Anulare act administrativ. Sentința nr. 282/2015. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 282/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 11-03-2015 în dosarul nr. 9753/101/2013*
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C. A. ȘI FISCAL
SENTINȚA Nr. 282/2015
Ședința publică de la 11 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. B.
Grefier A. N. I.
Pe rol judecarea cauzei contencios administrativ și fiscal privind pe reclamanta U. A. TERITORIALĂ - MUNICIPIUL ORȘOVA PRIN PRIMAR I. M. și pe pârâtul A. I., intervenient M. D. și B. C. având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită, fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din 04.03.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință din aceeași zi, ce face parte integrantă din prezenta și când având nevoie de timp pentru a delibera instanța a dispus amânarea pronunțării. Totodată învederează că prin serviciul registratură intervenienta B. C. a depus concluzii scrise.
TRIBUNALUL,
Asupra cauzei de față,
Prin cererea adresată acestei instanțe la data de 10.10.2013 reclamanta U. A. Teritorială - Municipiul Orșova, reprezentată prin Primar I. M., a chemat în judecată pe pârâtul A. I. solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea autorizației de construire nr.4/16.01.2013 emisă de Primăria Municipiului Orșova.
În motivarea cererii a arătat că, la cererea adresată de pârâtul A. I. a fost emisă autorizația de construire nr.4/16.01.2013, pentru executarea lucrărilor constând în extindere și etajare construcție existentă.
Ca urmare a procesului-verbal de control încheiat la data de 19.09.2013 de către Inspectoratul de Stat în Construcții - Direcția Regională în Construcții Sud-Vest Oltenia s-a constatat faptul că la emiterea autorizației de construire nr. 4/16.01.2013 au fost încălcate prevederile art. 7 alin. 9 din Legea nr. 50/1991, în sensul că nu au fost îndeplinite condițiile cerute de lege pentru emiterea ei.
Astfel, în certificatul de urbanism nr. 94/31.10.2012 nu a fost solicitat acordul vecinilor cu privire la amplasarea și executarea lucrărilor de construcții pe limita de hotar, apoi deși la punctul 3 din certificatul de urbanism a fost solicitat,, acordul proprietarilor în formă autentică,” acesta nu se regăsește în documentația tehnică pentru obținerea autorizației de construire.
Totodată, în certificatul de urbanism nu s-au stabilit cerințe urbanistice specifice amplasamentului, respectiv studiul de însorire care să stabilească modul în care se respectă normele de însorire și iluminat natural atât la construcția nouă cât și a celor învecinate.
Având în vedere toate acestea, în conformitate cu art. 12 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcție, se impune anularea acestuia act administrativ de instanța de judecată.
A anexat la cerere: procesul-verbal de control nr._/19.09.2013, autorizația de construire nr.4/16.01.2013 și toată documentația ce a stat la baza emiterii acesteia.
Pârâtul A. I. a formulat întâmpinare (fila 40) prin care a solicitat respingerea acțiunii formulate, învederând că a depus toate actele care i-au fost solicitate pentru emiterea autorizației, iar proiectantul nu i-a comunicat că nu poate construi peste casa veche fără acordul vecinilor. De asemenea, inspectorul care a verificat dacă solul corespunde pentru etajare nu i-a comunicat nimic . Precizează că vecinii solicită plata unor sume de bani pentru a-și da acordul.
La data de 10.01.2014 în cauză a formulat cerere de intervenție în interes propriu M. D. (fila 49)
A susținut faptul că în urma sesizării sale, Inspectoratul de Stat în Construcții a efectuat controlul încheindu-se procesul verbal_/19.09.2013.
A precizat faptul că pârâtul a efectuat lucrarea cu nerespectarea autorizației de construcție (emisă de altfel în mod legal), modificând configurația constructivă a podului și a planului învelitoare, rezultând o mansardă, cât și extinderea spre proprietatea sa, în partea de nord vest, printr-un calcan executat din zidărie din BCA așezat direct pe pământ, precum și alte modificări aduse față de documentația tehnică depusă pentru obținerea autorizării.
A solicitat ca pe lângă anularea autorizației de construire nr. 4/16.01.2013 să se dispună și desființarea construcțiilor realizate fără autorizație de construire cât și a celor autorizate ilegal.
A arătat că autorizația de construire nr.4/16.01.2013 a fost emisă cu încălcarea prevederilor legale.
Astfel, nu s-au respectat măsurile prevăzute la art. 2 alin. 1 din Legea nr. 50/1991 în conformitate cu care ” Autorizația de construire constituie actul de autoritate al administrației publice locale pe baza căruia se asigură aplicarea masurilor prevăzute de lege referitoare la amplasarea, proiectarea si funcționarea construcțiilor.”
