Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința nr. 1010/2015. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1010/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 01-07-2015 în dosarul nr. 3131/101/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA Nr. 1010/2015
Ședința publică de la 01 Iulie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. B.
Grefier A. N. I.
Pe rol judecarea cauzei C. administrativ și fiscal privind pe reclamanții C. C., C. L., C. E., C. G., C. M., C. R., C. S. M., D. G., D. D., D. M. M., E. A. M., F. M. E., F. M., G. M., I. V., I. M., I. A., L. C. ANIȘOARA, L. M., L. R. L., M. M. I., M. L. R., M. C., M. G., M. C. V., N. L. C., O. L., P. I. A., P. L., P. M., S. I., S. E., S. C. G., T. P. V., V. E., B. E., B. V. D. și B. D. M. prin reprezentant S. L. - PROTECȚIA MEDIULUI și pe pârâta AGENȚIA P. PROTECȚIA MEDIULUI M., având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999) plata dobânzii legale aferente drepturilor bănești cuvenite conform sentinței civile nr. 2421/03.12.2008.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Instanța invocă excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada cuprinsă între data de 15.10.2008 și data de 07.04.2012 și rămâne în pronunțare asupra excepției și asupra fondului.
TRIBUNALUL,
Asupra cauzei de față,
La data de 07.04.2015 și înregistrată sub nr._ reclamantul S. L. - Protecția Mediului în numele membrilor de sindicat C. C.,C. L., C. E.,C. G., C. M., C. R., C. S. M., D. G., D. D., D. M. M., E. A. M., F. M. E., F. M., G. M., I. V., I. M., I. A., L. C. A., L. M., L. R. L., M. M. I., M. L. R., M. C., M. G., M. C. V., N. L. C., O. L., P. I. A., P. L., P. M., S. I., S. ( P. ) E., S. C. G., T. P. V., V. E., Betiu E., B. V. D. și B. D. M., în contradictoriu cu pârâta Agenția pentru Protecția Mediului M., a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului la plata dobânzii legale aferente drepturilor bănești cuvenite conform sentinței civile nr.2421 din 03.12.2008, pronunțată de Tribunalul M. - Secția C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._, începând cu data introducerii acțiunilor soluționate prin această hotărâre și până la achitarea efectivă a sumelor.
În motivare a arătat că prin sentința civilă nr. 2421 din 03.12.2008, pronunțată de Tribunalul M. - Secția C. Administrativ si Fiscal, în dosarul nr._, pârâtul a fost obligat la plata suplimentului postului în procent de 25% din salariu de baza și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de baza pentru perioada noiembrie 2005 - ianuarie 2009, data pronunțării hotărârii, actualizate în funcție de rata inflației, la data efectivă a plății.
Deși sentința mai sus menționată este irevocabilă, nici până în prezent membrii noștri de sindicat nu au beneficiat de plata drepturilor salariale dispuse de instanța de judecată. Este deci evident că s-a produs un prejudiciu de necontestat membrilor noștri de sindicat, prin faptul că aceștia au fost lipsiți de folosul sumelor de bani dispuse de instanța de judecată.
A apreciat că, în privința daunelor interese datorate de unitate salariaților pentru neplata drepturilor salariale sunt aplicabile dispozițiile legislației civile, respectiv cele ale Codului civil, și anume:
Art. 1530: Creditorul are dreptul la daune-interese pentru repararea prejudiciului pe care debitorul i 1-a cauzat și care este consecința directă și necesară a neexecutării fără justificare sau, după caz, culpabile a obligației.
Art. 1531 (!) Creditorul are dreptul la repararea integrală a prejudiciului pe care 1-a suferit din faptul neexecutării.
(2) Prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferită de creditor și beneficiu de care acesta
este lipsit. La stabilirea întinderii prejudiciului se ține seama și de cheltuielile pe care creditorul le-a făcut, într-o limită rezonabilă, pentru evitarea sau limitarea prejudiciului.
(3) Creditorul are dreptul și la repararea prejudiciului nepatrimonial.
Art. 1535 (I) În cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până in momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, in lipsă, in cel prevăzut de lege. fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. în acest caz, debitorul nu are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plății ar fi mai mic.
(2)Dacă, înainte de scadență, debitorul datora dobânzi mai mari decât dobânda legală, daunele moratorii sunt datorate la nivelul aplicabil înainte de scadență.
