Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 647/2015. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 647/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 30-06-2015 în dosarul nr. 13180/225/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 462/2015
Ședința publică de la 30 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. D. B.
Judecător N. S. D.
Grefier M. M.
Pe rol judecarea apelului formulat de către apelantul II S. N L. împotriva sentinței nr.647/13.02.2015 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul I. M., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție..
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat P. E. pentru apelant și consilier juridic U. M. pentru intimat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul asupra apelului
Avocat P. E. pentru apelant a solicitat admiterea apelului, admiterea plângerii contravenționale, anularea procesului verbal contestat, iar în subsidiar aplicarea sancțiunii avertismentului.
A arătat că analizând documentul depus la fila 65 dosar fond, instanța a apreciat in mod greșit faptul că acesta completează actul de constatare; de asemenea, a arătat că în mod greșit instanța de fond a reținut faptul că procesul verbal a fost întocmit fata de persoana fizica S. L., iar amenda in cuantum de 10.000 lei este proporționala cu gradul de pericol social prezentat de presupusa fapta contravențională.
In fapt prin prezentarea fisei fiscale a întreprinderii individuale și indiferent ce s-a menționat in procesul verbal, amenda a fost aplicata si generata in contul II S., motiv pentru care se impune constatarea nulității procesului verbal.
Astfel, instanța de fond a analizat gradul de pericol social al faptei fără sa aibă in vedere faptul ca a prezentat contractul de munca, angajata a recunoscut documentul si faptul ca a lucrat doar 1 luna din cele 3 pentru care era încheiat contractul, depunându-si demisia din motive personale.
De asemenea, a arătat că apelanta nu a mai fost sancționată, iar amenda aplicată prin procesul verbal contestat este foarte mare.
Consilier juridic U. M. pentru intimat a solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței apelate ca fiind temeinică și legală.
A precizat că instanța de fond a apreciat în mod corect faptul că sancțiunea contravențională a fost aplicată contravenientului persoană fizică, respectiv lui Ș. L.,cu referire la calitatea sa de titular al întreprinderii individuale.
Astfel, în ceea ce privește calitatea de subiect activ al contravenției, instanța de fond a apreciat în mod corect că organele de control au stabilit identitatea acestuia, pe baza datele de identificare a formei de organizare a activității economice, așa cum aceasta este reglementată de O.G. nr.44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate.
TRIBUNALUL
Prin sentința nr. 647/13.02.2015 Judecătoria Drobeta Turnu Severin a respins excepția lipsei calității procesuale active, invocată de intimată, ca neîntemeiată, a respins plângerea contravențională formulată de către petenta I.I. Ș. N. L., ca neîntemeiată și a menținut procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/17.09.2014, ca fiind legal și temeinic.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
În ședința de la termenul din 06.02.2015, intimata, prin reprezentant, a înțeles să invoce excepția lipsei calității procesuale active a petentei, arătând că, prin procesul-verbal, a fost sancționată persoana fizică Ș. N. L., iar plângerea contravențională a fost formulată de către I.I. Ș. N. L., neexistând astfel identitate între persoana care avea dreptul de a ataca actul administrativ, și cea care a introdus cererea de chemare în judecată.
Calitatea procesuală activă reprezintă corespondența ce trebuie să existe între titularul dreptului dedus judecății și cel care stă în proces, fiind o condiție de fond pentru exercitarea acțiunii civile.
Instanța constată că, prin plângerea formulată la data de 03.10.2014, petenta, Ș. N. L., a înțeles să solicite anulare procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/17.09.2014, arătând că, prin intermediul acestuia, a fost sancționată, în realitate, Întreprinderea Individuală Ș. N. L., și nu persoana fizică.
Instanța reține că, potrivit art.2 lit. g din OUG nr.44/2008, întreprindere individuală este o întreprinderea economică, fără personalitate juridică, organizată de un întreprinzător persoană fizică. De asemenea, potrivit art. 22 din OUG nr.44/2008 întreprinderea individuală nu dobândește personalitate juridică prin înregistrarea în registrul comerțului, ci întreprinzătorul persoană fizică titular al întreprinderii individuale este, conform art. 23 din același act normativ, comerciant persoană fizică de la data înregistrării sale în registrul comerțului.