În acest sens, amplasarea construcțiilor supuse autorizării privitoare la extindere și etajare nu respectă prevederile legale în vigoare și anume a art. 24 lit. a din HG nr. 525/27.06.1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism ( „ Autorizarea executării construcțiilor este permisă numai dacă se respectă distanțele minime obligatorii față de limitele laterale și posterioare ale parcelei, conform Codului civil “).
În cazul de față se constată că prin alipirea calcan la calcan propusă nu s-a respectat rostul minim obligatoriu de 0,6 cm, distanță prevăzută de art. 664 Cod civil.
Extinderea propusă în parte de nord vest nu respectă distanța minimă obligatorie a limitei dreptului la proprietate privată prevăzută de art. 612 Cod civil, extinderea fiind efectuată chiar pe proprietatea sa.
Balconul propus în partea de nord est nu respectă distanța minimă obligatorie prevăzută de art. 615 Cod civil.
Proiectarea construcției s-a făcut cu încălcarea normelor specifice din domeniul construcțiilor prin:
- supraetajarea construcției propusă pe o fundație mică;
- extinderea din partea de Nord-Est prin așa zisul „demisol” prin fundarea la o cotă mai adâncă decât a fundației comune existente;
- fundarea directă la baza versantului din partea de Vest, fără a lua măsurile obligatorii de consolidare a versantului, prin aceea că la baza lui trebuia edificat un zid de sprijin prevăzut cu găuri de aerisire pentru preluarea izvoarelor subterane de apă, zid care trebuia să fie ca și adâncime sub nivelul cotei de fundare a extinderii și să acopere pe toată lungimea în secțiune transversală fundația cu respectarea unei distanțe de cel puțin 0,5 m față de construcție unde ar fi trebuit să existe între zid și construcție o rigolă pentru preluarea apelor de pe versant pentru găurile de aerisire ale zidului de sprijin.
Nu se respectă prevederile art. 2 alin. 2 din Legea 50/1991 pentru supraetajarea propusă cu extinderea atât în partea de Est, ținând cont că aceste extinderi urmau să se execute în afara suprafeței de teren asigurată prin cele două ziduri de sprijin, casa existentă fiind în cuplat ar fi avut nevoie de un Plan de Urbanism de Detaliu.
A susținut de asemenea că autorizația a fost emisă cu încălcarea condițiilor obligatorii în procedura de autorizare, în sensul că:
- nu au fost respectate prevederile art. 9 alin. 12 din Legea 50/1991 („Autorizațiile de construire sau de desființare se emit numai pe baza unei documentații tehnice complete, întocmită în conformitate cu conținutul cadrul al Documentației Tehnice DT prevăzut în Anexa 1 a Legii 50/1991.”
- nu există acordul vecinilor prevăzut în Anexa 1;
- nu există studiu de însorire obligatoriu tipului de lucrări care se doreau a fi executate prevăzute de art. 3 alin. 1 din Legea 50/1991;
- nu s-au dispus măsuri de protejare a fundațiilor clădirilor învecinate, a caselor învecinate și nu există expertiză tehnică efectuată asupra întregii construcții.
A susținut faptul că la emiterea acestei autorizații ilegale au concurat și alt aspecte și anume declararea de acte false, având ca scop obținerea prin introducerea de date false și eronate a avizelor și acordurilor necesare.
În acest sens:
a) în certificatul de urbanism nr. 94/31.10.2012 s-au introdus date false cu privire la construcția existentă, aceasta neavând regim de înălțime P.
b) în proiectul tehnic s-au introdus date false cu privire la construcția existentă - s-a introdus un zid interior în secțiune longitudinală cu o grosime de 40 cm, neexistând în realitate, acest zid fiind comun.
c) introducerea acestui zid interior aflat în coproprietate ca fiind în proprietatea pârâților a condus la interpretarea eronată a calcului suprafeței care privește lățimea parcelei.
d) în certificatul de urbanism nr. 94/31.10.2012 în planul de amplasament și delimitarea a imobilului aferent Proiectului tehnic se specifică, că extinderea din partea Nord-Est se va produce printr-un demisol
e) s-a depus la documentația tehnică în vederea emiterii autorizației de construire nr.4/16.01.2013 studiul geotehnic care nu concordă cu specificul zonei descris în Raportul de mediu al Regulamentului Local de Urbanism.
