Pretentii. Sentința nr. 3141/2014. Tribunalul MUREŞ

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamantul C. D., și reprezentanta pârâtului, doamna avocat M. M. M..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Se constată adus spre studiu dosarul nr._ al Tribunalului M..

Se constată întocmit la dosarul cauzei referatul în conformitate cu dispozițiile art.103 (1^1) din Hotărârea C.S.M. nr. 387/2005, modificată privind aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești.

Instanța, constatând că pricina se află la primul termen de judecată, la care părțile sunt legal citate, în fața primei instanțe, în temeiul art. 131 alin. 1 Noul Cod de procedură civilă, procedează din oficiu la verificarea și stabilirea competenței în soluționarea pricinii și constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina în temeiul art. 1, 8 și 10 din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ.

Instanța pune în discuție excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâtul C. L. C. prin întâmpinare raportat la dosarul nr._ al Tribunalului M., precum și excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului L. C..

Având cuvântul asupra excepțiilor, reclamantul arată că pârâtul C. L. C. trebuie să aibă calitate procesuală pasivă în prezenta cauză pentru următoarele motive. Arată că cererile de decontare au fost comunicate doamnei primar și aceasta și-a exprimat disponibilitatea de a le soluționa favorabil, însă numai după ce vor fi supuse voinței Consiliului L. C.. Mai precizează că dosarul nr._ a vizat o cerere de decontare înaintată Consiliului L. C. privind cheltuieli efectuate în timpul exercitării mandatului său de consilier local. Arată totodată că de fiecare dată, consiliul local s-a opus solicitărilor reclamantului, dar din considerente politice au afirmat că nu-i interesează ceea ce cere reclamantul, ci doar ceea ce i se cuvine, considerând gestul său drept o „obrăznicie fără precedent” în comună.

Practic, consideră că pârâtul C. L. C. are calitate procesuală pasivă, în virtutea atribuțiilor în stabilirea bugetului comunei, buget care nu cuprinde capitolul despăgubiri sau decontări în baza Legii nr. 393/2004. Prin urmare, chiar dacă doamna primar T. O. și-a exprimat dorința de a-i soluționa favorabil cererea de decontare, este necesară o hotărâre a consiliului local.

Instanța reține că prin aceste concluzii, reclamantul a atins ambele excepții invocate de pârât.

Reprezentanta pârâtului solicită admiterea atât a excepției autorității de lucru judecat cât și a excepției lipsei calității procesuale pasive a Consiliului L. C..

Consideră că sunt îndeplinite toate condițiile pentru a fi admisă excepția autorității de lucru judecat raportat la sentința pronunțată în dosarul nr._ în ceea ce privește C. L. C.. Iar în ceea ce privește lipsa calității procesuale pasive a consiliului local, susține admisibilitatea acestei excepții, în cazul în care prima excepție ar fi respinsă. Precizează totodată că pârâtul C. L. C. nu a autorizat desfășurarea de manifestări publice și nici nu are buget propriu pentru a suporta cheltuielile efectuate de consilierii locali.

Instanța, din oficiu, pune în discuție excepția lipsei calității procesuale pasive a Comunei C..

Reclamantul menționează că de câțiva ani a apărut în antetele comunicărilor și în acte, terminologia de „. de „Primăria C.”, prin urmare înțelege să cheme în judecată . și face precizarea cu privire la C. L. C. că nu insistă ca acesta să fie parte procesuală, însă dacă se va pronunța o sentință favorabilă lui consiliul local nu o va duce la îndeplinire.

Reprezentanta pârâtului solicită admiterea acestei excepții, pentru motivele dezvoltate la punctul 1 din întâmpinare, întrucât . calitate procesuală pasivă.

Reprezentanta pârâtului solicită totodată și obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată, așa cum s-a cerut și prin întâmpinare, chiar dacă instanța se va pronunța numai asupra excepțiilor.

Instanța reține cauza în pronunțare asupra excepțiilor puse în discuție.

Reclamantul solicită instanței a reține că înțelege să se judece cu pârâta Primăria C. prin Primar.

Reprezentanta pârâtului arată că se opune acestei solicitări a reclamantului.