Aceste prevederi legale, în vederea stabilirii existenței calității procesuale active, se coroborează cu art. 4 din OUG nr.44/2008, în conformitate cu care persoanele fizice prevăzute la art. 3 alin. (1) pot desfășura activitățile economice după cum urmează: a) individual și independent, ca persoane fizice autorizate; b) ca întreprinzători titulari ai unei întreprinderi individuale; c) ca membri ai unei întreprinderi familiale, și cu art. 7 alin. 1 din același act normativ, care prevede că persoanele fizice menționate la art. 4 lit. a) și b) au obligația să solicite înregistrarea în registrul comerțului și autorizarea funcționării, înainte de începerea activității economice, ca persoane fizice autorizate, denumite în continuare PFA, respectiv întreprinzători persoane fizice titulari ai unei întreprinderi individuale.
Întrucât s-a solicitat anularea procesului-verbal tocmai pentru acest motiv, al aplicării sancțiunii chiar întreprinderii individuale, instanța apreciază că I.I. Ș. N. L. are calitate procesuală activă pentru introducerea și susținerea plângerii, întrucât, în cazul în care instanța ar constata că procesul-verbal a fost încheiat pe numele I.I., soluția ar fi de anulare a acestuia.
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenție . nr._/17.09.2014, petenta, Ș. N. L., a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 10.000 lei, reținându-se că, la data de 17.09.2014, cu ocazia controlului efectuat la sediul din Drobeta Turnu Severin, ., . constatat că nu fusese încheiat contractul individual de muncă, între angajator și numita B. D., în formă scrisă.
Referitor la susținerea petentei, în sensul că sancțiunea a fost aplicată întreprinderii individuale, și nu persoane fizice, întrucât identificarea contravenientei s-a făcut prin CUI, instanța apreciază că aceasta nu este întemeiată.
Potrivit art. 3 din OG nr. 2/2001, subiect activ al. contravențiilor este doar persoana fizică sau juridică, iar persoana juridică răspunde contravențional doar în cazurile și în condițiile prevăzute de actele normative prin care se stabilesc și se sancționează contravenții.
Potrivit art. 22 din OUG 44/2008, întreprinderea individuală nu dobândește personalitate juridică prin înregistrarea în registrul comerțului, iar conform art. 23 întreprinzătorul persoană fizică titular al întreprinderii individuale este comerciant persoană fizică de la data înregistrării sale în registrul comerțului.
Din analiza mențiunilor cuprinse în procesul-verbal, reiese că au fost consemnate următoarele: „în urma controlului efectuat în ziua de 15 și 16, 09.2014, privind modul în care se respectă prevederile legislației în domeniul relațiilor de muncă/securitate și sănătății în muncă/supravegherii pieței, la persoana juridică/fizică Ș. N. L. – Titular Întreprindere individuală, cu sediul în Drobeta Turnu Severin, .. 58, M., înmatriculată la Registrul Comerțului sub nr. F_, CUI_”.
De asemenea, la pag. 2 a procesului-verbal, (fila 7 dosar), se precizează că „de săvârșirea acestor fapte se face vinovat contravenientul Ș. L. Titular”.
Rezultă astfel, fără putință de tăgadă, că a fost sancționată persoana fizică, cu referire la calitatea sa de titular al întreprinderii individuale, acesta fiind motivul pentru care a fost identificată prin nr. de înmatriculare în registrul comerțului și CUI. Acesta elemente nu pot da naștere unui dubiu cu privire la persoana sancționată, având doar rolul de a face distincția între sancționarea unei persoane fizice, în sens larg, și sancționarea unei persoane fizice, în calitate de titular al unei întreprinderi individuale.
În susținerea tezei potrivit căreia sancțiunea a fost aplicată I.I., petenta a mai arătat că și procedura de dare în debit, efectuată de intimată, s-a făcut tot pe numele întreprinderii, și a depus, în acest sens dovada, la fila 65. Instanța apreciază, însă, că acest aspect nu poate conduce la concluzia contrară celei anterior reținute, întrucât înscrisul depus la dosar este realizat ulterior întocmirii procesului-verbal, iar acesta din urmă face dovada numai prin el însuși, neputând fi completat, ulterior, cu alte înscrisuri.