(3)Dacă nu sunt datorate dobânzi moratorii mai mari decât dobânda legală, creditorul are dreptul, in afara dobânzii legale, la daune-interese pentru repararea integrală a prejudiciului suferit, în egală măsură, învederăm instanței incidența în speță a dispozițiilor art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fi scale in domeniul bancar, potrivit cărora. în cazul în care, potrivit dispozițiilor legale sau prevederilor contractuale, obligația este purtătoare de dobânzi remuneratorii și/sau penalizatoare, după caz. și in absența stipulației exprese a nivelului acestora de către părți, se va plăti dobânda legală aferentă fiecăreia dintre acestea
Din prevederile legale mai sus invocate rezultă că daunele interese constau în dobânda legală, ce curge de drept, fără punerea în întârziere, de la data scadenței drepturilor, aceasta, deoarece obligația legală de plată a salariului trebuia îndeplinită la data stabilită.
De asemenea, dobânda este datorată începând cu data scadenței pentru fiecare dintre salariile lunare, pârâții fiind de drept în întârziere conform art. 1523 NCC Cod civil, astfel că se justifică acordarea dobânzii legale aferente de la data nașterii dreptului până la data plății efective".
Mai mult decât atât prin decizia nr.2 pronunțată în dosarul nr.21/2013, înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii, stabilind că: "în aplicarea dispozițiilor art. 1082 și art. 1088 din Codul civil din anul 1864, respectiv art. 1531 alin. (1), alin. (2) teza I și art. 1535 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar în condițiile art. 1 și art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011, cu modificările și completările ulterioare."
Întrucât reparația trebuie să fie echitabilă și să acopere daunele materiale suferite ca urmare a ingerinței produse membrilor noștri de sindicat prin plata diminuată a salariului și prin neplata sumelor dispuse de instanța de judecată, rugăm instanță să admită acțiunea astfel cum a fost formulată și, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună obligarea pârâtului la plata dobânzii legale aferente drepturilor bănești cuvenite conform sentinței civile nr.2421 din 03.12.2008, pronunțată de Tribunalul M. - Secția C. Administrativ si Fiscal, în dosarul nr._ ,de la data formulării cererii în cauza mai sus menționată și până la data plății efective.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 2 din OG nr. 13/2011 și al art. 1530 și urm. Cod civil.
A anexat în copie, următoarele înscrisuri: tabel cu membrii de sindicat care susțin promovarea prezentei acțiuni; sentința nr.2421 din 03.12.2008, pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._ .
În conformitate cu dispozițiile art. 405 alin.2 din codul de procedură civilă a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
La data de 28.04.2015 pârâta Agenția pentru Protecția Mediului M. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
A precizat că pârâta a fost obligată, potrivit sentinței civile nr.2421/03.12.2008 pronunțată de Tribunalul M., la plata drepturilor bănești în favoarea reclamanților, drepturi bănești reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de câte 25% din salariul de bază, pentru perioada noiembrie 2005 - ianuarie 2009, drepturi actualizate cu indicele de inflație până la data plății efective.
Reclamanții apreciază că instituția pârâtă nu și-a îndeplinit obligația de a achita în întregime sumele datorate însă, prin O.U.G. nr. 71/2009 s-a prevăzut că plata sumelor stabilite prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială, stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2009, să se realizeze după o procedură de executare eșalonată pe o perioadă cuprinsă, inițial, între anii 2010 - 2012. In această perioadă, orice cerere de executare era suspendată de drept.
Ulterior, acest act normativ a fost modificat în ceea ce privește perioada și procentele de plată, urmând ca executarea obligației să se finalizeze în anul 2016.
Așadar, APM M. s-a conformat, a făcut aplicarea unui act normativ prin care s-a prevăzut plata eșalonată a drepturilor bănești solicitate de reclamanți.
În aceeași ordine de idei, legiuitorul a stabilit, potrivit aceluiași act normativ, ca procedura de efectuare a plății titlurilor executorii să se realizeze în baza ordinului ordonatorului principal de credite ori, în speță, instituția pârâtă are calitatea de ordonator terțiar de credite.