A depus la dosar, în copie: sesizările către Inspectoratul de Stat în Construcții nr._/21.08.2010;_/14.10.2013;_/29.10.2013; răspunsurile Inspectoratul de Stat în Construcții nr._/20.09.2013,_/13.11.2013; procesul verbal_/19.09.2013 întocmit ca urmare a actului de control desfășurat în data de 19.09.2013 de Inspectoratul de Stat în Construcții; referatul Inspectoratului de Stat în Construcții care face parte din sesizarea nr. 8163/26.09.2013; sesizările nr._/13.09.2013,_/24.10.201 către Primăria Municipiului Orșova; răspunsul Primăria Municipiului Orșova din data de 29.10.2013; extras din CF nr._, nr._, plan de delimitare și amplasare a imobilului de la nr. 93; contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1534/22.05.1972; contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 3831/04.08.1987; extras CF nr. 338; declarația nr. 2/02.10.2013;procură nr. 1951/19.08.2013; fotografii reprezentând casa inițială și ce actuală;chitanță (de mână) din 16.06.2013; contract de prestării servicii nr. 1/27.02.2013 (filele 54-67).
Prin încheierea de ședință din data de 12 februarie 2014, instanța a admis cerea de intervenție în intervenție în interes propriu formulată de M. D..
Prin sentința nr. 1089/26.03.2015 instanța a admis acțiunea, a admis în parte cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta M. D. și a anulat autorizația de construire nr. 4/16.01.2013 pentru executarea lucrărilor constând în extindere și etajare construcție existentă.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâtul A. I. criticând-o pentru nelegalitate în condițiile art. 488 pct. 8 NCPC.
Prin decizia nr. 5992/09.10.2014 Curtea de Apel C. a admis recursul, a casat sentința și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Cauza a fost înregistrată la data de 02.02.2015 pe rolul Tribunalului M. sub nr._ .
La data de 17.02.2015 intervenienta M. D. a depus la dosar precizări cu privire la cererea de intervenție și întâmpinarea formulată de pârât.
Privitor la "mult discutatul aviz al vecinilor, acord al vecinilor despre care s-a făcut atâta vorbire" conform spuselor pârâtului a menționat că reprezintă de fapt unul din motivele pe care este întemeiată prezenta acțiune în anulare a actului administrativ emis fără existența acestui acord și nu aviz.
Cu privire la cererea de intervenție în interes propriu a arăta că este făcută în termenul legal de 6 luni de la data la care a luat cunoștință în mod oficial de existența autorizației.
Faptul că paratul a obținut-o în 16 ianuarie 2013, reprezintă culpa paratului, în sensul ca ar fi trebuit în condițiile date sa-i solicite acordul pentru eliberarea acestui act administrativ și astfel ar fi luat la cunoștință de intenția lui de a obține o autorizație de construire, însă nici în acest caz nu ar fi avut cum să știe data exactă a emiterii autorizației.
În momentul în care a aflat în mod oficial de existenta autorizației, adică în luna octombrie, era deja promovata prezenta acțiune în anulare a autorizației astfel încât a formulat o cerere de intervenție în interes propriu.
Referitor la întâmpinarea pârâtului a precizat că acesta este titularul autorizației în calitate de investitor, ori potrivit art. 21 din Legea 10/1995 este singurul responsabil pentru faptul că nu a făcut toate diligențele considerat a fi necesare pentru obținerea autorizației de construire, astfel încât, nu poate fi atrasă o culpă a "primarului, inspectorilor de la isc, geodezului" și tuturor celorlalți invocați, întrucât acesta trebuia să ceara acordul vecinilor fiindu-i solicitat la pct.d3 Avize și acorduri din CU.94/31,10.2012.
Cât privește expertiza MLPAT și studiul de însorire a precizat că aceste documente reprezintă 2 dintre piesele scrise ale DTAC necesare și obligatorii în vederea obținerii autorizației; intră in circuitul civil odată cu obținerea autorizației de construire, iar instanța nu emite autorizații de construire astfel încât nu îi pot fi adresate, pentru a le introduce in circuitul civil.
Așadar ele nefiind parte al vreunui DTAC autorizat nu sunt nici intrate în circuitul civil și deci nu produc efecte juridice. Simpla lor întocmire și prezentarea lor ca o mare realizare în fața instanței nu înseamnă nimic atât timp cât ele nu sunt vizate, aprobate și autorizate în urma verificării lor de oamenii de specialitate ai compartimentului de urbanism din cadrul aparatului administrativ căruia trebuie să îi fie adresate.