În acest sens, pot fi reținute și considerentele deciziei nr. 1072 din 31.03.2009, a ÎCCJ, prin care s-a arătat că potrivit dispozițiilor art.2 pct.j din OG 44/2008, bunurile, drepturile și obligațiile persoanei fizice autorizate, afectate scopului exercitării unei activități economice reprezintă un patrimoniu de afectațiune, iar prin art.20 se prevede că PFA (persoana fizică autorizată) răspunde pentru obligațiile sale cu patrimoniul de afectațiune, dacă acesta a fost constituit și în completare cu întreg patrimoniul; ÎCCJ a concluzionat în sensul că persoana fizică autorizată are un statut de entitate juridică distinct de cel al persoanei fizice și că persoana fizică autorizată are un patrimoniu de afectațiune distinct de cel al persoanei fizice.
Petenta a invocat, prin plângere, faptul că, în mod greșit, s-a reținut de către inspectorii I. inexitența contractului individual de muncă, pentru numita B. D., acesta fiind înregistrat în baza de date Revisal, la data de 12.09.2014.
Pentru stabilirea situație de fapt, este necesară analizarea dispozițiilor legale incidente.
Potrivit dispozitiilor art. 16 din Legea nr. 53/2003 (Codul muncii), ,,Contractul individual de munca se incheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română. Obligația de încheiere a contractului individual de munca in forma scrisa revine angajatorului. Forma scrisa este obligatore pentru incheierea valabila a contractului, iar potrivit art. 10 din Codul Muncii contractul individual de munca este contractul in temeiul caruia o persoana fizica denumita salariat se obliga sa presteze munca pentru si sub autoritatea unui angajator persoana fizica sau juridica in schimbul unei remuneratii denumita salariu.”
În sensul celor retinute mai sus s-a pronuntat si Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 448/15.09.2005, prin care s-a respins exceptia de neconstitutionalitate a disp. art 16 alin. 1 si ale art. 276 alin. 1 lit e din Codul muncii, în considerentele acestei decizii, reținându-se că „ răspunderea pentru încheierea contractului individual de munca revine, în mod firesc angajatorului. Existenta contractului previne comportamentul abuziv al angajatorului, dar și atitudinea incorectă a salariatului în îndeplinirea sarcinilor pentru care s-a angajat. Încadrarea în muncă doar cu forme legale, pe baza unor contracte individuale de muncă asigură și cunoasterea și exercitarea obligațiilor legale ce le revin celor care folosesc forță de muncă salariată.”
În susținerea afirmațiilor sale, petenta a invocat înregistrarea, în baza Revisal, a contractului de muncă. Acest aspect este însă unul total distinct de încheierea contractului în formă scrisă, astfel cum prevede legea. Înregistrarea contractelor de muncă în această bază de date nu are ca efect nașterea raporturilor juridice între angajat și angajator, acestea trebuind să fie anterioare. Prin upload-area unui contract în Revisal, acesta nu ia naștere, în mod valabil; cât timp el nu există în formă scriptică, se consideră că acesta nu a fost încheiat.
Din declarația martorei B. D., fila 66, a reieșit că aceasta nu cunoștea elementele contractului de muncă pe care susține că l-a încheiat cu petenta, afirmând că nu știa ce salariu avea, deși în înscrisul depus la fila 8 se menționează suma de 450 lei. De asemenea, martora a arătat că nu știe sigur perioada pentru care a încheiat contractul, probabil aceasta fiind de 3 luni, iar în contractul de la aceeași filă arătată se indică perioada de o lună, de la 19.09.2014 la 13.10.2014.
Astfel, depoziția martorei nu poate fi apreciată ca obiectivă, existând mai multe inadvertențe; aceasta a indicat că, la barul din . au efectuat un control la data de 17.09.2014, iar din procesul-verbal rezultă că acesta a fost efectuat la datele de 15 și 16.09.2014. A mai arătat numita B. D. că la momentul controlului își desfășura activitatea în acel loc de aproximativ o săptămână, și în condițiile în care angajatorul are obligația încheierii contractului individual de muncă, în formă scrisă, cu o zi înainte de începerea activității, rezultă un argument în plus pentru a concluziona că petenta nu și-a îndeplinit această obligație, contractul depus la dosar purtând data de 12.09.2014.
Esențial, pentru valabilitatea contractului de muncă, este ca angajatul și angajatorul să negocieze condițiile în care urmează să se desfășoare raporturile de muncă și, în lipsa acestora, nu se poate constata existența unui consimțământ valabil.
Susținerile martorei B. D., în sensul că, la momentul controlului, atunci când inspectorii I. au întrebat-o dacă are contract de muncă încheiat, a dat un răspuns negativ, deoarece a înțeles că este întrebată dacă îl are asupra sa, nu poate fi reținută de către instanță.
