Suspendare executare act administrativ. Sentința nr. 3112/2014. Tribunalul MUREŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3112/2014 pronunțată de Tribunalul MUREŞ la data de 12-12-2014 în dosarul nr. 3478/102/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991
SENTINȚA Nr. 3112/2014
Ședința publică de la 12 Decembrie 2014
Completul constituit din:
Președinte M. R.
Grefier A.-M. T.
Pe rol judecarea acțiunii în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamanta H. O. E. M., în contradictoriu cu pârât M. A. INTERNE- INSPECTORATUL DE POLITIE JUDETEAN A. - SERVICIUL RUTIER, având ca obiect suspendare executare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta reclamantei, d-na avocat O. I., lipsă fiind reclamanta H. O. E. M. și reprezentantul pârâtului M. A. INTERNE- INSPECTORATUL DE POLITIE JUDETEAN A. - SERVICIUL RUTIER.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se constată depuse la dosar, prin registratura instanței, note scrise formulate de pârât, cu acte anexe în număr de 2 file, în 2 exemplare.
Se constată depusă la dosarul cauzei, prin registratura instanței, adresa nr. 221.392/10.12.2014 formulată de Inspectoratul de Poliție Județean M. – Serviciul Rutier, având anexat cazierul auto al reclamantei.
Se procedează la înaintarea către reprezentanta reclamantei a unui exemplar din notele scrise depuse la dosar de pârât.
La solicitarea instanței, reprezentanta reclamantei precizează că măsura suspendării s-a luat față de reclamantă de la începutul lunii octombrie, 3.10.2014 și până în ianuarie.
Reprezentanta reclamantei precizează că nu are alte cereri de formulat.
Instanța în baza art. 392 din codul de procedură civilă deschide dezbaterile asupra fondului cauzei, dând cuvântul părților, în ordinea și condițiile prevăzute la art. 216 Cod de procedură civilă pentru ca fiecare să își susțină cererile și apărările formulate în proces.
Reprezentanta reclamantei solicită admiterea cererii de suspendare, a se constata că, pe lângă motivele pe care le-a invocat în susținerea acestei cereri, în cauză este incident principiul ne bis in idem, în sensul că împotriva unei persoane nu pot fi luate mai multe sancțiuni pentru aceeași faptă. Solicită să se constate că petenta nu s-a prevalat de dispozițiile art. 118 alin. 3 din O.U.G. 195/2002, în sensul că după ce a înregistrat plângerea împotriva procesului verbal, aceasta pe baza certificatului de grefă avea posibilitatea să-l prezinte serviciului de poliție, aceștia să facă mențiunile în registre și să procedeze la eliberarea permisului pe perioada derulării procesului, însă acest lucru nu s-a întâmplat. Arată că a dovedit cu acte justificative că această stare îi creează reclamantei prejudiciu și totodată un inconvenient foarte mare pentru că reclamanta este împiedicată să se deplaseze cu autoturismul propriu. Arată că dreptul de beneficia de suspendare nu operează de drept, este o facilitate dar care se acordă doar la cerere, legiuitorul a prevăzut-o și rămâne la atitudinea fiecărui petent dacă dorește să se prevaleze de ea ori nu, ori reclamanta nu a uzat de această facilitate.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra cauzei, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 22.10.2014, la nr._, reclamanta H. O. E. M. a chemat în judecată pe pârâtul IPJ A., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună suspendarea executării Înștiințării nr._/02.09.2014 până la soluționarea definitivă a fondului cererii de anulare a actului.
În motivarea acțiunii s-a arătat că în cursul anului 2013 a fost implicată într-un incident rutier, astfel că s-a încheiat un proces verbal de contravenție, prin care s+a dispus și suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 60 de zile.
Reclamanta mai susține că, deși a formulat plângere contravențională nu s-a prevalat de posibilitatea de suspendare a sancțiunii complementare de suspendare a dreptului de conducere, astfel că a procedat la predarea permisului și a fost executată această sancțiune.
Se mai arată că, după soluționarea cu caracter definitiv a plângerii contravenționale formulate, pârâtul ia comunicat suspendarea dreptului de conducere pe perioada de 60 de zile dispusă, majorată cu 30 de zile pentru neexecutarea sancțiunii în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești.
În drept s-au invocat art. 14, art. 10 alin. 3 și art. 7 din Legea nr. 554/2004.
