Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 832/2014. Tribunalul MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 832/2014 pronunțată de Tribunalul MUREŞ la data de 31-10-2014 în dosarul nr. 6437/320/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991
DECIZIA NR. 832
Ședința publică de la 31 Octombrie 2014
Completul constituit din:
Președinte I. O.
Judecător A. M. A.
Judecător R. - M. S.
Grefier L. H.
Pe rol judecarea recursurilor formulate de recurentul S. I. cu domiciliul în comuna Sânpaul, .. 20, jud. M. și recurentul Inspectoratul de Poliție Județean M., cu sediul în municipiul Tg. M., .. 16, jud. M., având CUI_ și cont RO66TREZ__ deschis la Trezoreria Tg. M., împotriva sentinței civile nr. 7830/04.12.2013 pronunțată de Judecătoria Tg. M. în dosarul nr._ .
Se constată că mersul ședinței de judecată este consemnată în cuprinsul încheierii de ședință din data de 28.10.2014, prin care s-a dispus amânarea pronunțării pentru data de azi, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra cauzei, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 7830 din 4 decembrie 2013 pronunțată de Judecătoria Târgu M. în dosarul nr._ instanța a admis în parte plângerea contravențională formulată de petentul S. I. în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului M.; a anulat în parte procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 05.06.2012, în ceea ce privește reținerea faptei contravenționale prev. de art. 54 alin 1 din OUG 195/2002 și sancționată de art. 100 alin 2 OUG 195/2002; a exonerat petentul de la plata amenzii contravenționale aplicate prin procesul-verbal referitor la fapta de mai sus, respectiv 280 lei; a menținut în rest dispozițiile procesului verbal și a obligat intimatul la plata către petent a sumei de 675 lei cu titlu de cheltuieli de judecată – onorariu aferent expertizei.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut, cu privire la prima faptă sancționată, că petentul a reușit să facă dovada unei situații de fapt contrare celei reținute în procesul verbal de contravenție, iar împrejurările rezultate din probele de la dosarul cauzei infirmă concluziile agentului constatator.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, raportat la prevederile art. 274 și 276 Cod procedură civilă, instanța a luat act de faptul că au fost solicitate cheltuieli de judecată și având în vedere soluția ce urmează a se pronunța în cauză, respectiv pretențiile reclamantului au fost încuviințate doar în parte, instanța a admis în parte acest petit și a dispus obligarea intimatului la plata către petent a sumei de 675 lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în onorariul aferent expertizei tehnice judiciare (1/2 din costul acestei lucrări de specialitate evaluată la suma de 1350 lei potrivit notei de evaluare – f. 67).
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs (conform recalificării efectuate de instanță) ambele părți.
Prin recursul său, petentul a solicitat modificarea în parte a hotărârii atacate, în sensul de a obliga intimatul la plata sumei de 1.350 lei cu titlu de cheltuieli de judecată – onorariu aferent expertizei și obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de judecata în calea de atac.
În motivarea recursului recurentul a arătat, în esență, că instanța a aplicat în mod greșit dispozițiile art. 274 și 276 Cod procedură civilă prin aceea că a obligat intimatul la plata doar a unei părți din onorariul aferent expertizei judiciare. A considerat că, în raport cu partea de plângere admisă și în legătură cu care s-a efectuat cheltuiala, instanța trebuia să oblige intimatul la plata integrală a cheltuielii constând în onorar expert. A mai arătat că nu ne aflăm în situația reglementată de art. 276 Cod procedură civilă, având în vedere că doar petentul a formulat pretenții, nu și intimatul.
Intimatul Inspectoratul de Poliție Județean M., prin recursul său, a solicitat modificarea în tot a sentinței în sensul respingerii plângerii contravenționale și menținerea procesului-verbal atacat.
S-a arătat că fapta reținută în sarcina petentului a fost constatată de către agentul constatator în baza declarațiilor celor două persoane implicate în evenimentul rutier și că obligarea instituției intimate la plata unor cheltuieli de judecată ca urmare a unui proces în condițiile în care ulterior părțile nu și-au mai susținut declarațiile este lipsit de justificare.
Intimatul I. M. a formulat întâmpinare față de recursul declarat de petent, solicitând respingerea acestuia ca nefondat.
La termenul de judecată din data de 28 octombrie 2014 instanța a invocat din oficiu și a pus în discuția părților excepția tardivității recursului declarat de intimatul I. M..
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs, având în vedere și dispozițiile art. 3041 Cod procedură civilă, instanța constată următoarele:
În ceea ce privește recursul declarat de petent, tribunalul reține în primul rând că obiectul analizei în prezenta cale de atac îl constituie soluția instanței de fond de neacordare în întregime a cheltuielilor de judecată către petent.