Petenta nu a reușit să aducă o explicație rațională pentru care, în fișa de identificare de la fila 43, martora a scris „nu am semnat contract de muncă”, „nu am negociat salariul”. Faptul că, la momentul audierii, este prezentată o altă versiune, nu poate conduce la concluzia că cele consemnate la momentul controlului nu corespund realității, de vreme ce toate probele se coroborează și conduc la concluzia că, între părți, nu s-a încheiat contractul individual de muncă, în formă scrisă.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii aplicate petentei s-a apreciat că pericolul social al faptei angajatorului prev de art.16 alin.l din Legea nr.53/2003 - Codul Muncii este deosebit de grav, deoarece abia după momentul încheierii contractului individual de muncă salariații dobândesc drepturile prevăzute de lege, drepturi ce izvorăsc din calitatea lor de salariat( vechime în muncă, drepturi de pensie, dreptul la somaj, dreptul la asigurări de sănătate, dreptul la concediu), iar raportul de muncă există doar între persoanele care sunt parte într-un contract individual de muncă. De altfel, conform prevederilor art. 16 alin 3 din Codul Muncii, doar munca prestată în temeiul unui contract individual de muncă, îi conferă salariatului vechime în muncă.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel, apelantul II S. N L., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, solicitând admiterea apelului.
În motivare, a arătat că în mod greșit instanța de fond a reținut faptul că procesul verbal a fost întocmit fata de persoana fizica S. L., iar amenda in cuantum de 10.000 lei este proporționala cu gradul de pericol social prezentat de presupusa fapta contravențională.
In interpretarea prevederilor art. 22 si următoarele din O.U.G. nr. 44/2008 referitor la Regimul juridic al întreprinderilor individuale, este evident ca aceasta entitate juridica nu dobândește personalitate juridica prin înregistrarea in registrul comerțului.
Conform art.26 din același act normativ, „ Persoana fizica titulara a întreprinderii individuale răspunde pentru obligațiile sale cu patrimoniul de afectațiune, daca acesta a fost constituit, si, in completare, cu întreg patrimoniul, iar in caz de Insolventa, va fi supusa procedurii simplificate prevăzute de Legea nr. 85/2006, cu modificările ulterioare."
Așa cum a demonstrate prin înscrisul emis de ANAF efectul procesului verbal a constat in generarea amenzii in contul întreprinderii Individuale si nu persoanei fizice care răspunde conform textului de lege mai sus amintit.
Analizând documentul depus de la fila 65 dosar fond, instanța a apreciat in mod greșit faptul că acesta completează actul de constatare. In fapt prin prezentarea fisei fiscale a întreprinderii individuale și indiferent ce s-a menționat in procesul verbal, amenda a fost aplicata si generata in contul II S., motiv pentru care se impune constatarea nulității procesului verbal.
Fisa fiscala nu poate completa actul de constatare, aceasta fiind emisa de către o alta instituție, ea vine sa demonstreze susținerile noastre, practic este o proba împotriva procesului verbal.
Intimata a aplicat amenda in suma de 10.000 lei întreprinderii Individuale, identificând cu C. contravenientul in condițiile in care art.22 din OUG 44/2008 stabilește ca întreprinderea nu are personalitate juridica.
Astfel, potrivit art. 22 si următoarele din O.U.G. nr. 44/2008 referitor la Regimul juridic al Întreprinderilor individuale, este evident ca aceasta entitate juridica nu dobândește personalitate juridica prin înregistrarea in registrul comerțului.
Contractul individual de munca a fost întocmit si înregistrat în Registrul General de Evidenta al Salariaților, astfel, înscrisul sub semnătura privata obținând dat certa, opozabila si altor persoane decât celor care l-au semnat din ziua in care a fost înregistrat . un alt document public.
Registrul in care documentul a fost înregistrat este ținut chiar de intimata, astfel ca nu se poate susține sub nicio forma faptul ca acest contract, nu este opozabil intimatei, întrucât in caz contrar aceasta si-ar recunoaște implicit o culpa sau o disfuncționalitate în modalitatea de înregistrare a acestor documente in propriul registru.
