Obligatia de a face. Decizia nr. 626/2014. Tribunalul MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 626/2014 pronunțată de Tribunalul MUREŞ la data de 12-12-2014 în dosarul nr. 8062/320/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991
DECIZIA Nr. 626/2014
Ședința publică de la 12 Decembrie 2014
Completul constituit din:
Președinte A. M. A.
Judecător R. I. T.
Grefier L. H.
Pe rol se află pronunțarea asupra apelurilor formulate de apelanții C. REGIONAL PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR REGIUNEA CENTRU (B.),cod fiscal_, cont RO94TREZ__ -C. JUDETEAN PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR M. PRIN REPREZENTANT LEGAL, cu sediul ales în Tg. M., . jud. M. și K. Zolt, cu domiciliul în Tg. M., ., ., cu CNP_, împotriva sentinței civile nr. 1516/01.04.2014 pronunțată de Judecătoria Tg. M. în dosarul nr._ .
Se constată că mersul ședinței de judecată este consemnată în cuprinsul Încheierii de ședință din data de 28.11.2014, prin care s-a dispus amânarea pronunțării pentru data de azi, 12.12.2014, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra cauzei, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1516 din 1 aprilie 2014 pronunțată de Judecătoria Târgu M. în dosarul nr._ instanța a respins excepția lipsei de obiect a cererii, invocată de pârâtă prin întâmpinare; a respins sesizarea formulată de reclamanta Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor – C. Regional pentru Protecția Consumatorilor Regiunea Centru, Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor M. în contradictoriu cu pârâta OTP B. ROMÂNIA SA și a respins ca lipsită de interes cererea de intervenție în interesul reclamantei formulată de intervenientul Keszeg Z..
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut, cu privire la excepția lipsei de obiect a cererii, că chiar în condițiile în care în prezent această clauză nu mai este aplicabilă, reclamanta justifică un interes în constatarea caracterului abuziv al acestor clauze, în măsura în care acestea au vătămat interesele consumatorului. În egală măsură solicitarea sa nu poate fi catalogată ca fiind lipsită de obiect, acesta fiind expres determinat.
În ceea ce privește fondul cauzei, instanța a reținut, sub un prim aspect, faptul că prevederile din contractul de credit la care se face referire au fost acceptate de către împrumutat, prin semnarea fără obiecțiuni a contractului. Față de acestea, instanța a constatat faptul că nu este întemeiată susținerea reclamantei potrivit cu care aceste clauze nu au fost negociate. Prin însuși faptul semnării contractului, consumatorul și-a însușit prevederile contractuale, pe care se presupune că le-a acceptat fără rezerve.
De asemenea, instanța a constatat faptul că prevederile contractuale mai sus stipulate nu sunt de natură să vatăme în mod direct interesele consumatorului.
Pe de altă parte, instanța a constatat faptul că prin actul adițional la contractul de credit, nesemnat de către împrumutat, a fost modificată clauza contractuală inserată cu privire la dobânda ce urmează a fi achitată de împrumutat, aceasta urmând să se raporteze la indicele de referință ROBOR/EURIBOR/LIBOR la 3 luni, la care se va adăuga marja băncii. Acest act adițional, chiar nesemnat de către împrumutat, a intrat în vigoare în conformitate cu dispozițiile OUG nr. 50/2010, care prevăd că nesemnarea acestuia de către împrumutat este considerată acceptare tacită.
În ceea ce privește clauza cuprinsă la art. 5.4 din contract, în egală măsură instanța a constatat că aceasta a fost însușită necondiționat de către împrumutat, prin semnarea contractului de credit și că această clauză oferă posibilitatea reală consumatorului de a accepta noul procent de dobândă sau de a denunța contractul, în măsura în care nu este de acord cu aceasta. Instanța a remarcat faptul că aceste operațiuni impun notificarea consumatorului de către bancă, cu indicarea noii dobânzi aplicabile, a motivelor care au condus la modificarea ei și a calculului exact. Ca urmare, nu se poate susține cu temei că această prevedere contractuală nu ar respecta dreptul consumatorului.
Față de soluția pronunțată referitor la cererea principală, instanța a respins ca lipsită de interes cererea de intervenție în interesul reclamantei formulată de intervenientul Keszeg Z..
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel în termen reclamantul C. Regional pentru Protecția Consumatorilor Regiunea Centru - Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor M. și intervenientul K. Z..
Prin apelul său, reclamantul Protecția Consumatorilor Regiunea Centru - Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor M. a solicitat modificarea integrală a sentinței ca nelegală și netemeinică, admiterea sesizării privind existența clauzelor abuzive, menținerea procesului-verbal de constatare a contravenției ca temeinic și legal, înlăturarea clauzelor abuzive, recalcularea diferențelor de dobândă luate în mod abuziv de bancă și admiterea cererii de intervenție.