De asemenea a menționat că în condițiile, în care, s-a solicitat modificarea structurala a casei existente, aceasta urmând a se realiza prin" Extindere și etajare construcție existentă"" casele existente fiind în sistem cuplat, având același amplasament în linie atât în partea anterioară cât și posterioare, și având același regim de înălțime e limpede că pentru tipul de lucrări care se doreau a fi autorizate era obligatoriu acordul vecinilor întrucât prin extinderile anterioare și posterioare urma să se schimbe amplasamentul noi construcții, extinderile fiind proiectate a se executa chiar pe hotar între limitele laterale, iar prin etajare urma să se modifice regimul de înălțime, casele fiind în sistem cuplat și având inițial același regim de înălțime.
Atât timp cât s-a mărit atât volumul casei, cât și suprafața construită la sol a casei, e limpede că este vorba despre o construcție nouă raportat la cea existentă pentru a cărei edificare se impune autorizarea lucrărilor în condițiile legilor în vigoare și pentru a putea fi eliberată autorizația în condițiile expuse mai sus era obligatoriu acordul vecinilor.
Intervenienta a mai susținut că a solicitat anularea autorizației AC.4/16.01.2013 din două considerente și anume: eliberarea autorizație cu încălcarea prevederilor legale prin lipsa acordului său în forma autentica și a studiului de însoriri, precum și pentru că această autorizație ilegală nu a fost respectată, pârâtul extinzându-se în grădina sa cu 3.4 mp și etajându-se peste casa sa cu 1.7 mp și de asemenea a ridicat un nivel în plus față de ceea ce era prevăzut în autorizație mansardând noul edificiu, schimbând astfel titlul și implicit tema autorizației.
Totodată a arătat că pârâtul a recunoscut că s-au făcut abuzuri inclusiv ulterior autorizării DTAC, modificându-se însă numai o singura planșa din proiectul de arhitectura și anume Planșa A6 - fațada est, încercând astfel sa justifice edificarea mansardei. Ceea ce ii scapă pârâtului este că aceea este doar o planșa a proiectului de arhitectura care reprezintă una dintre piesele desenate ale DTAC, în rest mansarda nu apare în nici o altă piesa desenată a proiectului tehnic, adică proiect de arhitectură, de rezistență, de instalații, și nici în vreo piesa scrisă, adică memorii de arhitectură de rezistență, expertiză, studii, avize etc.
În schimb există un răspuns oficial al emitentului prin care se confirmă că nu există nici o cerere de autorizare a vreunei dispoziții de șantier cu privire la edificarea mansardei. Deci, ca urmare a modificării de temă, titularul are obligația de a solicita o nouă autorizație, în condițiile art.7 alin 15-15 din Legea nr. 50/1991, lucru menționat inclusiv într-un chenar din cuprinsul autorizației.
. se poate face decât prin obținerea unei noi autorizații de construire, care să respecte legislația în vigoare, prin parcurgerea tuturor etapelor necesare autorizării, și numai în urma desființării construcțiilor ilegale ce îi afectează proprietatea.
De altfel în acest sens al intrării în legalitate există deja o hotărâre definitivă nr. 799/19.12.2014 a Tribunalului M. formulat de pârât împotriva sentinței civile 264/29.05.2014 în dosarul Judecătoriei Orșova, în care s-a respins plângerea contravențională a pârâtului împotriva procesului verbal prin care a fost sancționat pentru neintrarea în legalitate în termenul dispus de ISC.
A anexat, în copie, următoarele înscrisuri: procură, CI S. S. D., cererea înregistrată sub nr. 1530/13.02.2014, adresa nr. 1530/20.02.2014, cerere de chemare în garanție, expertize tehnice judiciare și supliment la raportul de expertiză.
La data de 18.02.2015 numita B. C. prin mandatar B. C. V. a depus la dosar cerere de intervenție accesorie în favoarea reclamantei U. A. Teritorială Municipiul Orșova.
A învederat că nu i s-a cerut acordul exprimat într-o formă autentica conform Anexei nr. l (documentația tehnica a autorizației de construire, subpct 2.5.6) a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcții respectiv conform art. 612 din Codul Civil și evident nu și-a dat acordul pentru edificarea acestei construcții, însă nici nu avea cum sa-și dea acordul de vreme ce pentru alipirea la casa sa s-a ocupat din terenul proprietatea personală iar extinderea din partea de vest a casei pârâtului s-a realizat în afara suprafeței de teren destinată construcției de case în acea zona a orașului fără a asigura cerințele obligatorii pentru realizarea de construcții conforme cu specificul zonei punându-ne astfel casele în pericol de prăbușire din cauza instabilității solului.