Registrul nu vine sa dovedească existenta contractului de munca, așa cum greșit retine instanța, contractul de munca semnat si nedeclarat fals face aceasta dovada. Instanța de fond nu a înțeles faptul ca prin înregistrarea in REVISAL contractul a obținut data certa si dovada împotriva lui se poate face doar prin mijloace procedurale clare.
Astfel, instanța de fond a analizat gradul de pericol social al faptei fără sa aibă in vedere faptul ca a prezentat contractul de munca, angajata a recunoscut documentul si faptul ca a lucrat doar 1 luna din cele 3 pentru care era încheiat contractul, depunându-si demisia din motive personale
Chiar daca instanța a reținut in mod greșit ca abaterile constatate in urma controlului efectuat exista, dar fata de faptul ca anterior subscrisa nu a mai fost sancționată pentru astfel de abateri si ca din actele dosarului nu rezulta cu certitudine ca la data controlului situația de fapt coincide cu cele menționate in procesul verbal, abaterea respectiva prezintă un grad de pericol social redus si pe cale de consecința se putea aplica sancțiunea avertismentului.
Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței apelate ca fiind temeinică și legală.
Consideră că instanța de fond a apreciat în mod corect faptul că sancțiunea contravențională a fost aplicată contravenientului persoană fizică, respectiv lui Ș. L.,cu referire la calitatea sa de titular al întreprinderii individuale.
Astfel, în ceea ce privește calitatea de subiect activ al contravenției, instanța de fond a apreciat în mod corect că organele de control au stabilit identitatea acestuia, pe baza datele de identificare a formei de organizare a activității economice, așa cum aceasta este reglementată de O.G. nr.44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate.
Cu privire la calitatea persoanei sancționate de către inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă M., precizăm că aceasta nu este întreprinderea individuală, care, în înțelesul art.2 lit.g) din O.U.G. nr.44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, este „întreprinderea economică, fără personalitate juridică, organizată de un întreprinzător persoană fizică", și nu persoana juridică, așa cum susține apelanta petenta, deoarece, la rubrica" contravenient" apare menționat numele Ș. L., fără nicio referire la întreprinderea individuală al cărei titular este aceasta.
De asemenea, potrivit art. 22 și 23 din același act normativ, întreprinderea individuală nu dobândește personalitate juridică prin înregistrarea în registrul comerțului, iar întreprinzătorul persoana fizică, titular al întreprinderii individuale, este comerciant persoană fizică și în consecință, încheierea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor pentru Ș. L., persoana fizică, titular al întreprinderii individuale a fost făcută în mod corect.
Mai mult decât atât, din cuprinsul procesului-verbal de contravenție întocmit de către inspectorii de muncă reiese în mod clar că persoana sancționată nu este o persoană juridică, din moment ce legea nu reglementează în acest mod ci persoana fizică, Ș. L., cea care are calitatea de angajator în raport cu angajații săi.
Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției, în descrierea faptei și arătarea împrejurărilor în care a fost comisă, menționează locul de muncă organizat"bar", situat în Drobeta T.-S., ce aparține angajatorului Ș. L., titular întreprindere Individuală, s-a efectuat un control în domeniul relațiilor de muncă dar, doar pentru a preciza exact care este locul desfășurării activității organizate potrivit O.G.nr.44/2008 de persona fizică, Ș. L., deoarece controlul nu a vizat persoana fizică în sine, ci activitatea desfășurată de aceasta într-o formă organizată, persoana fizică autorizată, așa cum aceasta este reglementată actul normativ menționat.
Referitor la temeinicia procesului-verbal de contravenție, de asemenea, apreciază că instanța de fond a reținut în mod corect existența faptei contravenționale atunci când a dispus menținerea sancțiunii amenzii pentru încălcarea dispozițiilor art.16 al. 1 lit.a) din Codul muncii.
Astfel, din constatările făcute la fața locului, din datele culese de la persoana găsită în activitate B. D. I. prin completarea fișei de identificare dar și din verificările efectuate la sediul I. M. a documentelor prezentate de apelanta petentă a fost constatată următoarea situație de fapt:
La fața locului, B. D. I. desfășura activitate ca ospătar-barman și, din declarațiile acesteia a reieșit că nu a semnat contract individual de muncă anterior datei începerii activității, contrar dispozițiilor art. 16 din Codul muncii" Contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului ».
Din verificarea registrului general de evidență a salariaților, în format electronic rezultă că angajatorul a înregistrat contractul de muncă al salariatei B. D. I. în Revisal, în data de 12.09.2014 dar fără să îi întocmească contract de muncă în formă scrisă, anterior începerii activității.
