Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința nr. 35/2016. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 35/2016 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 14-01-2016 în dosarul nr. 35/2016
Cod ECLI ECLI:RO:TBMHD:2016:016._
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința nr. 35/2016
Ședința publică de la 14 Ianuarie 2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. O.
Grefier G. M.
Pe rol judecarea cauzei în contencios administrativ privind pe reclamantul B. D. F. și pârâții M. Administrației și Internelor și I. Județean de Poliție M., având ca obiect plată drepturi salariale, alocație de hrană, norma nr. 6.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns consilier juridic N. V. pentru pârâtul I. Județean de Poliție M., lipsă reclamantul și pârâtul M. Administrației și Internelor.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care în temeiul art. 131 alin.1 NCPC., fiind primul termen de judecată cu părțile legal citate, se procedează la verificarea din oficiu a competenței și se stabilește că instanță este competentă să judece prezenta cauză, din punct de vedere general și material, potrivit art. 95 pct. 4 NCPC, cât și din punct de vedere teritorial, potrivit art. 111 NCPC.
În temeiul art. 237 pct.6 NCPC, art. 255 alin. 1 NCPC rap. la art. 258 NCPC, apreciind că proba cu înscrisuri este concludentă și necesară și admisibile potrivit legii, fiind de natură să ducă la soluționarea procesului, instanța încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar, după care face aplicarea art. 248 și 392 NCPC și acordă cuvântul asupra excepțiilor și pe fond.
Pârâtul IPJ M. prin consilier juridic N. V., a lăsat la aprecierea instanței soluționarea excepțiilor iar pe fond, solicită respingerea acțiunii conform întâmpinării.
În raport de art. 394 alin. 1 NCPC a fost reținută cauza pentru soluționare.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată la această instanță la 19.11.2015, reclamantul B. D. F., a chemat în judecată pârâții Ministerului Afacerilor Interne și I. Județean de Poliție M., pentru: obligarea M. Afacerilor Interne să desecretizeze Ordinului ministrului apărării naționale nr. M.S. 76/19.07.2013 privind valoarea financiară actualizată a normelor de hrană începând cu data de 01.02.2013; a se constata aplicarea dispozițiilor legale a prevederilor art. 5 din Ordinului M.A.I. nr. S/310 din 21.12.2009(desecretizat) coroborat cu Ordinului ministrului apărării naționale nr. M.S. 76/19.07.2013 prin care se actualizează valoarea normelor de hrană în raport de caloriile zilnice alocate; obligarea Inspectoratului Județean de Poliție M., la calculul diferenței alocației valorice de hrană de la valoarea de 24 de lei /zi la valoarea actualizată de 27 de lei/zi pentru perioada 01.02.2013 și până în prezent; obligarea în solidar a Ministerului Afacerilor Interne și I. Județean de Poliție M. la acordarea diferenței de 3 lei/zi a normei de hrană nr. 6 conform prevederilor legale actualizată conform Ordinului M.A.P.N. nr. M.S. 76/19.07.2013,din data de 01.02.2013 și până în prezent; obligarea pârâților la actualizarea cu indicele de inflație a sumelor cuvenite, defalcat pentru fiecare lună în parte, de Ia data scadenței și până la data efectuării plății.
În motivare a susținut în principal că este funcționar public, cu statut special (polițist) - angajat al IPJ M. și trebuia să beneficieze de norma de hrană nr. 6 actualizată începând cu data de 01.02.2013, valoarea acesteia fiind calculată și indexată la 27 de lei/zi conform Ordinului ministrului apărării naționale M.S. nr. 76/19.07.2013, iar aceste drepturi nu au fost acordate conform legii, M. Afacerilor Interne a acordat norma de hrană nr. 6 la valoarea de 24 de lei/zi stabilită la nivelul anului 2010.
Arată că drepturile de hrană se acordă polițiștilor în temeiul art. 28 alin. (1) lit. c din Legea nr. 360/2002 privind Statutul Polițistului și H.G. nr. 65/23.01.2003.