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra cauzei, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la această instanță la data de 4 septembrie 2014 sub nr._, reclamantul C. D. solicită ca în contradictoriu cu pârâții C. L. C. și ., să se dispună obligarea pârâților în solidar la decontarea cheltuielilor ocazionate de organizarea adunării publice din data de 12.10.2012, în cuantum de 757,62 lei conform facturii nr._15466 din 08.10.2012 și a facturii . nr.6958/11.10.2012. Se solicită și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii reclamantul arată că în conformitate cu art.7 din legea 554/2004, a solicitat autorităților competente decontarea cheltuielilor ocazionate de organizarea adunării publice din data de 12.10.2012 prin intermediul unei cereri prealabile înregistrate sub nr.2423 din 04.07.2014, la care s-a răspuns prin adresa nr.2423/04.08.214. Reclamantul susține că refuzul pârâților de a deconta cheltuielile amintite este nejustificat și arată în esență că aceste cheltuieli au fost efectuate pentru organizarea unei adunări publice cea avut loc la data de 12.10.2012, cu acordul Primăriei C., a Poliției C. și a Jandarmeriei M.. Arată că la acea adunare publică au participat reprezentanți mass-media și că adunarea s-a făcut în interesul locuitorilor comunei, astfel încât susține că este justificată plata cheltuielilor din bugetul local. Reclamantul invocă prevederile art.50 din legea 393/2004 și art.34 alin.6 din legea 393/2004.

Reclamantul mai arată că a mai formulat anterior o cerere de chemare în judecată cu același obiect, înregistrată la Tribunalul M. secția de contencios administrativ și fiscal sub nr._, soluționată prin sentința nr.957/25.02.2014. Prin acea sentință s-a admis cererea reclamantului și s-a dispus obligarea pârâtului C. L. C. la plata sumei de 757,62 lei reprezentând cheltuieli efectuate în exercitarea mandatului și 39,30 lei cheltuieli de judecată. Se arată în continuare că în calea de atac a recursului, Curtea de Apel Tg.M. a modificat sentința primei instanțe în sensul respingerii cererii ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Acesta este motivul pentru care reclamantul a formulat o prezenta cerere de chemare în judecată.

Pârâta . întâmpinare ( fila 41) prin care solicită respingerea cererii de chemare în judecată formulată împotriva comunei ca neîntemeiată, arătând că reclamantul a solicitat avizul pentru o adunare publică de informare a cetățenilor comunei legate de urbanism, fond funciar, funcționarea primăriei, cererea fiind înregistrată sub nr.3340/10.10.2012. Se arată că pentru această solicitare primăria a aprobat acea manifestare publică cu scop de informare de cetățeanului. Se arată că n schimb, s-a organizat un protest privind numirea în funcția de consilier local a numitului Gonczi B., fiind de fapt o campanie de denigrare a conducerii comunei și o încercare de dezinformare a locuitorilor comunei legate de proiectele aflate în curs de derulare. Se invocă apoi excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. L. C. și totodată excepția autorității de lucru judecat, pe motiv că cererea reclamantului cu același obiect, formulată împotriva a acestui pârât a fost soluționată definitiv în dosarul nr._ al Tribunalului M.. Pârâtul solicită obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată, anexând factura fiscală nr.259/02.10.2014 privind onorariul avocațial.

Reclamantul a formulat răspuns la întâmpinare (fila 45), prin care solicită în esență înlăturarea apărărilor pârâtului.

Arată că prin adresa nr.3340/10.10.2012 primarul comunei a aprobat cererea reclamantului pentru organizarea acelei adunări publice, că nu a fost vorba de o denigrare sau o dezinformare a cetățenilor atâta timp cât la adunare au fost invitați atât primarul cât și consilierii locali. Solicită respingerea excepției autorității de lucru judecat în ce privește cererea de chemare în judecată îndreptată împotriva Consiliului L. C.. Solicită respingerea și a excepției lipsei calității procesuale pasive a acestui pârât, arătând că acesta are calitate procesuală pasivă în solidar cu primarul comunei C., întrucât în bugetul comunei nu există un capitol bugetar din care se pot deconta cheltuielile efectuate de aleșii locali în exercitarea mandatului în baza legii 393/2004. În eventualitatea unei sentințe favorabile, primarul ar trebui să solicite consiliului local o rectificare de buget și un mandat pentru punerea în aplicare a plății.

În cauză s-a administrat proba cu înscrisurile anexate de reclamant la cererea de chemare în judecată.