In susținerea acestor afirmații, facem trimitere la prevederile art. 14 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice: (1) Cheltuielile bugetare au destinație precisă și limitată și sunt determinate de autorizările conținute în legile specifice și în legile bugetare anuale. (2)Nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetele prevăzute la art. l alin. 2 și nici angajată și efectuată din aceste bugete, dacă nu există bază legală pentru respective cheltuială. (3)Nici o cheltuială din fonduri publice nu poate fi angajată, ordonanțată și plătită dacă nu este aprobată potrivit legii și nu are prevederi bugetare.
Reglementarea actuală, respectiv art. 1535 alin. 1 din Noul cod civil permite acordarea daunelor - interese moratorii doar cu condiția existenței unei datorii certe, lichide și exigibile, neexecutate la scadență.
Ori, acest act normativ a instituit o eșalonare a plății acestor sume așa că, potrivit termenelor de plată stabilite, parte din suma datorată a fost plătită reclamanților însă pentru perioada rămasă, creanța nu este exigibilă, fiind afectată de termene suspensive.
Pe cale de consecință, reclamanții nu pot pretinde executarea obligațiilor înlăuntrul acestor termene astfel încât, în acest interval de timp, nu curge nici dobânda penalizatoare reprezentând daune - interese moratorii.
În plus, pentru antrenarea răspunderii contractuale a debitorilor sub forma obligării la plata daunelor - interese moratorii, trebuie îndeplinite condițiile generale ale răspunderii civile, adică trebuie făcută dovada existenței prejudiciului, a faptei ilicite, a vinovăției și a raportului de cauzalitate.
Raportat la prejudicial suferit de reclamanți urmare a neacordării daunelor-interese moratorii, potrivit art. l alin. 3 din O.U.G. nr.71/2009 legiuitorul a prevăzut în mod expres modalitatea de reparare a acestuia, sumele datorate actualizându-se cu indicele de inflație la data plății.
În ceea ce privește existența faptei ilicite, răspunderea instituției pârâte nu poate fi angajată întrucât aplicarea unor dispoziții legale instituite printr-un act normativ special reprezintă cauza justificativă care înlătură caracterul ilicit al faptei.
Raportat la condiția vinovăției, în materia răspunderii contractuale operează o prezumție de culpă a debitorului ce poate fi înlăturată atunci când există o cauză exoneratoare, precum cazul fortuit sau forța majoră. Pe cale de consecință, debitorul va fi obligat la plata despăgubirilor atunci când nu face dovada existenței unei cauze străine care nu-i este imputabilă.
Este de domeniul evidenței că, în cazul de față, intervenția legiuitorului printr-un act normativ ce a avut ca efect eșalonarea plăților reclamate de petenți, constituie un caz fortuit ce exonerează instituția pârâtă de plata dobânzilor - legale.
În drept a invocat dispozițiile art. 205 NCPC.
La data de 06.05.2015 reclamantul a depus răspuns la întâmpinare prin care a solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și obligarea pârâtei la plata de daune interese moratorii, respectiv dobânzi legale aferente drepturilor bănești cuvenite, începând cu data introducerii acțiunilor soluționate prin această hotărâre și până la achitarea efectivă a sumelor conform sentinței nr. 2421/03.12.2008 pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._ . Totodată a solicitat respingerea celor invocate în întâmpinare de către pârâta APM M..
A menționat că prin titlul executoriu reprezentat de sentința menționata mai sus, pârâta Agenția pentru Protecția Mediului M. in calitate de ordonator terțiar de credite și in baza ordinului ordonatorului principal de credite - in prezent denumit Ministerul Mediului, Apelor si Pădurilor au plătit reclamantei drepturile bănești reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de câte 25% fiecare, din salariul de bază, începând cu data pronunțării hotărârilor și pentru viitor până la intervenirea unei cauze legale de modificare sau încetare a obligației de plată în conformitate cu prevederile art. l, alin. l din Legea nr.230/2011 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.71/2009 privind plata unor sectorul bugetar.
Prin hotărârea judecătorească menționată au fost acordate doar sumele actualizate cu indicele de inflație, fără dobânzi, însă, solicitarea acestor dobânzi pe cale separată nu este împiedicată de vreo dispoziție legală, atâta timp cât obligația legală subzistă.