Conform Ordinului M.A.I. nr. S/310 din 21.12.2009 polițiștii beneficiază de Norma de hrană nr. 6. prevăzută în Anexă - tabel nr. 1. respectiv 5010 calorii zilnice.
Pentru anul 2010, valoarea financiară neimpozabilă zilnică a normei de hrană nr. 6 a fost de 24 de lei/zi valoare care a rămas până în anul 2015, neindexată cu rata inflației.
Art. 5 din Ordinului M.A.I. nr. S/310 din 21.12.2009 (desecretizat) prevede faptul că valoarea normelor de hrană se stabilește și se actualizează, în mod unitar, de către M. Apărării Naționale împreună cu celelalte instituții publice din sectorul de apărare națională, în funcție de indicii prețului de consum pentru actualizare cu rata inflației.
Respectând prevederile actelor normative enumerate anterior, M. Apărării Naționale a emis Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.S. 76/19.07.2013 prin care valoarea financiară a normei de hrană nr. 6 din tabelul Anexă nr. 1, a fost indexată la 27 de lei/zi.
Noile valori calculate și stabilite ale normelor de hrană printre care și valoarea normei de hrană nr. 6 au fost comunicate de către Direcția Generală Logistică a Ministerului Afacerilor Interne prin adresa nr._ din 12.08.2013 către toate structurilor din subordinea MAI precum și organizațiilor sindicale pentru a fi aduse la cunoștința personalului interesat dar cuantumul compensației bănești, respectiv al alocației valorice pentru drepturile de hrană majorate nu trebuie să depășească nivelul în vigoare din luna iunie 2010.
În drept a invocat: Constituția României, dispozițiile art. 1, 11, 15,20.21 și 47 Statutul Polițistului, dispozițiile art. 28, H.G. nr. 65/23.01.2003, dispozițiile art. I și următoarele Legea nr. 188/1999 republicată, dispozițiile art. 109 Legea nr. 53/2003 - Codul Muncii, Declarația Drepturilor Omului, art. 1 alin. (1) din Protocolul adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului si a libertăților fundamentale.
În dovedirea acțiunii, a solicitat proba cu înscrisuri.
Pârâtul IPJ M., a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, apreciind că nu se datorează reclamantului suma de 27 lei, pretinsă cu titlul de alocație de hrană, cuantumul în plată corect fiind de 24 de lei.
Justifică afirmația prin succesiunea actelor normative care au păstrat cuantumul alocației de hrană de 24 de lei.
Astfel prin O.M.A.I. nr. M.S./117/03.12.2008 cu începere de la 01.01.2009, valoarea financiară a Normei nr.6 a fost stabilită la 24 lei, prin O.M.A.I. nr. M.S./131/2010 cu începere de la 01.10.2010, valoarea a fost stabilită la 25 lei, iar prin O.M.A.I. nr. M.S./76 din 19.07.2013 cu începere de la 01.02.2013, valoarea a fost stabilită la 27 lei.
Prin acte normative cu valoare superioară, valoarea normei de hrană a fost păstrată la nivelul anului 2010, la valoarea financiară de 24 lei.
Astfel, O.U.G. 19/2012 a majorat formal norma de hrană însă s-a prevăzut că aceasta nu poate depăși nivelul în vigoare în luna iunie 2010, adică 24 lei.
Și actele normative ulterioare, Legea nr.283/ 2011, Ordonanța de Urgentă nr. 84/2012, O.U.G. nr. 103 din 14 noiembrie 2013, O.U.G. Nr. 83/2014, menține valoarea alocației de hrană în același nivel.
Astfel, până la . O.U.G. nr.26/ 2015, s-a menținut valoarea financiară a normei de hrană, la nivelul din anul 2010 însă începând cu data de 1 iulie 2015, cuantumul a fost stabilit, 27 lei/ zi, pentru norma de hrană nr.6.