A menționat că a sesizat Inspectoratul de Stat în Construcții, primăria municipiului Orșova cât și Garda Naționala de Mediu,ca urmare a executării de lucrări de construcții ilegale și iresponsabile de către vecinii de la nr. 93,familia Arbanas I. și E., iar ca urmarea a acestei sesizări s-a constatat că autorizația de construire AC.4/16.01.2013a fost emisă cu încălcarea prevederilor legale dispunând primăriei Municipiului Orșova, în conformitate cu prevederile art.12 din Legea nr 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții coroborată cu prevederile art. l,alin (6) din Legea nr.554/2004-Legea contenciosului administrativ, să întreprindă demersurile legale pentru anularea autorizației de construire AC.4/16.01.2013 de către instanța de contencios administrativ.
Însă faptele sunt cu mult mai grave deoarece s-a constatat de asemenea că s-au efectuat lucrări nesupuse autorizării ilegale și nu s-a asigurat execuția corecta a lucrărilor de construcții prin diriginți de specialitate încălcându-se normele specifice din domeniul construcțiilor. Mai mult pe parcursul executării lucrărilor de construcții iresponsabile de la casa cu nr. 93 în urma obținerii acestei autorizații ilegale, s-a prăbușit peste casa sa, zidul care se edifica ca închidere laterală la supraetajare adiacentă a casei, provocându-i pagube.
Autorizația de construire AC. 4/16.01.2013 a fost emisă eu încălcarea formei și procedurii prevăzută de lege nerespectându-se prevederile art.7 alin (9),art.7 alin (12) din Legea 50/1991 și fără a fi în conformitate cu conținutul legii, respectiv art.2 alin (1) din Legea nr.50/1991, art. 612 și art. 664 Cod Civil.
În drept a invocat dispozițiile art.49 Cod Procedură Civilă și art. 1 din Legea nr. 554/2001 Legea contenciosului administrativ.
Prin încheierea din 04.03.2015 instanța a admis în principiu cererea de intervenție accesorie formulată de intervenienta B. C..
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Prin concluziile pe fond, pârâtul prin apărător a invocat tardivitatea formulării acțiunii și lipsa procedurii prealabile. Instanța constată însă că, potrivit art.art.193 alin.2 C.pr.civ., neîndeplinirea procedurii prealabile nu poate fi invocată decât de către pârât prin întâmpinare, sub sancțiunea decăderii. Ori, pârâtul nu a invocat excepțiile prin întâmpinare, fiind astfel decăzut din dreptul de a invoca aceste excepții, situație în care acestea nu vor fi analizate.
Pe fond, se reține că la data de 31.10.2012, reclamanta Primăria mun. Orșova a emis la cererea pârâtului A. I. certificatul de urbanism nr.94, scopul declarat de solicitant fiind extindere și etajare construcție existentă.
Certificatul de urbanism, la regimul tehnic al imobilului conține următoarele prevederi:” se va extinde locuința existentă cu regim de înălțime P astfel: la demisol în partea de nord-est, în partea de sud-est cu regim de înălțime P+1 și în partea de nord-vest cu regim de înălțime P+1. Se impune respectarea limitei proprietății conform Codului civil. De asemenea, vor fi respectate prevederile Codului civil privind picătura streșinii și vederea în proprietatea vecinului.”
În ceea ce privește avizele și acordurile, în certificatul de urbanism este menționat și acordul proprietarei(în formă autentică)-pct.5 lit.d.3.
La data de 16.01.2013, reclamanta a emis autorizația de construire nr.4, autorizație a cărei anulare se solicită în prezenta cauză, autorizând executarea lucrărilor de construire pentru extindere și etajare construcție existentă în baza documentației tehnice nr.2896 din decembrie 2012 și a avizelor și acordurilor obținute.
Ca urmare a sesizările formulate de către intervenienta M. D., Inspectoratul de Stat în Construcții a efectuat verificări la imobilul aparținând pârâtului A. I. și a constatat că:
- în certificatul de urbanism nu a fost solicitat acordul vecinilor cu privire la amplasarea și executarea lucrărilor pe limita de hotar;
- deși la punctul d.3 din certificatul de urbanism a fost solicitat ”acordul proprietarei” acesta nu se regăsește în documentația tehnică pentru obținerea autorizației de construire;
- în certificatul de urbanism nu s-au stabilit cerințe urbanistice specifice amplasamentului, respectiv studiu de însorire care să stabilească modul în care se respectă normele de însorire și iluminat natural atât la construcția nouă cât și a celor învecinate.