În probațiune s-au depus următoarele înscrisuri în copie: înștiințarea nr._/2014, dovada nr._, procesul verbal nr._/2013, plângerea prealabilă, adresa către IPJ M. și răspunsul dat, dovada frecventării facultății, adeverință de la locul de muncă.
Prin întâmpinarea formulată, pârâtul a solicitat respingerea cererii de suspendare ca neîntemeiată, pentru că potrivit art. 118 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, plângerea împotriva procesului verbal de contravenție suspendă executarea sancțiunilor contravenționale și reclamanta a avut astfel dreptul de a conduce.
Sunt detaliate aceste apărări și se susține că s-a procedat corect prin emiterea înștiințării a cărei anulare se solicită.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele :
Prin înștiințarea a cărei suspendare se solicită, pârâta a adus la cunoștința reclamantei, că fiind respinsă irevocabil plângerea pe care a formulat-o și pentru că s-a luat măsura suspendării dreptului de conducere pe o perioadă de 60 de zile, care nu a fost adusă la îndeplinire în termen legal, este obligată să predea permisul de conducere la serviciul rutier unde este în evidență, dar și că se majorează cu 30 de zile perioada de suspendare a dreptului de conducere.
Reclamanta a formulat plângere prealabilă împotriva acestei dispoziții, care nu a primit o soluționare favorabilă.
Pentru a se dispune suspendarea executării actului administrativ, prin art. 14 din Legea nr. 554/2004 se impun a fi îndeplinite cerințele de a exista un caz bine justificat, o pagubă iminentă și contestarea prealabilă a actului.
Se constată dovedită aceastăultimă cerință, iar în ceea ce privește paguba iminentă, reclamanta a dovedit că este angajată la o societate din Tg-M., dar și că este înscrisă în anul 3 de studii la o universitate din A., astfel că este evident în situația în care trebuie să facă deplasări între cele două localități.
Prin urmare trebuie analizată existența unui caz bine justificat, deoarece în principiu în materia actelor administrative operează prezumția de legalitate și sunt executorii din oficiu.
Cazul bine justificat este definit de art. 2 lit. t) din legea 554/2004 ca fiind „ împrejurările legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ”.
Fără a se prejudicia fondul litigiului, instanța constată că reclamanta a executat în fapt sancțiunea complementară de suspendare a dreptului de a conduce pe o perioadă de 60 de zile, așa cum reiese din adresa de la fila 61 din dosar.
Dar, cu toate acestea, prin decizia emisă de pârâtă nu se recunoaște executarea efectivă a acestei sancțiuni și este prelungită perioada de suspendare cu încă 30 de zile.
Referitor la susținerile pârâtului, că prin art. 118 se dispune suspendarea de drept a executării sancțiunii, se constată că alin. 2 din acest text de lege are următorul conținut: plângerea suspendă executarea amenzilor și a sancțiunilor contravenționale complementare de la data înregistrării acesteia până la data pronunțării hotărârii judecătorești.
Însă, potrivit alin. 3 al art. 118 din OUG nr. 195/2002, dovada înregistrării plângerii depuse la judecătorie în termenul prevăzut la alin. (1) se prezintă de contravenient la unitatea de poliție din care face parte agentul constatator, care va efectua mențiunile în evidențe și îi va restitui permisul de conducere.
Prin urmare, pentru a opera suspendarea executării, trebuie ca cel care a formulat plângere să se prezinte la poliție cu o dovadă și să se opereze în evidențe restituirea, ceea cel puțin aparent nu s-a realizat.
Față de cele arătate, se pot reține indicii de existență a unui caz bine justificat, și prin argumentele invocate de reclamantă, se creează o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.
Pentru toate considerentele expuse, instanța apreciază că sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004 și se va dispune admiterea cererii și suspendarea executării dispoziției-înștiințare nr._/02.09.2014 până la soluționarea cererii de anulare a actului de instanța de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta H. O. E. M. (cu domiciliul în Tg. M., ., județ M., CNP_) în contradictoriu cu pârâtul I.P.J. A. (cu sediul în A., .. 103, județ A.).
Dispune suspendarea executării dispoziției-înștiințare nr._/02.09.2014 la până la soluționarea acțiunii în contencios administrativ de instanța de fond.
Fără cheltuieli de judecată.
Executorie.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 12.12.2014.
Președinte, M. R. | ||
Grefier, A.-M. T. |
Red. R.M.
Tehnored. T.A.M
4 exemplare/18.12.2014
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 600/2014.... | Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 580/2014. Tribunalul MUREŞ → |
|---|
