Despăgubire. Sentința nr. 3034/2014. Tribunalul MUREŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3034/2014 pronunțată de Tribunalul MUREŞ la data de 05-12-2014 în dosarul nr. 1297/102/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991
SENTINȚA Nr. 3034/2014
Ședința publică de la 05 Decembrie 2014
Completul constituit din:
Președinte R. - M. S.
Grefier M. C.
Pe rol se află judecarea cauzei în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamantul, B. I., în contradictoriu cu pârâții DIRECȚIA G. REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE BRASOV și A.. J.. A FINANTELOR P.. M. și chemata în garanție ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, având ca obiect despăgubire.
Mersul dezbaterilor și concluziile părților pe fond au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 21 noiembrie 2014, când s-a dispus amânarea pronunțării pentru data de 05 decembrie 2014, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra cauzei, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la această instanță sub nr._, reclamantul B. I. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Direcția Regională Generală a Finanțelor Publice B., Administrația Județeană a Finanțelor Publice M. obligarea acesteia la restituirea timbrului de mediu în cuantum de 2.891 lei, cu dobândă legală aferentă, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamantul a arătat în esență că a achiziționat dintr-un alt stat al Uniunii Europene un autovehicul iar pentru înmatricularea acestuia în România se impune plata taxei prevăzută de O.U.G. nr. 9/2013 care încalcă prevederile Tratatului de Instituire a Comunității Europene.
De asemenea, reclamantul a mai arătat că, timbrul este în contradicție cu prevederile Tratatului C.E., fiind de natură a încălca principiile pieței comune.
Pârâta a formulat cerere de chemare în garanție a Administrației F. pentru Mediu.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Reclamantul a cumpărat autoturismul indicat în cerere dintr-un stat membru al Uniunii Europene, autoturismul fiind înmatriculat în acest stat.
Ulterior, reclamantul a achitat timbrul de mediu iar solicitarea lui de restituire a sumei achitate a fost respinsă de pârâtă .
Analizând refuzul pârâtei de a restituire a timbrului de mediu, instanța reține că O.U.G. nr. 9/2013 a introdus o nouă taxă, denumită timbru de mediu, care se face venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de Administrația F. pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului (art. 1).
Potrivit art. și 5 din actul normativ mai înainte menționat, obligația de plată a timbrului intervine o singură dată, astfel:
a) cu ocazia înscrierii în evidențele autorității competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România și atribuirea unui certificat de înmatriculare și a numărului de înmatriculare;
b) la reintroducerea în parcul auto național a unui autovehicul, în cazul în care, la momentul scoaterii sale din parcul auto național, i s-a restituit proprietarului valoarea reziduală a timbrului, în conformitate cu prevederile art. 7;
c) cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat și pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule sau taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării;
d) cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat în situația autovehiculelor pentru care s-a dispus de către instanțe restituirea sau înmatricularea fără plata taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, taxei pe poluare pentru autovehicule sau taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule.
Organul fiscal competent calculează cuantumul timbrului, pe baza documentelor din care rezultă dovada dobândirii dreptului de proprietate asupra autovehiculului și elementele de calcul ale timbrului, depuse de către contribuabilul care intenționează să efectueze înmatricularea sau transcrierea dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat. Lista documentelor este prevăzută în normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență.
Valoarea în lei a timbrului se determină pe baza cursului de schimb valutar al monedei euro stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul precedent și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Timbrul se plătește de către contribuabil într-un cont distinct deschis la unitățile Trezoreriei Statului, pe numele Administrației F. pentru Mediu, iar dovada plății acestuia va fi prezentată cu ocazia înmatriculării sau transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat, aflat în una dintre situațiile prevăzute la art. 4.
În această formă în vigoare începând cu data de 15 martie 2013 ca urmare a abrogării Legii nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 17 din 10 ianuarie 2012, cu modificările ulterioare; a Hotărârii Guvernului nr. 9/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. nr. 29 din 13 ianuarie 2012; a prevederile art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/2011 privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 4 mai 2011
Timbrul nu are caracter discriminatoriu, nemaiexistând diferența de tratament între autovehiculele de ocazie cumpărate din România și cele cumpărate din alte state.
Instanța subliniază că ceea ce a determinat constatarea neconcordanței între norma internă și prevederile comunitare a fost crearea unei discriminări între situația autoturismelor de ocazie cumpărate din spațiul Uniunii Europene, care fuseseră înmatriculate în statul de origine și pentru înmatricularea cărora urma să fie achitată taxa și autoturismele cumpărate din România și deja înmatriculate, pentru care nu se achita această taxă cu ocazia schimbării proprietarului. Prin aceasta se putea ajunge la stimularea cumpărării de autoturisme de ocazie aflate pe piață în România, în detrimentul celor din alte state. În acest sens au fost pronunțate și hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauzele T., nr. C-402/2009 și N., nr. C-263/2010.
Timbrul de mediu a cărui restituire solicită reclamantul a fost achitată după data de 15.03.2013, la data de 15.07.2013, dată la care nu mai poate fi reținută nici o diferență de tratament între autovehiculele care fuseseră anterior înmatriculate în România și cele care fuseseră înmatriculate în alt stat membru al UE, în privința obligației de plată a taxei. Astfel, autovehiculele sunt supuse la înmatriculare aceluiași timbru, indiferent de proveniență, neputându-se reține un caracter protecționist al taxei.
Acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamant este motivată pe aplicarea discriminatorie a prevederilor Legii nr. 9/2013, ceea ce atrage încălcarea prevederilor art. 110 din TFUE, discriminare care nu poate fi reținută la data achitării acestui timbru de mediu.
Instanța reține că nu se poate reține existența unei discriminări ci, dimpotrivă, este scoasă în evidență egalitatea de tratament la care sunt supuse autovehiculele cu ocazia primei înmatriculări în România.
Pentru motivele expuse și având în vedere temeiul invocat în susținerea cererii, instanța va respinge acțiunea ca neîntemeiată.
Cu privire la cererea de chemare în garanție formulată de Direcția Regională Generală a Finanțelor Publice B., Administrația Județeană a Finanțelor Publice M., instanța reține următoarele:
Întrucât între cererea principală și cererea de chemare în garanție există o legătură de dependență și de subordonare, soluția ce se dă cu privire la cererea principală influențează soluția ce se pronunță asupra cererii de chemare în garanție.
Așadar, având în vedere raportul de dependență și subordonare între cele două cereri mai sus menționate, în prezenta cauză, cererea principală fiind respinsă, cererea de chemare în garanție formulată de pârâta care nu a pierdut procesul, va fi respinsă ca fiind rămasă fără obiect.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea formulată de reclamantul B. I., domiciliat în Tg.M., .,asp.14, jud. M., CNP _, în contradictoriu cu pârâta Direcția Regională Generală a Finanțelor Publice B., Administrația Județeană a Finanțelor Publice M., cu sediul în Tg.M., .. 1-3, jud. M., ca fiind neîntemeiată.
Respinge cererea de chemare în garanție formulată de pârâta Direcția Regională Generală a Finanțelor Publice B., Administrația Județeană a Finanțelor Publice M. în contradictoriu cu Administrația F. pentru Mediu, cu sediul în București, .. 294 corp A, sector 6, ca fiind rămasă fără obiect.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 05.12.2014.
Președinte, R. - M. S. | ||
Grefier, M. C. |
Red. Sz.R.M.
Thred.M.C.
15.01.2015/ 6 exempl.
| ← Despăgubire. Sentința nr. 3044/2014. Tribunalul MUREŞ | Obligaţia de a face. Sentința nr. 2946/2014. Tribunalul MUREŞ → |
|---|