Conform hotărârii judecătorești menționată, pârâta a fost obligata să ne plătească drepturi bănești reprezentând suplimentul postului (25%) și suplimentul corespunzător treptei de salarizare (25%). O parte din aceste drepturi - respectiv 34% din sumele cuvenite fiecărui salariat, membru de sindicat, au fost achitate prin executare silita in luna aprilie 2010, restul sumelor fiind achitate conform dispozițiilor OUG nr. 71/2009.
Prin adoptarea Legii nr. 113/2010, de aprobare a OUG 71/2009 și reeșalonarea plății titlurilor executorii până în anul 2016, s-a ajuns la o situație prejudiciabilă pentru noi. O Hotărâre judecătoreasca irevocabila va fi pusa în executare după 8 ani, ceea ce depășește cu mult exigențele de rezonabilitate pe care le reclamă garanțiile instituite prin art. 6 din CEDO și art. 1 din Primul Protocol adițional.
Imposibilitatea de a obține executarea acestor hotărâri judecătorești într-un termen rezonabil constituie și o ingerință în dreptul de proprietate.
În cauză a solicitat acordarea de daune interese moratorii, daune care reprezintă echivalentul prejudiciului suferit de creditori prin executarea cu întârziere a obligației. Fiind vorba de o obligație de a da, având ca obiect o sumă de bani, executarea obligației în natură este totdeauna posibilă, iar daunele moratorii solicitate sub forma dobânzii reprezintă echivalentul prejudiciului suferit ca urmare a executării cu întârziere a obligației.
Chiar dacă reeșalonarea plății sumelor stabilite prin titluri executorii prin OUG 71/2009, poate fi privită ca o formă de executare succesivă, în condițiile în care această măsură este dublată de suspendarea de drept a executării silite și depășește o durată rezonabilă în valorificarea dreptului, acesta nu mai răspunde cerințelor de proporționalitate dintre scopul urmărit prin reglementarea adoptată și menținerea unui just echilibru al intereselor în discuție. De altfel, în condițiile în care debitorul nu a avut acordul nostru în calitate de creditori, la eșalonarea plății, această plată nu se putea efectua eșalonat prin ordonanțe succesive.
În ceea ce privește întâmpinarea formulată de către Agenția pentru Protecția Mediului M. a menționat că toți membrii de sindicat au fost angajații acestei instituții, instituție cu personalitate juridică, la data pronunțării sentinței civile nr.2421 din 03.12.2008.
Invocarea de către pârâți a art. 1535 alin. l din Noul cod civil în sensul că „ permite acordarea daunelor-interese doar cu condiția existentei unei datorii certe, lichide si exigibile, neexecutate la scadenta „ coroborat cu dispozițiile art. 1082 și art. 1088 din Codul civil adoptat în 1864, respectiv art. 1531 alin. l, alin.2 teza 1 au fost interpretate de către înalta Curte de Casație și Justiție în recursul în interesul legii soluționat prin decizia nr.2/2014 în sensul că pot fi acordate daune interese moratorii sub forma dobânzilor legale pentru plata eșalonată a sumelor din titlurile executorii reprezentând drepturi salariale ale personalului din sectorul bugetar, potrivit OUG nr.71/2009.
La soluționarea recursului în interesul legii, înalta Curte de Casație și Justiție a dezlegat în drept modul de aplicare și interpretare a normelor evocate privitoare la plata dobânzilor legale, având în vedere că sumele eșalonate prin OUG nr.71/2009 au fost plătite titularilor drepturilor actualizate, în raport de indicele prețurilor de consum comunicat de Institutul Național de S., ceea ce presupune că instanța supremă nu a exclus posibilitatea plății sumei actualizate și a daunelor moratorii.
Plata eșalonată a sumelor actualizată în raport de indicele de inflație nu exclude dreptul reclamantelor și la plata dobânzilor legale deoarece actualizarea are rolul de a reîntregi valoarea reală a sumei datorate ca urmare a devalorizării monedei naționale, iar dobânda legală are scopul compensării foloaselor nerealizate de către creditoarele reclamante, ca urmare a neexecutării la timp a obligațiilor de plată a debitorilor.
Soluția pronunțată de Î.C.C.J. în sensul evocat are un caracter obligatoriu pentru instanțele de judecată, în raport de dispozițiile art.517 alin.4 NCPC, dreptul reclamantelor la plata dobânzilor legale chiar dacă sumele plătite eșalonat au fost actualizate în raport de indicele de inflație, fiind incontestabil.