Totodată, prin O.M.A.I. nr. M.S./71/2015 în vigoare de la data de 01.07.2015 până la data de 30.09.2015. valoarea financiară a Normei nr.6 a fost stabilită la 25 lei/ zi, iar potrivii prin O.M.A.I. nr. M.S./92/2015 în vigoare de la data de 01.10.2015, valoarea financiară a Normei nr.6 a fost stabilită la 32 lei/zi.
A mai învederat faptul că și Curtea Constituțională a stabilit în mod constant că diminuarea drepturilor salariate, țin de competența și opțiunea exclusivă a legiuitorului iar în virtutea prerogativelor constituționale și prin derogare legislativă Parlamentul și Guvernul, au competența de a institui, modifica și abroga norme juridice de aplicare generală, instanțele neavând competența de a stabili astfel de drepturi.
In dovedirea întâmpinării a solicitat proba cu înscrisuri, sens în care a depus adeverințele nr._/11.06.2015, și adresa_/10.06.2015.
Pârâtul M. Afacerilor Interne, a depus întâmpinare (fila 36) prin care a solicitat respingerea acțiunii, invocând lipsa calității procesuale pasive, în condițiile în care nu există identitate între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății pentru că reclamantul își desfășoară activitatea în cadrul Inspectoratului de Poliție al județului M. iar drepturile salariale, le primește și le poate pretinde doar de la această instituție.
Apreciază că nu este conferită calitatea procesuală pasivă de calitatea de ordonator principal de credite atribuită prin disp. art. 21 din Legea nr. 500/2002.
A invocat și apărări de fond în principal învederând faptul că prin Legea nr 285/2010, s-a stabilit un cuantum diminuat al drepturilor salariale iar ulterior prin succesiunea de acte normative între care și OUG 84/2012 și OUG 103/2013 respectiv OUG 84/2014, valoarea normei de hrană a fost plafonată la nivelul lunii iunie 2010 când aceasta era de 24 de lei.
Din actele și lucrările dosarului, instanța constată și reține că reclamantul și în perioada 2013- prezent, și-a desfășurat activitatea ca funcționar public cu statut special în cadrul IPJ M., instituție de la care a primit drepturile salariale între care și alocația de hrană în speță, norma de hrană nr. 6.
Conform art. 248 c. pr. civ., instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrare de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.
Pârâtul MAI a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive care urmează a fi primită.
Conform art. 32 alin. 1 lit. b, c. pr. civ., orice cerere poate fi formulată și susținută numai dacă autorul acesteia are calitate procesuală.
Art. 32 alin. 2 c. pr. civ., prevede că disp. de la alin. 1 se aplică și în cazul apărărilor.
Potrivit art. 36 c. pr. civ., calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios astfel cum acesta este dedus judecății iar existența sau inexistența drepturilor și a obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond.
Cum drepturile salariale sunt acordate pârâtului IPJ M., neexistând raporturi de serviciu între reclamant și pârâtul MAI, acesta nu are calitate procesuală pasivă.
Pârâtul MAI nu are calitate procesuală pasivă nici in raportul privind cererea de desecretizare a OMAI nr. MS 76/19.07.2013 pentru că ordinul a cărei desecretizare se solicită nu este emis de acesta
Se apreciază că prezentarea și analiza motivelor de fond menționate în întâmpinare de MAI, nu mai este necesară în condițiile în care s-a stabilit că acest pârât nu are calitate procesuală pasivă iar calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios.
Pe fond, se reține că dreptul la alocația de hrană la care este îndreptățit reclamantul a fost prevăzută de art. 28 alin. 1 lit. c din Statutul Polițistului (Legea nr. 360/2002), care prevede că polițistul are dreptul la [….] alocații pentru hrană în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului în cauză O.G. nr. 26/1994 privind drepturile de hrană.