Înregistrarea în Revisal a contractului individual de muncă din data de 12.09.2014 evidențiază tocmai faptul că angajatorul a încercat să inducă în eroare organele de control cu privire la primirea la muncă în condiții legale a unei persoane.
Contractul individual de muncă este un act bilateral care presupune acordul de voință al ambelor părți, angajat și angajator cu privire la elementele contractului privind salariul timpul de muncă, timpul de odihnă, activitatea pe care o prestează și cel mai important element, salariul.
Declarația numitei B. D. I. o consideră relevantă în susținerea faptelor constatate ca fiind încălcări ale legii în măsura în care evidențiază că între cele două părți, angajat și angajator au fost negociate elemente ale contractului individual de muncă,/Si nici fișa de protecție a muncii.
Consideră astfel că procesul-verbal de sancționare a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art.17 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, fiind temeinic și legal întocmit.
Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate și în raport de dispozițiile art.476-479 N.C.pr.civ. instanța reține că apelul este fondat pentru următoarele considerente:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenție . nr._/17.09.2014, Ș. N. L., a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 10.000 lei, reținându-se că, la data de 17.09.2014, cu ocazia controlului efectuat la sediul din Drobeta Turnu Severin, ., . constatat că nu fusese încheiat contractul individual de muncă, între angajator și numita B. D., în formă scrisă.
Chiar dacă în procesul verbal sancțiunea a fost aplicată persoane fizice, pag. 2 a procesului-verbal, (fila 7 dosar), „de săvârșirea acestor fapte se face vinovat contravenientul Ș. L. Titular”, procedura de dare în debit, efectuată de intimată, s-a făcut numele întreprinderii, fila 65. Este adevărat că acest extras nu afectează legalitatea procesului verbal, fiind întocmit ulterior însă rezultă cu certitudine fundamentarea apărării apelantei cu privire la consecința constatării contravenției și identificarea persoanei vinovate, potrivit principiului sancționării pentru fapta proprie. Or, atâta vreme cât agentul constatator a înțeles să înregistreze cu debit amendă SChopescu L. II, rezultă că sancțiunea s-a aplicat Întreprinderii individuale. În situația contrară a unei erori s-ar fi procedat la rectificarea mențiunilor.
Cu privire la temeinicie, potrivit dispozitiilor art. 16 din Legea nr. 53/2003 (Codul muncii), ,,Contractul individual de munca se incheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română. Obligația de încheiere a contractului individual de munca in forma scrisa revine angajatorului. Forma scrisa este obligatore pentru incheierea valabila a contractului, iar potrivit art. 10 din Codul Muncii contractul individual de munca este contractul in temeiul caruia o persoana fizica denumita salariat se obliga sa presteze munca pentru si sub autoritatea unui angajator persoana fizica sau juridica in schimbul unei remuneratii denumita salariu.”
Înregistrarea, în baza Revisal, a contractului de muncă are ca situație premisă existența contractului și asigură opozabilitatea acestuia.
Atâta vreme cât în registrul de salariați ce urmau a fi înregistrați la 15.09.2014, anterior controlului figura angajată poziția 2 B. D. cu contract din 12.09.2014, acest registru a fost comunicat cu trei zile înainte, către I.T.M, fila 10, iar la filele 8-9 este atașat contractul individual de muncă în formă scrisă semnat de părți, concluzia este aceea a constatării inexistenței contravenției reținute în procesul verbal, respectiv primirea la muncă fără a se încheia contract individual de muncă.
Pentru aceste motive se va admite apelul formulat de către apelantul II S. N L., se va schimba în tot sentința nr.647/13.02.2015, se va admite plângerea și se va anula procesul verbal.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul formulat de către apelantul II S. N L. împotriva sentinței nr.647/13.02.2015 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul I. M., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
Schimbă în tot sentința nr.647/13.02.2015 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul I. M., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție, în sensul că admite plângerea și anulează procesul verbal.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 30 Iunie 2015 la sediul Tribunalului M..
Președinte, C. D. B. | Judecător, N. S. D. | |
Grefier, M. M. |
Red. D.N.S/Tehn. M.M
2 ex –16.07.2015
Cod operator 2626/2006
| ← Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința... | Pretentii. Sentința nr. 634/2015. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