Regimul juridic al daunelor moratorii se va aprecia atât în raport de normele în vigoare la data scadenței fiecărei plăți, respectiv art.1088 Cod civil, cât și de normele legii noi, potrivit dispozițiilor art.6 alin.6 din Noul Cod civil, pentru plata ratelor din creanță ce urma să fie executată după . acestui din urmă act normativ.
Atât textul de lege vechi, cât și cel nou a reglementat ca principiu că pentru daunele interese ce se cuvin reclamanților, ca urmare a întârzierii plății creanței, aceștia nu pot să fie obligați să dovedească existența vreunei pagube. Această regulă nu trebuie să fie interpretată în sensul că daunele moratorii sub forma dobânzilor legale se acordă creditorului, indiferent de existența sau inexistența vreunui prejudiciu, ci în sensul că acesta este prezumat de lege, sarcina probei contrare fiind a debitorului.
În concluzie, prin amânarea plății sumelor de bani stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, le este afectat dreptul de proprietate, motiv pentru care a solicitat obligarea pârâtei la plata de daune interese moratorii, respectiv la plata dobânzi legale aferente drepturilor bănești cuvenite, începând cu data nașterii acestui drept, până la data plătii efective a sumelor restante.
A anexat în copie adresele nr. 2136/GLG/26.03.2015, nr. 2115/GLG/26.03.2015, nr. 2138/GLG/26.03.2015, nr. 2143/GLG/26.03.2015 și nr. 2142/GLG/26.09.2015
Instanța a dispus emiterea uneia adrese către pârâta Agenția pentru Protecția Mediului M. pentru a comunica relații necesare soluționării cauzei, iar cu adresa nr. 6076/16.06.2015 au fost înaintate relațiile solicitate.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Potrivit art.248 alin.1 C. proc. civ., instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.
Cu privire la excepția prescripției dreptului la acțiune se reține că este întemeiată pentru perioada cuprinsă între data de 15.10.2008 și data de 07.04.2012 se reține că este întemeiată și urmează a fi admisă, pentru următoarele considerente:
În cauză, se constată că reclamanții solicită obligarea pârâtei să-i plătească dobânda legală pentru sumele plătite cu întârziere datorate în baza unei hotărâri judecătorești. Așa cum a reținut și Înalta Curte de Casație și Justiție în considerentele, Decizia nr.2/2014 pronunțată în soluționarea recursului în interesul legii în dosarul nr. 21/2013, fiind vorba despre hotărâri judecătorești prin care au fost soluționate litigii referitoare la drepturi salariale ce decurg din derularea raportului de muncă, sunt aplicabile dispozițiile art. 278 pct. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, respectiv art. 448 alin. (1) pct. 2 din Codul de procedură civilă din 2010, care statuează că hotărârile primei instanțe sunt executorii de drept când au ca obiect plata salariilor sau alte drepturi izvorâte din raporturile juridice de muncă.
Astfel, cum obligațiile constatate prin titlul executoriu trebuiau aduse la îndeplinire de bună-voie, conform art.371 ind. 1 vechiul C. pr. civ. și de îndată de către debitor, rezultă că dreptului la reparație s-a născut la data pronunțării hotărârii de către prima instanță.
Potrivit dispozițiilor art.1 din Decretului nr.167/1958, aplicabil in speță având în vedere că prescripția a început să curgă sub imperiul acestei legi, dreptul la acțiune se stinge prin prescripție dacă nu a fost exercitat in termenul stabilit de lege, iar conform art. 3 din același act normativ termenul este de 3 ani. Cum pentru fiecare luna de neexecutare curge o dobândă, instanța urmează să constate că pentru dobânzile ce au început sa curgă cu mai mult de 3 ani înainte de data introducerii acțiunii a operat prescripția.
Pe de altă parte, se reține că prin Decizia nr.7/2015, ÎCCJ (Complet DCD/C) s-a pronunțat, în ședința din 27 aprilie 2015, cu privire la interpretarea art. 16 lit. a) și b) și art. 17 alin. (3) Decretul nr. 167/1958 raportat la dispozițiile OUG nr. 71/2009 și a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Pitești – Secția I civilă, prin Încheierea din 6 noiembrie 2014, pronunțată în dosarul nr._, și, în consecință, a stabilit că plățile voluntare eșalonate în temeiul O.U.G. nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011, efectuate în baza unui titlu executoriu nu întrerup termenul de prescripție a dreptului material la acțiune pentru daunele interese-moratorii sub forma dobânzii penalizatoare.
