Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 634/2014. Tribunalul MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 634/2014 pronunțată de Tribunalul MUREŞ la data de 12-12-2014 în dosarul nr. 15122/320/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991
DECIZIA Nr. 634/2014
Ședința publică de la 12 Decembrie 2014
Completul constituit din:
Președinte A. M. A.
Judecător R. I. T.
Grefier L. H.
Pe rol se află pronunțarea apelului formulat de apelantul Z. S. A., cu domiciliul în Corunca, nr. 268, jud. M., cu CNP_, împotriva sentinței civile nr. 2506/22.05.2014 pronunțată de Judecătoria Tg. M. în dosarul nr._ .
Se constată că mersul ședinței de judecată este consemnată în cuprinsul Încheierii de ședință din data de 28.11.2014, prin care s-a dispus amânarea pronunțării pentru data de azi, 12.12.2014, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra cauzei, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2506 din 22 mai 2014 pronunțată de Judecătoria Târgu M. în dosarul nr._ instanța a in parte plângerea contravențională formulată de petentul Z. S. A. în contradictoriu cu intimatul I. M.; a redus de la 5.000 lei la 2.000 lei amenda aplicată petentului prin procesul-verbal de contravenție . nr._/12.12.2013 încheiat de intimat și a menținut măsura confiscării materialului lemnos dispusă prin procesul-verbal de contravenție.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut, din punct de vedere al legalității, că procesul-verbal cuprinde toate mențiunile obligatorii prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001 respectiv numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșita, data comiterii acesteia si semnătura agentului constatator așa încât nu sunt motive de nulitate absolută a procesului-verbal de contravenție. Instanța a analizat și înlăturat motivele de nulitate invocate de petent, referitoare la faptul că nu s-a consemnat marca și nr. de înmatriculare al autoutilitarei sau ca masa lemnoasă nu a fost cântărită, că în cuprinsul procesului-verbal nu se indică existența unui martor asistent la fața locului sau că a fost lipsit de posibilitatea de a face obiecțiuni.
Sub aspectul temeiniciei actului, instanța a reținut că încărcarea materialului lemnos, lemn de foc, fag și gorun face parte din activitatea de transport.
A constatat că petentul a recunoscut atât la întocmirea procesului-verbal de contravenție cat și prin plângere ca încărca materialul lemnos pe care la cumpărat de la o persoana a cărui nume nu-l indica și că acesta, în momentul sosirii organelor de politie era plecat să întocmească actele necesare transportului, avizele de însoțire și să îi predea documentele de proveniență a materialului lemnos.
La dosarul cauzei petentul nu a depus înscrisurile mai sus menționate, așa încât instanța a apreciat că acesta nu deține actele invocate in cuprinsul plângerii.
In ceea ce privește individualizarea și aplicarea sancțiunii, instanța a apreciat ca scopul educativ-preventiv al sancțiunii va fi atins și prin aplicarea minimului de amenda prevăzut de lege pentru contravenția săvârșită. De asemenea, a apreciat că cererea petentului de înlocuire a amenzii cu avertisment nu este întemeiata deoarece fapta nu este de un grad redus de pericol social iar valorile încălcate nu sunt minime, legiuitorul vrând să protejeze tăierile și transportul ilegal de arbori.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel petentul Z. S. A., solicitând modificarea sentinței în sensul admiterii plângerii contravenționale formulate, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea apelului, apelantul a arătat că nu se face nicio motivare în sensul respingerii cererii sale de audiere de martori oculari, fiind persoanele, care erau cu apelantul în autoturism și care l-ai însoțit la acel eveniment, fiind indicați și în cadrul plângerii inițiale. Deși din lecturarea procesului – verbal atacat se poate concluziona că suma stabilită ca sancțiune este de 2.000 RON și nu 5.000 RON, deoarece la toate rubricile cu privire la plata jumătății amenzii s-a trecut 1.000 RON. Consideră că instanța de fond a interpretat în mod eronat starea de fapt, luând în considerare suma de 5.000 lei și făcând mențiunea cu privire la confiscarea unei cantități de masă lemnoasă de 3,5 mc. Nu s-a trecut în procesul – verbal nici numele complet, acela de Z. S. A., creându-se o incertitudine cu privire la identitatea sa, fiind mai multe persoane cu nume asemănătoare.
Instanța de fond pornește de la o interpretarea eronată a stării de fapt, enumerând dispozițiile art. 1 alin. 1, 2, 3, 4 din OG nr. 27/2011, încercând a include activitatea de încărcare parțială de pe o curte, proprietate privată, în sfera activităților conexe transportului. Chiar dacă ar fi vorba de o activitate desfășurată în legătură cu transportul rutier, pentru faza încărcării nu se poate susține necesitatea întocmirii complete a avizelor de însoțire a mărfii, nefiind început transportul materialului lemnos. Achiziționarea materialului lemnos se putea finaliza doar după momentul cântăririi și stabilirii cantității finale, pentru care urma să se întocmească documente de transport legale. Întocmirea documentelor legale era în curs de întocmire, fiind întreruptă de organul constatator, apelantul având ca și obicei de activitate principal comerț cu ridicata a materialului lemnos și a materialelor de construcții și echipamentelor sanitare, conform mențiunilor existente în certificatul de înregistrare anexat prezentei.
Apelantul a prezentat procedura de achiziție a materialului lemnos și a arătat că întocmirea avizului de însoțire a materialului lemnos nu poate fi efectuată anterior parcurgerii acestor etape, deoarece numai la final putându-se determina concret cantitatea de material lemnos achiziționată și specia acestuia.