Instanța a dispus aducerea spre studiu a dosarului nr._ al Tribunalului M., secția de contencios administrativ și fiscal.

La termenul de judecată din data de 15 decembrie 2014, instanța a adus în discuția contradictorie a părților excepțiile invocate de pârât prin întâmpinare. Totodată, instanța din oficiu a invocat si a adus în discuția părților excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei .> Analizând cu prioritate excepțiile procesuale amintite instanța are în vedere prezumția legală de lucru judecat prevăzută de art.431 alin.2 din Codul de procedură civilă.

Raportat la aceste dispoziții legale, instanța reține că prin cererea de chemare în judecată ce a format obiectul dosarului nr._ al Tribunalului M., secția de contencios administrativ și fiscal, reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâtul C. L. C., aceleași pretenții ce formează obiectul prezentei cauze - decontarea cheltuielilor ocazionate de organizarea adunării publice din data de 12.10.2012, în sumă de 757,62 lei.

Prin decizia nr.4084/R din 24 iunie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Tg.M., secția de II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în dosarul amintit mai sus, în recursul declarat de pârâtul C. L. C., s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de recurent și, pe cale de consecință, s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamant împotriva pârâtului C. L. C..

Așa fiind, instanța reține lipsa calității procesuale pasive a pârâtului C. L. C..

Pentru considerentele ce urmează instanța va admite și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei ., invocată din oficiu la primul termen de judecată.

Astfel, raportat la prevederile art.430 alin.2 din codul de procedură civilă dobândește autoritate de lucru judecat nu numai dispozitivul, ci și considerentele pe care acesta se sprijină, nefiind permisă existența unor contradicții nici între dispozitivele a două hotărâri judecătorești, dar nici între dispozitiv și considerentele unei alte hotărâri judecătorești.

Instanța are în vedere că în considerentele deciziei nr.4084/R din 24 iunie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Tg.M. s-a reținut că potrivit art.63 din legea 215/2001, primarul are atribuții referitoare la bugetul local și exercită funcția de ordonator principal de credite. S-a mai reținut că potrivit art.62 din același act normativ, primarul reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relațiile cu alte autorități publice, cu persoanele fizice sau juridice, rămâne ori străine, precum și în justiție. Curtea de Apel Tg.M. a mai reținut în considerente că în ce privește modalitatea concretă de decontare a cheltuielilor prevăzute de legea 393/2004, sunt aplicabile prevederile legii 215/2001, fiind necesară o dispoziție a ordonatorului principal de credite. S-a avut în vedere principiul disponibilității procesuale și faptul că reclamantul a înțeles să formuleze cererea în contradictoriu cu C. L., autoritate publică cu rol deliberativ și nu cu autoritatea publică cu rol executiv care este primarul conform art.23 alin.1 din legea 215/2001.

În concluzie, prin considerentele deciziei mai-sus amintite s-a stabilit persoana ce are calitate procesuală pasivă.

Apreciind că acea chestiune litigioasă analizată în considerente deciziei amintită se opune cu putere de lucru judecat, neputând fi contrazisă printr-o hotărâre ulterioară, instanța reține că în prezentul litigiu, cu identitate de obiect, pârâta . nu are calitate procesuală pasivă.

. persoană juridică distinctă de Primarul unității administrativ teritoriale (art.21 și art.23 din legea 215/2001), motiv pentru care nu poate fi primită apărarea reclamantului potrivit căreia această pârâtă chemată în judecată are calitate procesuală pasivă întrucât este reprezentată prin primar.

Pentru toate aceste considerente, instanța va respinge cererea.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâtul C. L. C. (cu sediul în satul C., ., nr.108. .) prin întâmpinare;

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului L. C. și a Comunei C. (Primăria comunei C.), cu sediul în satul C., ., nr.108, ._, jud.M. și, pe cale de consecință,

Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul C. D. (având CNP_ și cu domiciliul în ., jud.M.) în contradictoriu cu pârâții C. L. Coruna și . C.) prin primar, ca fiind formulate împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă;

Pronunțată în ședința publică de la 15 Decembrie 2014.

Președinte,

I. O.

Fiind plecată din instanță,

Semnează Președintele

Tribunalului M.,

Judecător I. D. L.

Grefier,

T. R.

Red. I.O.

Thred.T.R./5 ex./ 07.01.2015