Aceste aspecte au fost reținute în procesul-verbal de control încheiat la data de 19.09.2013 și înregistrat la Primăria mun. Orșova sub nr._/19.09.2013, procesul-verbal ce a stat la baza formulării acțiunii din prezenta cauză.
Se constată astfel că, primul aspect invocat cu privire la nelegalitatea autorizației de construire vizează lipsa acordului vecinilor având în vedere amplasarea și executarea lucrărilor de construcții pe limita de hotar.
Instanța reține că potrivit art. 6 din Legea nr.50/1991, certificatul de urbanism este actul de informare prin care autoritățile prevăzute la art. 4:
a) fac cunoscute solicitantului informațiile privind regimul juridic, economic și tehnic al terenurilor și construcțiilor existente la data solicitării, în conformitate cu prevederile planurilor urbanistice și ale regulamentelor aferente acestora ori ale planurilor de amenajare a teritoriului, după caz, avizate și aprobate potrivit legii;
b) stabilesc cerințele urbanistice care urmează să fie îndeplinite în funcție de specificul amplasamentului;
c) stabilesc lista cuprinzând avizele/acordurile necesare în vederea autorizării;
Conform art.7 alin.1 din Legea nr.50/1991, autorizația de construire se emite pentru executarea lucrărilor de bază și a celor aferente organizării executării lucrărilor, în cel mult 30 de zile de la data depunerii documentației pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții, care cuprinde, în copie, următoarele documente: a) certificatul de urbanism;c) documentația tehnică - D.T.; d) avizele și acordurile stabilite prin certificatul de urbanism, punctul de vedere al autorității competente pentru protecția mediului și, după caz, actul administrativ al acesteia;
Art.7 alin.(9) din același act normativ statuează că autorizația de construire se emite dacă sunt îndeplinite cumulativ condițiile cerute prin prezenta lege.
În cauză, se constată că, așa cum s-a reținut anterior, prin certificatul de urbanism s-a impus pârâtului A. I. respectarea prevederilor Codului civil privind limita proprietății, picătura streșinii și vederea în proprietatea vecinului. Totodată, deși nu s-a menționat expres despre necesitatea existenței acordului vecinilor în formă autentică, certificatul conține o mențiune referitoare la acordul proprietarei în formă autentică.
Ori, potrivit art.612 cod civil - Distanța minimă în construcții (aflat în Cap.III- Limitele juridice ale dreptului de proprietate privată, Secțiunea 1- Limite legale), orice construcții, lucrări sau plantații se pot face de către proprietarul fondului numai cu respectarea unei distanțe minime de 60 de cm față de linia de hotar, dacă nu se prevede altfel prin lege sau prin regulamentul de urbanism, astfel încât să nu se aducă atingere drepturilor proprietarului vecin. Orice derogare de la distanța minimă se poate face prin acordul părților exprimat printr-un înscris autentic.
În cauză, se constată că, așa cum rezultă din documentația tehnică ce a stat la baza autorizației de construire, clădirea aflată în proprietatea pârâtului urma să fie extinsă după cum urmează: la nivelul demisolului pe latura de est între scară și proprietatea din nord și între locuința existentă și zidul de sprijin; pe colțul de sud-est o extindere P+1 cu rost de tasare dilatare de 5 cm față de locuința vecină din sud.
Astfel, se reține că prin extinderea construcției nu se respectă distanța minimă de 60 cm față de linia de hotar și prin urmare, față de dispozițiile legale sus-menționate, era necesar acordul vecinilor pentru realizarea acesteia, acord menționat de altfel și în certificatul de urbanism atât prin mențiunea expresă, cât și prin trimiterea la dispozițiile Codului civil privind limitele proprietății.
Pe de altă parte, instanța consideră că, acordul vecinilor era necesar și în baza dispozițiilor Ordinului MDRL nr. 839/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții. Astfel, art. 27 din acest act normativ prevăd că, „(1) Acordul vecinilor, prevăzut la pct. 2.5.6. al secțiunii I "Piese scrise" a cap. A. "Documentația tehnică pentru autorizarea executării lucrărilor de construire - D.T.A.C.", prevăzut în anexa nr. 1 la Lege, este necesar în următoarele situații:
a) pentru construcțiile noi, amplasate adiacent construcțiilor existente sau în imediata lor vecinătate - și numai dacă sunt necesare măsuri de intervenție pentru protejarea acestora;
(2) Situațiile prevăzute la alin. (1) lit. a) corespund cazurilor în care, prin ridicarea unei construcții noi în vecinătatea imediată a unei construcții existente, pot fi cauzate acesteia prejudicii privind rezistența mecanică și stabilitatea, securitatea la incendiu, igiena, sănătatea și mediul ori siguranța în exploatare. Cauzele acestor situații pot fi, de exemplu, alipirea la calcan, fundarea la o cotă mai adâncă decât cea a tălpii fundației construcției existente, afectarea gradului de însorire”.