A mai susținut că pe drumul către sediul Poliției s-a întâlnit cu vânzătorul – proprietar al materialului lemnos, care a confirmat situația cantității de material și intenția sa de a cumpăra aceasta, prezentând spre vedere organului constatator actele legale de proveniență și transport.
De asemenea, a invocat că răspunderea concretă a apelantului petent la săvârșirea contravenției, este doar încărcarea de material lemnos pe mașina în cauză, neefectuând nicio activitate de transport pe drumul județean indicat.
Totodată, arată că raportat la gradul de pericol social al faptei imputate apelantului arată că, acesta este unul minim, astfel că noțiunea de pericol social concret în prezenta speță nu există.
În apel nu s-a depus întâmpinare.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței atacate prin prisma motivelor de apel și a efectului devolutiv al acestei căi de atac, tribunalul constată că apelul este neîntemeiat pentru următoarele considerente:
Petentul a fost sancționat prin procesul-verbal de contravenție . nr._ din 12.12. 2013 pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 19 alin.1 lit. b din Legea nr. 171/2010, reținându-se că la data respectivă, în jurul orelor 18,30, pe DJ 135 în localitatea Măgherani, a transportat fără acte de proveniență material lemnos, lemn de foc, fag și gorun.
Procesul-verbal a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale, aspect constatat corect de prima instanță.
În privința sancțiunii aplicate, la rubrica corespunzătoare din procesul-verbal s-a arătat că s-a aplicat amenda de 5.000 lei, redusă de instanța de fond la minimul special și anume 2.000 lei. Nu se poate reține că prin actul de sancționare ar fi fost aplicată amenda de 2.000 lei, astfel cum susține petentul în cererea de apel, deoarece în cuprinsul procesului-verbal nu este menționată această sumă. Prevederea referitoare la posibilitatea achitării sumei de 1.000 lei în termen de 48 de ore se explică prin aceea că legea (art. 28 din Legea nr. 171/2010, art. 28 din OG nr. 2/2001) stabilește posibilitatea achitării în 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege și nu a jumătate din amenda aplicată.
Faptul că în procesul-verbal de dare în custodie a bunurilor se face referire la cantitatea de 3,7 mc de lemne, diferită față de cea indicată în procesul-verbal, nu este de natură a atrage nulitatea acestuia din urmă, procesul-verbal de custodie fiind un act distinct. De altfel, se constată că într-unul din acte cantitatea de lemne este exprimată în metri cubi, iar în cealaltă în metri steri, din acest motiv rezultând diferența.
Referitor la indicarea incompletă a numelui petentului, tribunalul reține că nici aceasta nu constituie motiv de nulitate a procesului-verbal, fiind indicate celelalte date care pot conduce la identificarea petentului, inclusiv codul numeric personal. De altfel, petentul a fost prezent la întocmirea procesului-verbal, pe care l-a semnat, astfel încât nu există nici un fel de incertitudine cu privire la persoana sancționată.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, prima instanță a apreciat judicios că activitatea de încărcare a materialului lemnos în autovehicul, recunoscută de petent, este cuprinsă în activitatea de transport, constatare susținută prin dispozițiile art. 1 și art. 3 pct. 1 și 39 din OG nr. 27/2011 privind transporturile rutiere. În acest sens, în art. 3 pct. 39 se prevede expres că: „Operațiunile de încărcare/descărcare și de întocmire/distribuire a documentelor însoțitoare ale transportului, realizate sau supravegheate de către conducătorul autovehiculului ori al ansamblului de vehicule rutiere, sunt parte integrantă din transportul rutier”. Este și firesc să se considere astfel, având în vedere că încărcarea unor bunuri într-un autovehicul se face cu scopul ca acestea să fie transportate, în alt loc.
Petentul a susținut că la momentul controlului încărca materialul lemnos, operațiune ce nu era finalizată, iar în acest timp vânzătorul întocmea actele necesare transportului. Tribunalul reține că petentul nu a făcut dovada existenței documentelor de proveniență a materialului lemnos nici cu ocazia constatării faptei și nici pe parcursul judecății, aceste documente nefiind depuse la dosar.
Proba testimonială solicitată de petent a fost respinsă în mod legal de instanța de fond ca nefiind utilă soluționării cauzei, având în vedere că petentul a recunoscut activitatea de încărcare a lemnelor, iar dovada existenței actelor de proveniență putea fi făcută doar prin prezentarea acestor documente.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii, tribunalul constată că pericolul social al faptei a fost corect apreciat de instanța de fond, care a redus amenda aplicată la minimul prevăzut de actul normativ, neexistând motive întemeiate pentru înlocuirea acestei sancțiuni cu cea a avertismentului, amenda fiind proporțională cu gravitatea faptei și cu atingerea adusă valorii sociale ocrotite (protejarea pădurilor prin controlul tăierilor și transportului de arbori).
În consecință, tribunalul constată că instanța de fond a pronunțat o soluție legală și temeinică, astfel că, în baza art. 480 alin. 1 din Codul de procedură civilă, va respinge ca nefondat apelul formulat de petentul Z. S. A..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de apelantul Z. S. A., cu domiciliul în Corunca, nr. 268, jud. M., cu CNP_, împotriva sentinței civile nr. 2506/22.05.2014 pronunțată de Judecătoria Tg. M. în dosarul nr._ .
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi, 12 Decembrie 2014.
Președinte, A. M. A. | Judecător, R. I. T. | |
Grefier, L. H. |
Redactat: A.M.A
Thred: 19.06.2015/H.L
4 ex. jud. fond: S. P.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 47/2014.... | Pretentii. Sentința nr. 609/2014. Tribunalul MUREŞ → |
|---|
