Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 340/2014. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Decizia nr. 340/2014 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 25-09-2014 în dosarul nr. 5893/207/2013
Dosar nr._ - apel contencios -
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 340/2014
Ședința publică din data de 25.09.2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE M. G.
Judecător S. V.
Grefier I. M. I.
Pe rol, judecarea apelului contencios administrativ și fiscal declarat de apelantul petent B. P. – C., domiciliat în București, sector 6, ., .. D, . nr. 274 din 28.01.2014 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN O., cu sediul în Slatina, .. 19, județul O., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție .
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, constatându-se cauza în stare de judecată, s-a reținut în pronunțare.
TRIBUNALUL
Prin sentința nr. 274 din 28.01.2014 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosar nr._ s-a respins plângerea contravențională, formulata de petentul B. P.-C., în contradictoriu cu intimatul I.P.J O., împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/11.11.2013, ca nefondată.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că la data de 11.11.2013, s-a întocmit de către agentul constatator procesul - verbal de contravenție . nr._, reținându-se în sarcina petentului săvârșirea faptei contravenționale prev. de art. 121/1 din OUG nr. 195/2002, R., constând în conducerea autoturismului cu nr. de înmatriculare_, cu viteza de 79 km./h., pe E 70, în localitate D., jud. O., fapt pentru care a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 320 lei, cu puncte amendă în valoare de 320 lei și aplicarea disp. art. 108 alin. 1 lit. b pct. 2.
Investită cu soluționarea plângerii, instanța verifică din oficiu, în temeiul art. 34 din OG nr. 2/2001 modificată și completată, legalitatea și temeinicia procesului verbal precum și sancțiunea aplicată.
Analizând legalitatea procesului verbal contestat, instanța a constatat că au fost respecte condițiile formale prevăzute de OG nr. 2/2001 privind întocmirea procesului verbal, neintervenind vreo cauză de nulitate absolută. Acesta cuprinde toate mențiunile prevăzute sub sancțiunea nulității conform art. 16 și 17 din OG nr. 2/2001, fiind încheiat cu respectarea prevederilor legale.
Cu privire la susținerea petentului cum că procesul verbal nu a fost încheiat cu respectarea disp. art. 16 al. 17 din OG nr. 2/2001, instanța constată că procesul verbal contestat are rubrica „alte mențiuni” completată chiar de către petent în sensul că „nu am avut această viteză, pe înregistrarea video apar 2 mașini și nu indică viteza fiecăreia”.
În art. 16 al. 7 din OG nr. 2/2001 se prevede că” în momentul încheierii procesului verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoștința contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare”, precizându-se că „obiecțiunile sunt consemnate distinct în procesul verbal la rubrica „alte mențiuni”, sub sancțiunea nulității procesului verbal”, dar pentru a se constata o astfel de nulitate este necesar ca contravenientul să facă dovada că prin această omisiune i s-a adus o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea procesului verbal, dovadă pe care acesta nu a efectuat-o.
În plus, atâta timp cât legea conferă petentului posibilitatea de a pune în discuție, pe calea plângerii contravenționale, toate aspectele legate de legalitatea și temeinicia dresării procesului verbal, instanța constată că nu poate fi reținută o asemenea vătămare.
Din aceste dispoziții legale rezultă faptul că numai nerespectarea de către agentul constatator a obligației de a aduce la cunoștința contravenientului dreptul de a formula obiecțiuni, constituie motiv de nulitate a procesului verbal de contravenție, nu și faptul dacă aceste mențiuni au fost scrise de către agentul constatator sau de către contravenient.
În plus, prin deciziei nr. XXII din data de 19.03.2007, Înalta Curți de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii și a decis că nerespectarea cerințelor înscrise în art. 16 al. 7 din actul normativ mai sus menționat atrage nulitatea relativă a procesului verbal de constatare a contravenției și nu nulitatea absolută.