Prin O.M.A.P.N. nr. M.S. 117/3.12.2008, (aplicabil conform art. 1 rap. la art. 5 din OG 26/1994 și polițiștilor) în raport de competența atribuită în favoarea Ministerului Apărării Naționale prin art. 5 din OG nr. 26/1994, s-a stabilit valoarea financiară a alocației pentru hrană respectiv norma nr. 6 începând cu 01.01.2009, la 24 de lei/zi iar ulterior, prin O.M.A.P.N. nr. M.S./131/2010, la 25 de lei de la 01.10.2010 și prin O.M.A.P.N. nr. MS/76/19.07.2013, de la 01.02.2013,. la 27 de lei.
Prin Legea nr. 285/2009, au fost introduse măsuri de reducerea cheltuielilor bugetare respectiv de reducere a salariilor inclusiv cu privire la norma de hrană, măsuri care au fost menținute în anii următori, până în anul 2015.
În cauză, reclamantul solicită drepturile începând cu 01.02.2013 iar măsurile de menținere a reducerilor cheltuielilor bugetare și a unor drepturi salariale, au fost menținute prin art. 1 din OUG 84/2012, art. 13 pct 1 din OUG 103/2013 și art. 12 pct. 1 din O.U.G. nr. 83/2014 care au menținut valoarea unor drepturi salariale la nivelul anului 2010, între acestea regăsindu-se și valoarea alocației pentru hrană respectiv norma nr. 6.
În această situație prin art. 5 din O.G. nr. 26/1994, s-a dat în competența M.A.P.N. obligația de a actualiza unitar (conform art. 1 și pentru MAI ), valoarea alocației de hrană iar prin alte acte normative, au fost reduse drepturile salariale.
M.A.P.N. prin ordinele menționate a actualizat și valoarea alocației de hrană, însă faptul se află în contradicție cu dispozițiile actelor normative menționate sub aspectul aplicării.
Pentru a stabili norma aplicabilă este necesar a se stabili dacă există între actele menționate, acte normative cu forță juridică superioară sens în care se apelează la normele de tehnică legislativă privind elaborarea actelor normative respectiv Legea nr. 24/2000.
Art. 4 din Legea nr. 24/2000 referitor la ierarhia actelor normative prevede la alin. (3) că „Actele normative date în executarea legilor, ordonanțelor sau a hotărârilor Guvernului se emit în limitele și potrivit normelor care le ordonă”.
În raport de dispozițiile menționate, Ordinele M.A.P.N. între care și cele menționate, se impuneau a fi emise cu respectarea actelor normative cu forță juridică superioară (legii, ordonanțe, hotărâri de Guvern) care conțineau reglementări exprese ce nu permiteau creșterea cuantumului valorii alocației de hrană respectiv a normei de hrană nr. 6.
În raport de considerentele expuse se apreciază că acțiunea reclamantului nu este întemeiată, urmând a fi respinsă, cerințele privind desecretizarea O.M.A.N. nr. 76/19.07.2013, privind valoarea actualizată a normelor de hrană, neimpunându-se în raport de faptul că motivarea se impunea a fi făcută numai în raport de actele normative cu forță juridică superioară, dispozițiile acestuia fiind irelevante în măsura în care nu a fost emis în limitele și potrivit normelor care îl ordonă în ceea ce privește valoarea financiară a normei pentru hrană nr. 6.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea formulată de reclamantul B. D. F., domiciliat în Baia de A., ., în contradictoriu cu pârâții Ministerului Afacerilor Interne, cu sediul în București, Piața Revoluției, nr. 1A, sector 1 și I. Județean de Poliție M., cu sediul în Drobeta-T.-S., .. 75, județul M..
Cu recurs depus la Tribunalul M..
Pronunțată în ședința publică de la 14 Ianuarie 2016, la sediul Tribunalului M..
Judecător, Grefier,
O. A. G. M.
Red.O.A.
Tehn.M.G./5 ex.
22.01.2016
Op.date 2626/2006
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 29/2016. Tribunalul... | Obligaţia de a face. Sentința nr. 34/2016. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