Instanța apreciază că, în condițiile în care pârâtul a realizat și o extindere a construcției, acest fapt echivalează cu o construcție nouă și prin urmare, susținerea pârâtului referitoare la faptul că nu s-a realizat o construcție nouă este neîntemeiată.
Din prevederile legale sus-menționate se reține că, în cazul construcțiilor noi este necesar acordul vecinilor numai dacă sunt necesare măsuri de intervenție pentru protejarea construcțiilor din vecinătate, respectiv dacă pot fi cauzate acestora prejudicii privind rezistența mecanică și stabilitatea, securitatea la incendiu, igiena, sănătatea și mediul ori siguranța în exploatare. Cauzele acestor situații, așa cum sunt enumerate de legiuitor, pot fi, alipirea la calcan, fundarea la o cotă mai adâncă decât cea a tălpii fundației construcției existente, afectarea gradului de însorire”.
În cauză, din referatul de expertiză tehnică (filele 122-133) rezultă că pe latura de Nord calcanul casei pârâtului este executat „spate la spate” cu calcanul casei parter proprietatea M. D., iar pe latura de Sud „spate la spate” cu calcanul casei parter O. P.. Astfel, expertul precizează că sunt necesare măsuri de protecție a imobilelor învecinate, respectiv calcanul laturii de Nord și Sud se va racorda la învelitoarea imobilelor parter proprietatea M. D. și O. P. prin șorțuri de tablă bine executate.
Față de aceste constatări ale expertului cu privire la amplasarea calcanului casei și necesitatea de a se lua măsuri de protejare ale imobilelor învecinate, instanța apreciază că sunt îndeplinite condițiile art.27 alin.1 lit.a și alin.2 din Ordinului MDRL nr. 839/2009 și prin urmare, pentru emiterea autorizației de construire era necesar acordul vecinilor.
În ceea ce privește susținerile pârâtului în sensul că nu a avut cunoștință de faptul că este necesar acordul vecinilor, instanța constată că, așa cum s-a reținut anterior, în certificatul de urbanism este menționată necesitatea respectării dispozițiilor Codului civil referitoare la respectarea limitei proprietății și picăturii streșinii. Pe de altă parte, faptul că Inspectoratul de Stat în Construcții nu l-a informat cu privire la necesitatea obținerii acordului vecinilor nu poate fi reținut atâta timp cât această instituție nu are atribuții în acest sens, în acordul emis de aceasta menționându-se în mod expres faptul că necesitatea obținerii unor acorduri și avize rămâne în competența autorităților administrație publice.
Un alt aspect de nelegalitate a autorizației de construire invocat în cauză vizează faptul că nu s-a solicitat studiul de însorire care să stabilească modul în care se respectă normele de însorire și iluminatul natural atât la construcția nouă cât și la cele învecinate.
Conform art.32 alin.3 din Ordinului MDRL nr. 839/2009, în situații deosebite, în funcție de condițiile specifice de amplasament (poziția terenului în ansamblul localității ori al teritoriului) și/sau de importanța și complexitatea obiectivului de investiții și dacă prevederile documentațiilor de urbanism și de amenajare a teritoriului aprobate nu furnizează suficiente elemente necesare autorizării, ori dacă se solicită o derogare de la prevederile documentațiilor de urbanism sau de amenajare a teritoriului aprobate, emitentul poate cere suplimentar, prin certificatul de urbanism: b) completarea, după caz, a documentațiilor care însoțesc cererea pentru eliberarea autorizației de construire cu următoarele studii, avize, expertize: 1. studii de specialitate: de circulație, istoric, de amenajare peisagistică, de impact asupra mediului (numai la solicitarea autorității de protecție a mediului), studiu de însorire și altele asemenea;
Potrivit art. 2 din Ordinul MS nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă și a recomandărilor privind mediul de viață al populației, în vigoare la data emiterii autorizației, amplasarea clădirilor destinate locuințelor trebuie să asigure însorirea acestora pe o durată de minimum 1 1/2 ore zilnic, la solstițiul de iarnă, a tuturor încăperilor de locuit. Distanța dintre clădiri trebuie să fie mai mare sau cel puțin egală cu înălțimea clădirii celei mai înalte, pentru a nu se umbri reciproc.