În motivarea apelului, reclamantul a arătat că instanța a respins sesizarea în mod netemeinic și nelegal, deoarece aceste clauze abuzive cu care a fost sesizată privind modificarea unilaterală a dobânzii există în toate contractele încheiate de S.C. OTP B. România SA cu clienții, în condițiile în care actul adițional nu a fost semnat de consumator. Instanța trebuia să ia în calcul aspectul că la data semnării contractului LIBORUL a avut o valoare mai mare, iar pe parcursul derulării acestuia, valoarea Idicelului de referință a scăzut foarte mult ajungând la 0,02% în prezent fără ca baca să modifice rata plătită de consumator, menținând-o la valoarea de la data încheierii contractului. Orice modificare a contractului se face prin act adițional care în speța de față nu a fost semnat de consumator, deoarece nu respectă prevederile legale, motiv pentru care consideră că instanța trebuia să admită sesizarea.
În cauză sunt incidente prevederile art. 13 alin. 2 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, deoarece fapta are un caracter continuu, aspect pe care instanța trebuia să-l mențină.
De asemenea, reclamantul a reluat constatările din procesul-verbal de constatare a contravenției și din adresa de sesizare a primei instanțe.
Intervenientul K. Z., prin apelul formulat, a solicitat schimbarea în tot a hotărârii apelate și admiterea acțiunii formulate CJPC M. și a cererii de intervenție; constatarea caracterului abuziv al clauzelor contractuale prevăzute la art. 5.2 și 5.4 din Contractul de credit bancar C_ /15.04.2008, cu consecința modificării convenției de credit amintite prin eliminarea clauzelor prevăzute la art. 5.2 și 5.4 și recalcularea diferențelor de dobândă percepute fără temei de către intimata OTP B. România SA, aplicării sancțiunii contravenționale în temeiul dispozițiilor art. 13 alin. 1 din Legea nr. 193/2000, republicată, obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea apelului, a arătat că în mod eronat instanța de fond a apreciat ca nefondată cererea reclamantului, în condițiile în care prin raportare la starea de fapt dedusă judecății și ținând cont de dispozițiile art. 4 din Legea nr. 193/2000, este evident caracterul abuziv al clauzelor contractuale contestate.
Intervenientul a menționat și dezvoltat condițiile prevăzute de art. 4 din Legea nr. 193/2000 privind caracterul abuziv al unor clauze contractuale și a arătat că acestea sunt îndeplinite.
În ceea ce privește susținerea instanței privind validitatea actului adițional, intervenientul a invocat prevederile art. 41 alin. 1 din OUG nr. 50/2010 și a arătat că instanța de fond a apreciat în mod greșit validitatea acestuia, întrucât actul adițional nu produce efecte, nefiind acceptat în mod tacit de către apelant.
Referitor la clauza prevăzută la art. 5.4. din contract, a arătat că argumentele expuse cu privire la caracterul abuziv al clauzei de la art. 5.2 sunt pe deplin aplicabile.
Pârâta OTP B. ROMÂNIA SA a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelurilor ca neîntemeiate.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței atacate prin prisma motivelor de apel și a efectului devolutiv al acestei căi de atac, tribunalul constată că ambele apeluri sunt neîntemeiate, pentru următoarele considerente:
Prima instanță a fost sesizată în baza procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._ din 26.06.2013 întocmit de Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor M., în temeiul dispozițiilor art. 12 și următoarele din Legea nr. 193/2000, cu privire la constatarea caracterului abuziv al clauzelor privind modificarea dobânzii, cuprinse la art. 5.2 și la art. 5.4 în contractul de credit nr. C_ din 15.04.2008 încheiat cu intervenientul K. Z..
Prima instanță a constatat corect că prin actul adițional la contractul de credit, nesemnat de către împrumutat, au fost modificate clauzele contractuale referitoare la stabilirea și modificarea dobânzii ce urmează a fi achitată de împrumutat, aceasta urmând să se raporteze la indicele de referință ROBOR/EURIBOR/LIBOR la 3 luni, la care se va adăuga marja băncii.
În reclamația adresată Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor M. intervenientul a recunoscut că a primit notificarea cu nr._/08.09.2010 și că nu a dat curs acesteia întrucât nu a fost de acord.
Cu privire la efectele nesemnării actului adițional de către intervenient, tribunalul reține că art. 95 (cuprins în capitolul XI „Dispoziții tranzitorii și finale”) din OUG nr. 50/2010 a instituit obligația pentru creditori de a asigura conformitatea contractului cu dispozițiile ordonanței de urgență, prin încheierea de acte adiționale în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a ordonanței. Acest articol prevedea de asemenea că nesemnarea de către consumatori a acestor acte adiționale este considerată acceptare tacită.