Cu privire la această soluție, tribunalul constată că prin procesul-verbal atacat petentul a fost sancționat pentru săvârșirea a două contravenții, prevăzute și sancționate de art. 54 alin. 1 și art. 100 alin. 2 din OUG nr. 195/2002 și respectiv de art. 100 alin. 3 lit. g din același act normativ.
Pentru analiza temeiniciei procesului-verbal, în ceea ce privește prima faptă, instanța a încuviințat proba cu expertiza tehnică judiciară, petentul achitând onorariul expertului în cuantum de 1350 lei, conform notei de evaluare depuse.
Instanța, deși a anulat procesul-verbal cu privire la această faptă, a obligat pârâtul la plata cheltuielilor de judecată doar parțial, respectiv la ½ din onorariul expertului, reținând prevederile art. 276 Cod procedură civilă și faptul că plângerea a fost admisă doar în parte, fiind menținut procesul-verbal în ceea ce privește a doua faptă.
Potrivit dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă: „(1) Partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată. (2) Judecătorii nu pot micșora cheltuielile de timbru, taxe de procedură și impozit proporțional, plata experților, despăgubirea martorilor precum și orice alte cheltuieli pe care partea care a câștigat va dovedi că le-a făcut”.
Obligarea unei părți la plata către cealaltă parte a cheltuielilor de judecată se întemeiază pe ideea de culpă procesuală. Fiind anulat procesul-verbal ca netemeinic în privința primei fapte (pentru care a fost încuviințată expertiza), rezultă că intimatul I. M. se află în culpă procesuală raportat la această soluție. Ca urmare, cererea de acordare a cheltuielilor constând în onorariul expertului trebuia admisă în întregime.
Dispozițiile art. 276 Cod procedură civilă nu sunt aplicabile cheltuielilor de judecată constând în onorariul expertului, având în vedere că această probă a fost solicitată și încuviințată doar cu referire la prima faptă din procesul-verbal, pentru care plângerea a fost admisă, neavând relevanță sub aspectul analizat soluția dată cu privire la a doua faptă din procesul-verbal.
Față de cele expuse, fiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1, 2 și 3 din codul de procedură civilă tribunalul va admite recursul formulat de petent și va modifica în parte sentința primei instanțe în sensul că va obliga intimatul la plata în întregime a cheltuielilor de judecată constând în onorariul aferent expertizei.
Tribunalul reține de asemenea că petentul nu a făcut dovada unor cheltuieli de judecată în recurs.
Analizând recursul formulat de intimat prin prisma excepției tardivității invocată, tribunalul reține că potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor (în forma în vigoare la data sesizării instanței de fond), hotărârea judecătorească prin care s-a soluționat plângerea poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Sentința atacată a fost comunicată intimatului la data de 25.03.2014, așa cum reiese din dovada de la fila 102 din dosarul de fond iar recursul a fost înregistrat la data de 25.04.2014 2014, după cum rezultă din ștampila aplicată pe cererea de recurs de către Judecătoria Tg. M., deci în mod evident cu depășirea termenul de 15 zile.
Ca urmare, recursul nefiind formulat în termen, operează decăderea recurentului din dreptul de a ataca hotărârea judecătorească, conform dispozițiilor art. 103 alin. 1 Cod procedură civilă.
Pentru motivele arătate, tribunalul va respinge ca tardiv recursul formulat de intimatul I. M..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca tardiv, recursul declarat de intimatul Inspectoratul de Poliție Județean M., cu sediul în municipiul Tg. M., .. 16, jud. M., având CUI_ și cont RO66TREZ__ deschis la Trezoreria Tg. M., împotriva sentinței civile nr. 7830 din 4.12.2013 pronunțată de Judecătoria Tg. M. în dosar nr._ .
Admite recursul declarat de petentul S. I. împotriva aceleași hotărâri;
Modifică în parte sentința atacată în sensul că obligă intimatul la plata către petent a sumei de 1350 lei cheltuieli de judecată - onorariu aferent expertizei;
Menține celelalte dispoziții ale sentinței;
Irevocabilă;
Pronunțată în ședința publică azi, 31 Octombrie 2014.
Președinte, I. O. Fiind plecată din instanță semnează președintele instanței doamna judecător I. L. | Judecător, A. M. A. | Judecător, R. - M. S. |
Grefier, L. H. |
Redactat: A.M.A
Thred: 08.04.2015/H.L
4 ex. jud. fond: O. M. Z.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 372/2014.... | Despăgubire. Sentința nr. 932/2014. Tribunalul MUREŞ → |
|---|