Față de dispozițiile legale și având în vedere amplasarea construcției pârâtului la o distanță mai mică decât cea prevăzută de art. 2 din Ordinul MS nr. 536/1997, așa cum rezultă din documentația tehnică, se apreciază că era necesară efectuarea studiului de însorire, studiu care nu a existat însă la data emiterii autorizației de construire.
Faptul că pârâtului nu i s-a adus la cunoștință că este necesară efectuarea studiului de însorire și obținerea ulterioară a acestuia nu sunt relevante în cauză în condițiile în care legalitatea autorizației de construire se raportează la respectarea prevederilor legale în vigoare la data emiterii acesteia.
În consecință, având în vedere cele reținute anterior, instanța apreciază că autorizația de construire nr. 4/16.01.2013 a fost emisă de Primăria municipiului Orșova fără îndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute de Legea nr.50/1991 și cu încălcarea prevederilor art.612 Cod civil. Față de aceste aspect, instanța apreciază ca întemeiată cererea reclamantei de anulare a autorizației de construire și prin urmare o va admite și va anula autorizația de construire nr. 4/16.01.2013 pentru executarea lucrărilor constând în extindere și etajare construcție existentă emisă de Primăria municipiului Orșova.
În ceea ce privește cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta M. D., se constată că, prin concluziile scrise depuse în primul ciclu procesual, pârâtul a invocat obligativitatea parcurgerii procedurii prealabile. Instanța constată însă că, potrivit art.art.193 alin.2 C.pr.civ., neîndeplinirea procedurii prealabile nu poate fi invocată decât de către pârât prin întâmpinare, sub sancțiunea decăderii. Astfel, cum pârâtului i-a fost comunicată cererea în ședința din 15.01.2015 și nu a formulat întâmpinare, se constată că acesta este decăzut din dreptul de a invoca această excepție și prin urmare, nu va mai fi analizată.
Pe de altă parte, instanța reține că, pentru motivele expuse anterior, este întemeiat capătul de cerere formulat de intervenientă privind anularea autorizației de construire.
În ceea ce privește cererea de demolarea a construcției, instanța reține că potrivit art.28 alin.(2) din Legea nr.50/1991, decizia menținerii sau a desființării construcțiilor realizate fără autorizație de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia se va lua de către autoritatea administrației publice competente, pe baza planurilor urbanistice și a regulamentelor aferente, avizate și aprobate în condițiile legii, sau, după caz, de instanță. Astfel, anularea autorizației de construire nu duce în mod automat la demolarea clădirii, decizia demolării fiind în competența autorității publice, și eventual ulterior, a instanței.
Mai mult, se constată că această cerere a fost respinsă în primul ciclu procesual, iar împotriva hotărârii pronunțate a formulat recurs numai pârâtul.
Ori, potrivit prevederilor art.502 rap. la art.481 C.pr.civ. la rejudecarea procesului după casarea hotărârii de către instanța de recurs nu i se poate crea recurentului o situație mai grea decât cea din hotărârea atacată.
Pentru aceste considerente instanța va admite în parte cererea de intervenție în interes propriu, respectiv în ceea ce privește anularea autorizației de construire.
Având în vedere soluția adoptată cu privire la cererea reclamantului de anulare a autorizației de construire, instanța va admite și cererea de intervenție accesorie în favoarea reclamantului formulată de intervenienta B. C..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamanta U. A. Teritorială Municipiul Orșova reprezentată prin primar I. M., cu sediul în municipiul Orșova, str. ., nr. 20, județul M. în contradictoriu cu pârâtul A. I., cu domiciliul în municipiul Orșova, ., județul M..
Admite în parte cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta M. D., cu domiciliul în municipiul Orșova, ., județul M.
Admite cererea de intervenție accesorie formulată de intervenienta B. C., cu domiciliul în municipiul Orșova, ., județul M..
Anulează autorizația de construire nr.4/16.01.2013 pentru executarea lucrărilor constând în extindere și etajare construcție existentă emisă de Primăria municipiului Orșova.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare; cererea de recurs se va depune la Tribunalul M..
Pronunțată în ședință publică, azi, 11.03.2015, la sediul Tribunalului M..
PREȘEDINTE, GREFIER,
M. B. A. N. I.
Red. M.B./Tehno. A.N.I
6 ex./24.03.2014
Cod operator 2626
| ← Pretentii. Sentința nr. 493/2015. Tribunalul MEHEDINŢI | Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința... → |
|---|