Acest articol a fost modificat prin Legea nr. 288/2010, noua formă a articolului stipulând că „prevederile prezentei ordonanțe de urgență nu se aplică contractelor în curs de derulare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgentă”, cu unele excepții expres prevăzute.
De asemenea, art. II din această lege prevede că:
„…(2) Actele adiționale nesemnate de către consumatori, considerate acceptate tacit până la data intrării în vigoare a prezentei legi, își vor produce efectele în conformitate cu termenii în care au fost formulate, cu excepția cazului în care consumatorul sau creditorul notifică cealaltă parte în sens contrar, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.”
Acest text de lege a atribuit în mod expres valoare de consimțământ tăcerii consumatorului, astfel că este întemeiată constatarea primei instanțe privind acceptarea tacită a actului adițional la contractul de credit dedus judecății, nefăcându-se dovada că intervenientul ar fi notificat băncii refuzul de a accepta modificarea contractului.
Dispozițiile art. 41 din OUG nr. 50/2010, invocate de intervenient, și care se referă la modificarea conținutului clauzelor contractuale referitoare la costuri, nu sunt aplicabile, având în vedere că situația contractelor în curs de executare la data intrării în vigoare a acestui act normativ este reglementată prin normele tranzitorii de la art. 95, citat mai sus. Mai mult, în urma modificării art. 95 prin Legea nr. 288/2010, astfel cum s-a arătat, prevederile OUG nr. 50/2010, inclusiv ale art. 41, nu se aplică contractelor în curs de derulare.
Se constată astfel că clauzele analizate, referitoare la modificarea dobânzii, nu mai sunt în vigoare, încetând aplicarea acestora de la data considerării ca acceptat a actului adițional la contractul de credit, respectiv de la împlinirea termenului de 60 de zile de la . Legii nr. 288/2010, prevăzut de art. II din acest act normativ.
Din dispozițiile art. 12 și 13 din Legea nr. 193/2000 rezultă că sesizarea instanței pentru constatarea caracterului abuziv al unor clauze poate fi formulată doar cu privire la „contracte în curs de executare”; or, clauza privind dobânda, în forma indicată în procesul-verbal de constatare a contravenției, nu mai era în curs de executare la data întocmirii acestuia.
La aceeași dată s-a epuizat potențiala faptă contravențională sancționată prin Legea nr. 193/2000, constând în încălcarea interdicției de a stipula clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii. Chiar dacă această faptă are caracter continuu, astfel cum a susținut reclamantul apelant, în sensul că încălcarea interdicției de stipulare a clauzelor abuzive se prelungește în timp corespunzător perioadei în care clauza produce efecte, de la momentul încetării efectelor clauzei presupusa contravenție s-a epuizat.
Epuizându-se fapta, de la aceeași dată a început să curgă termenul de 6 luni de prescripție a dreptului de a aplica sancțiunea, prevăzut de art. 13 din OG nr. 2/2001. Or, instanța a fost sesizată în vederea aplicării sancțiunii, în baza procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._ din 26.06.2013, la mai mult de doi ani de la această dată, termenul de prescripție fiind în mod evident împlinit.
Pentru aceste motive, se impunea respingerea sesizării și anularea procesului-verbal de constatare a contravenției, fără a fi analizată pe fond cauza sub aspectul întrunirii elementelor constitutive ale contravenției.
Soluția de respingere a sesizării și, în mod corespunzător, a cererii de intervenție, este așadar legală și temeinică, însă pentru considerentele expuse mai sus, care vor înlocui considerentele hotărârii analizate.
Conform celor arătate, în temeiul art. 480 alin. 1 din Codul de procedură civilă, tribunalul va respinge ambele apeluri, ca neîntemeiate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelurile formulate de C. REGIONAL PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR REGIUNEA CENTRU (B.),cod fiscal_, cont RO94TREZ__ -C. JUDETEAN PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR M. PRIN REPREZENTANT LEGAL, cu sediul ales în Tg. M., . jud. M. și K. Zolt, cu domiciliul în Tg. M., ., ., cu CNP_, împotriva sentinței civile nr. 1516/01.04.2014 pronunțată de Judecătoria Tg. M. în dosarul nr._ .
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi, 12 Decembrie 2014.
Președinte, A. M. A. | Judecător, R. I. T. | |
Grefier, L. H. |
Redactat: A.M.A
Thred: 19.06.2015/H.L
4 ex. jud. fond: G. G. C.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 519/2014.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 700/2014.... → |
|---|