În consecință, se va respinge acțiunea pentru perioada cuprinsă între data de 15.10.2008 și data de 07.04.2012 ca prescrisă.
Pe fondul cauzei, se reține că, prin sentința nr. 2421/03.12.2008 pronunțată de Tribunalul M., irevocabilă prin respingerea recursului, a fost obligată pârâta la plata către reclamanți a suplimentului postului și suplimentul treptei de salarizare, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Astfel, prin hotărârea judecătorească irevocabilă menționată anterior li s-au recunoscut reclamanților drepturi salariale, drepturi care nu au fost însă achitate în întregime, din adresa înaintată de către pârâtă rezultând că obligația de plată a fost executată parțial și cu întârziere de către aceasta conform OUG 71/2009 începând cu anul 2012, în prezent rămânând de achitat o parte din tranșele aferente anului 2016.
Instanța reține că dreptul reclamanților la daune interese s-a născut sub incidența vechiului Cod civil, art. 1082 prevăzând că debitorul este obligat la plata de daune interese ca o consecință a neexecutării, executării cu întârziere sau necorespunzătoare ale obligației.
Totodată principiul reparării integrale a prejudiciului (cauzat prin neexecutare totală sau parțială, defectuoasă, ori cu întârziere) este preluat și în dispozițiile art.1531 alin.2 N C. civ care reglementează expres că acest prejudiciu cuprinde pierderea efectivă suferită de creditor și beneficiul de care acesta este lipsit.
Pe de altă parte, art.1088 alin. (1) C. civ. prevede că la obligațiile care au obiect o sumă de bani daunele interese pentru neexecutare cuprind dobânda legală, afară de regulile speciale în materie de comerț, fidejusiune și societate.
Dobânda reprezintă prețul lipsei de folosință, iar actualizarea cu rata inflației urmărește păstrarea valorii reale a obligației bănești, asigură conservarea valorii creanței susceptibilă de a fi afectată de deprecierile monetare, creanță a căror executare este îndepărtată de nașterea lor.
Astfel, instanța reține că titularii creanțelor ce intră în sfera de aplicare a prevederilor OUG 71/2009 sunt îndreptățiți să primească despăgubiri sub forma dobânzii legale penalizatoare (daune-interese moratorii) pentru acoperirea prejudiciului cauzat prin plata eșalonată a sumelor prevăzute în titlurile executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.
În acest sens se reține că Înalta Curte de Casație și Justiție, constatând că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, prin Decizia în interesul Legii nr. 2/2014 pronunțată în dosarul nr.21/2013 publicată în Monitorul Oficial al României nr. 411/03.06.2014 a statuat că: „În aplicarea dispozițiilor art.1082 și art.1088 din Codul civil din anul 1864, respectiv art.1531 alin.(1), alin.(2) teza I și art.1535 alin.(1) din Legea nr.287/2009 privind Codul civil, pot fi acordate daune – interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar în condițiile art.1 și art.2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr.230/2011, cu modificările și completările ulterioare”.
Potrivit acestei decizii, s-a reținut că, natura juridică a măsurilor dispuse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 este aceea de suspendare legală a executării silite a titlurilor executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale, calificare care decurge din însuși conținutul art. 1 alin. (2) din ordonanța de urgență, potrivit căruia, în cursul termenului în care are loc plata eșalonată, orice procedură de executare silită se suspendă de drept.
Înalta Curte a mai reținut că prin executarea eșalonată a obligației de plată creditorul a suferit un prejudiciu a cărui existență este confirmată chiar de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009, care, în cuprinsul art. 1 alin. (3), prevede că sumele plătite eșalonat se actualizează cu indicele prețurilor de consum comunicat de Institutul Național de S.. Or, prin instituirea obligației de actualizare a sumei cu indicele prețurilor de consum, legiuitorul recunoaște implicit existența prejudiciului cauzat prin executarea eșalonată și, în consecință, instituie o reparație parțială, prin acordarea de daune-interese compensatorii (damnum emergens).
