Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 3308/2015. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3308/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 21-04-2015 în dosarul nr. 16160/225/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 236/2015
Ședința publică de la 21 Aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE N. S. D.
Judecător C. D. B.
Grefier M. M.
Pe rol judecarea apelului formulat de către apelantul ., împotriva sentinței nr.3308/03.11.2014 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul I. M., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat D. M. pentru apelant, lipsă fiind intimatul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul asupra apelului.
Avocat D. M. pentru apelant a solicitat admiterea apelului, modificarea în totalitate a sentinței, admiterea plângerii și anularea procesului verbal de contravenție.
A precizat că, în cauză a fost vorba de o situație de urgență motivat de faptul că microbuzul s-a defectat, iar societatea a trebuit să trimită un altul, iar în ceea ce privește competența de sancționare, aceasta nu aparține poliției rutiere.
TRIBUNALUL
Prin sentința nr. 3308/03.11.2014 Judecătoria Drobeta Turnu Severin a respins plângerea contravențională formulată de petenta ..
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor petenta a fost sancționată contravențional potrivit prevederilor art.4 pct.10 și art.7 alin.2 lit.a) din H.G. nr.69/ 2012, pentru " nerespectarea de către conducătorul auto a prevederilor licenței de traseu, ale graficului de circulație iar agentul constatator i-a aplicat reclamantei minimul amenzii prevăzută de actul normativ.
De asemenea, întrucât conducătorul auto nu a putut prezenta legitimația de serviciu, faptă care potrivit dispozițiilor art.4 alin. l pct. 57.2 din H.G. nr.69/ 2012, constituie contravenție, și se sancționează conform art.7 alin. și alin.2 lit.b) din același act normativ, petenta a fost sancționată contravențional cu avertisment.
În ceea ce privește legalitatea procesului-verbal, instanța reține că acesta cuprinde toate elementele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001.
În consecință, instanța constată legalitatea procesului-verbal contestat și va proceda la analiza temeiniciei acestuia.
Cu privire la temeinicia procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, instanța reține că petenta nu a făcut dovada unei situatii contrare celei retinute prin procesul verbal contestat.
Prin urmare, situația de fapt descrisă de agentul constatator în procesul verbal contestat corespunde realității.
Concluzionând, procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului instrumentator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției petentului cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
În ceea ce privește proporționalitatea sancțiunii aplicate, instanța apreciază că aceasta a fost corect individualizată, raportat la dispozițiile art. 5 alin. 5 și ale art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel, apelantul ., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, solicitând admiterea apelului.
În motivare, a arătat că apelanta fiind un operator de transport rutier de persoane, in trafic național județean ,respectiv un subiect active calificat nu putea fi sancționată in baza HG nr.69/2011 care sancționează încălcări ale normei generale privind transporturile rutiere, adică OG nr.27/2011, ci numai in baza unei norme special, singura normă in baza căreia ar fi fost posibil sa fie sancționată fiind Legea 92/2007 serviciilor de transport public local, adică legea speciala aplicabila care, așa cum se prevede in art.l alin.l si 2 al acesteia:
-are ca obiect stabilirea cadrului juridic privind înființarea, autorizarea, organizarea, exploatarea, gestionarea, finanțarea și controlul funcționării serviciilor de transport public în comune, orașe, municipii, județe și în zonele asociațiilor de dezvoltare comunitară;
-stabilește cadrul juridic privind înființarea, organizarea și funcționarea compartimentelor sau serviciilor specializate de transport din cadrul autorităților administrației publice locale, județene și ale municipiului București.
Conform aceluiași act normative, art.l alin.4: "Serviciul de transport public local de persoane și de mărfuri se organizează de către autoritățile administrației publice locale, pe raza administrativ-teritorială respectivă... "
Astfel, în situația in care apelanta ar fi fost depistată încălcând vreuna din regulile care reglementează transportul de persoane național județean (transport public local de persoane), agentul constatator ar fi avut posibilitatea sancționării .. doar in baza art.45 din Legea 92/2007 serviciilor de transport public local, norma speciala aplicabila.
In aceste conducții fapta reținută în sarcina petentei nu este încadrată în mod legal conform normelor aplicabile în vigoare pentru tipul de transport efectuat.
Astfel, o încadrare juridică greșită a faptei poate atrage aplicarea unei alte sancțiuni decât cea prevăzută de lege pentru fapta reținută în mod eronat, în acest sens fiind și practica instanțelor de judecată (Sentința civilă nr. 90/20.02.2008 pronunțată de Judecătoria Orșova; Sentința nr.1336/ 24.02.2010 pronunțată de Judecătoria Dr. Tr. S.).
Descrierea extrem de sumara pe care a făcut-o agentul constatator în ceea ce privește presupusa fapta contravenționala săvârșita, care, de altfel, nu corespunde realității, fara arătarea tuturor împrejurărilor care ar permite instanței cercetarea legalității actului constatator si verificarea încadrării juridice pe care acestea au primit-o si a justeței sancțiunii aplicate, nu se poate retine sub nicio formă faptul ca descrierea faptei si a altor împrejurări ce serveau la aprecierea gravitații acesteia a fost făcuta conform cerințelor prevăzute de art.16 alin.l din O.G. nr.2/2001.
Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului
Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate și în raport de dispozițiile art.476-479 N.C.pr.civ. instanța reține că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:
În procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor apelanta-petenta a fost sancționată contravențional potrivit prevederilor art.4 pct.10 și art.7 alin.2 lit.a) din H.G. nr.69/ 2012, pentru " nerespectarea de către conducătorul auto a prevederilor licenței de traseu, ale graficului de circulație iar agentul constatator i-a aplicat reclamantei minimul amenzii prevăzută de actul normativ.