În aceste condiții sunt incidente dispozițiile invocate ale art. 1082 și 1088 din Codul civil din 1864, respectiv ale art. 1.531 alin. (1), alin. (2) teza întâi și art. 1.535 alin. (1) din Codul civil din 2009, care consacră principiul reparării integrale a prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutării de către debitor a obligației, conform căruia prejudiciul cuprinde atât pierderea efectiv suferită de creditor (damnum emergens), cât și beneficiul de care acesta este lipsit (lucrum cessans).
Astfel, principiul reparării integrale a prejudiciului suferit de creditor, ca efect al executării eșalonate a titlurilor executorii, impune și remedierea celui de-al doilea element constitutiv al prejudiciului, prin acordarea beneficiului de care a fost lipsit (lucrum cessans), respectiv daune-interese moratorii, sub forma dobânzii legale.
Astfel că, având în vedere dispozițiile art. 517 alin. 4 Cod proc. civ. care prevăd că „dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanță de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial”, este admisibil cumulul dobânzii cu actualizarea obligației cu rata inflației, întrucât nu se ajunge la o dublă reparare a prejudiciului.
În raport de aceste dispoziții, instanța reține că reclamanții în calitate de creditori sunt beneficiarii acestor daune interese – dobânzi legale, pentru neexecutarea integrală a obligației de plată a creanței, fiind evident prejudiciul suferit, cu atât mai mult cu cât, potrivit art. 622al.1 Cod proc. civilă executarea trebuia adusă la îndeplinire de bună voie, iar reclamanții prin acte normative succesive, au fost împiedicați să treacă la executarea silită a obligației stabilite prin hotărâre judecătorească.
Se apreciază astfel că reclamanții sunt îndreptățiți la acoperirea în totalitate a prejudiciului produs și se impune obligarea pârâtei la plata dobânzii legale pentru toată perioada întârzierii la plată, respectiv atât pentru sumele plătite cu întârziere, cât și pentru cele datorate și rămase neexecutate.
În consecință, instanța urmează să admită în parte acțiunea și să oblige pârâta Agenția pentru Protecția Mediului M. la plata către reclamanți a dobânzii legale pentru sumele plătite cu întârziere datorate conform sentinței nr. 2421/03.12.2008 pronunțată de Tribunalul M. irevocabilă prin respingerea recursului, calculată începând cu data de 07.04.2012 și până la momentul plății, precum și pentru sumele datorate și rămase neexecutate, calculată începând cu data de 07.04.2012 și până la momentul achitării integrale.
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția prescripției dreptului la acțiune pentru perioada cuprinsă între data de 15.10.2008 și data de 07.04.2012.
Respinge acțiunea pentru perioada cuprinsă între data de 15.10.2008 și data de 07.04.2012 ca prescrisă.
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanții C. C.,C. L., C. E.,C. G., C. M., C. R., C. S. M., D. G., D. D., D. M. M., E. A. M., F. M. E., F. M., G. M., I. V., I. M., I. A., L. C. A., L. M., L. R. L., M. M. I., M. L. R., M. C., M. G., M. C. V., N. L. C., O. L., P. I. A., P. L., P. M., S. I., S. ( P. ) E., S. C. G., T. P. V., V. E., Betiu E., B. V. D. și B. D. M. prin S. L. – Protecția Mediului, toți cu domiciliul procesual ales în Drobeta Turnu Severin, .. 3, județul M. în contradictoriu cu pârâta Agenția pentru Protecția Mediului M., cu sediul în Drobeta Turnu Severin, .. 3, județul M..
Obligă pârâta la plata către reclamanți a dobânzii legale pentru sumele plătite cu întârziere datorate conform sentinței nr.2421/03.12.2008 pronunțată de Tribunalul M. irevocabilă prin respingerea recursului, calculată începând cu data de 07.04.2012 și până la momentul plății, precum și pentru sumele datorate și rămase neexecutate, calculată începând cu data de 07.04.2012 și până la momentul achitării integrale.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare; cererea de recurs se va depune la Tribunalul M..
Pronunțată în ședință publică, azi 01.07.2015, la sediul Tribunalului M..
Președinte, Grefier,
M. B. A. N. I.
Red. M.B./Tehno. A.N.I
4 ex./10.07.2015
Cod operator 2626
| ← Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința... | Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 236/2015.... → |
|---|