De asemenea, întrucât conducătorul auto nu a putut prezenta legitimația de serviciu, faptă care potrivit dispozițiilor art.4 alin. l pct. 57.2 din H.G. nr.69/ 2012, constituie contravenție, și se sancționează conform art.7 alin. și alin.2 lit.b) din același act normativ, petenta a fost sancționată contravențional cu avertisment.
Cu privire la motivul de apel privind faptul că un operator de transport rutier de persoane, in trafic național județean ,respectiv un subiect active calificat nu putea fi sancționată in baza HG nr.69/2011 care sancționează încălcări ale normei generale privind transporturile rutiere, adică OG nr.27/2011, ci numai in baza unei norme special, singura normă in baza căreia ar fi fost posibil sa fie sancționată fiind Legea 92/2007 serviciilor de transport public local, adică legea speciala aplicabila
Instanța a constatat că măsura impusă de autorități petentului, respectiv aplicarea unei amenzi contravenționale în cuantum de 8000 lei se include în sfera „acuzației în materie penală” (I. P. c. României), devenind astfel incidente garanțiile prevăzute de art. 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale (Convenția, de aici înainte) cu privire la prezumția de nevinovăție în favoarea petentului.
Potrivit art. 3 reprezintă încălcări grave ale prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1.072/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1.073/2009 și ale Ordonanței Guvernului nr. 27/2011 și constituie contravenții, dacă acestea nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să constituie infracțiuni:
10. nerespectarea de către conducătorul auto a prevederilor licenței de traseu, ale graficului de circulație și/sau ale autorizației de transport internațional;
57.2. legitimația de serviciu valabilă a conducătorului auto, din care să reiasă că este angajat al operatorului de transport.
Licența de traseu reprezintă documentul pe baza căruia operatorul de transport rutier efectuează transport rutier național contra-cost de persoane prin servicii regulate sau servicii regulate speciale, pe un anumit traseu, conform programului de transport.
Sediul materiei este HG nr. 69/2012 . de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 și ale Ordonanței Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere și ale normelor de aplicare a acesteia, precum și a sancțiunilor contravenționale și a altor măsuri aferente aplicabile în cazul constatării încălcăr
De asemenea, conform tezei a II-a a art. 6 alin. 2 lit. a) din HG 69/2012, subiect activ al contravenției poate fi și persoana fizică/juridică.
Cu privire la situațiile în care o persoana fizică/juridică poate fi subiect activ al contravenției prevăzute de art. 3 pct. 1 din HG nr. 69/2012, instanța reține următoarele:
Întrucât în cauză s-a păstrat proporționalitatea între prezumția de nevinovăție și prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal,, soluția valorificării acestei din urmă prezumții este compatibilă cu jurisprudența Curții în materie contravențională, potrivit căreia în situația în care agentul constatator a constatat direct și nemijlocit săvârșirea faptei sancționate prin procesul-verbal, prezumția de veridicitate a celor cuprinse în procesul-verbal nu este una nerezonabilă (cauza Blum c. Austriei, pct. 5, 26 - 29).
În această situație, văzând că în prezenta cauză săvârșirea faptei a fost constatată personal de către agentul constatator, astfel cum rezultă din procesul verbal și din raportul întocmit de agentul constatator (fila 3, 14) și că petentul nu a făcut dovada contrară celor reținute în actul de sancționare, instanța constată că procesul-verbal este temeinic întocmit sub aspectul situației de fapt reținute, prezumția de legalitate și veridicitate nefiind răsturnată.
Totodată instanța constată că agentul constatator a încadrat juridic în mod corect fapta, iar sancțiunea aplicată se încadrează în limitele legale.
Gradul de pericol social al unei fapte contravenționale poate varia, existând obligația legală, conform art. 5 alin. 5 și art. 21 alin. 3 din O.G. 21/2001, de aplicare a unei sancțiuni proporționale cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.
În ceea ce privește „împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia” și „de urmarea produsă”, prin fapta sa de a nu utiliza microbuz de 53 de locuri potrivit licenței, în locul unuia de 17 locuri, apelanta a adus atingere valorilor sociale protejate de H.G .nr. 69/2012, care reprezintă o aplicare a dispozițiilor Regulamentului CE nr. 1071/2009 (art. 1 teza finală din O.G. nr. 27/2011).
Față de cele reținute în considerentele regulamentului,, legiuitorul realizând importanța siguranței și protecției vieții umane în transporturile rutiere a stabilit că în toate raporturile generate de transport este prioritară respectarea acestor valori, prevăzând sancțiuni pecuniare semnificative tocmai pentru a se descuraja astfel de fapte
Faptele sancționate prezintă un grad ridicat de pericol social, apelantul nu a făcut dovada unor circumstanțe personale care să atragă aplicarea avertismentului, iar potrivit raportului de la fila 38 a mai fost sancționat pentru fapte similare, urmează a se menține sancțiunea amenzii.
În baza Legii n.76/2012, pct.6., în vigoare la data formulării plângerii, 18.06.2013, raportat la art.36 al(2) din OG nr.2/2001” în cazul în care plângerea a fost respinsă, petentul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat", va fi obligat apelantul la 40 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul formulat de către apelantul ., împotriva sentinței nr.3308/03.11.2014 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul I. M., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 21 Aprilie 2015 la sediul Tribunalului M..
Președinte, N. S. D. | Judecător, C. D. B. | |
Grefier, M. M. |
Red. D.N.S/Tehn. M.M
2 ex –14 mai 2015
Cod operator 2626/2006
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 516/2015. Tribunalul... | Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința... → |
|---|