Sub aspectul temeiniciei procesului verbal de contravenție, instanța a apreciat că, deși OG nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal de contravenție este un mijloc de probă care nu face dovada vinovăției petentului, ci doar dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Forța probantă a rapoartelor și a proceselor verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul.
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din OG nr. 2/2001) în cadrul căruia se utilizează orice mijloc de probă și se invocă orice argument pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile satului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționată contravențional.
A mai reținut instanța că în lumina jurisprudenței CEDO (cauza A. contra României) procedura contravențională este asimilată celei penale, iar contravenientul beneficiază de prezumția de nevinovăției, care nu este o prezumție absolută, după cum nu este absolută nici prezumția legalității și temeiniciei procesului verbal de contravenție.
Potrivit dispoz. art. 121 alin. 1 din OUG nr. 195/2002R, conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus.
Conform disp. art. 49 al. 1 din OUG nr. 195/2002 “limita maximă de viteză în localitate este de 50 km la oră”.
Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prev. în clasa a IV-a de sancțiuni săvârșirea de către conducătorul de autovehicul a faptei privind depășirea cu mai mult de 20 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv, constatată potrivit legii cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic – art.102 alin. 3 lit. e.
De asemenea, conform art. 121 alin. 2 din H.G.1391/2006 nerespectarea regimului de viteză stabilit conform legii se constată de către polițiștii rutieri, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.
Potrivit art. 3.5.1 din Norma de metrologie legală NML 021-05, înregistrările efectuate cu aparatele pentru măsurarea vitezei de circulație trebuie să cuprindă imaginea autovehiculului din care să poată fi pus în evidență numărul de înmatriculare al acestuia.
Din planșele fotografice înaintate de intimat se poate observa cu claritate data și ora la care s-a efectuat măsurătoarea; valoare vitezei autoturismului condus de petent, numărul de înmatriculare al autoturismului condus de petent, condițiile atmosferice și locul săvârșirii contravenției.
Întrucât din planșele fotografice efectuate cu cinemometrul de control rutier, tip R., AUTOVISION ce se afla montat de DACIA L. MCV nr. MAI_, se poate observa cu claritate numărul de înmatriculare al autoturismului condus de petent și viteza cu care acesta circula în localitate (79 km/h) instanța constată că fapta contravențională săvârșită de petent a fost reținută corect în procesul verbal de contravenție, astfel că nu este absolut necesar ca intimatul să comunice instanței și înregistrarea video surprinsă de aparatul radar.
Din buletinul de verificare metrologică nr._ din data de 2.04.2013, reiese faptul că cinemometrul de control rutier, tip R., AUTOVISION se afla montat de DACIA L. MCV nr. MAI_, măsura în regim staționar și în regim de deplasare și se afla în perioada de valabilitate.
De asemenea, din dovada comunicată de intimat reiese că agentul constatator C. V. avea calitatea de operator radar astfel că putea să constate și să sancționeze contravenția săvârșită de către contravenientul petent.
Față de aceste probe, instanța reține că proba nevinovăției petentului nu a fost răsturnată de către acesta, iar în aplicarea principiului proporționalității, instanța confirmă temeinicia procesului verbal de contravenție contestat.
La aprecierea naturii sancțiunii aplicate, instanța având în vedere atât dispozițiile art. 5 alin. 5 din OG 2/2001, în conformitate cu care sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, dar și pe cele ale art. 21 alin. 3 din același act normativ care prevăd că, la stabilirea ei trebuie să se țină seama și de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal, a constatat că amenda contravențională în cuantum de 320 lei, aplicată petentului este corespunzătoare gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, având în vedere că acesta a depășit viteza legală admisă de lege în localitate cu 29 de Km/h, astfel că nu se impune înlocuirea acesteia cu sancțiunea avertismentului.
Pentru aceste considerente, instanța a respins plângerea contravențională a petentului, ca nefondată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel apelantul petent B. P. – C. criticând –o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând că instanța de fond in mod greșit a respins excepția nulității relative a procesului verbal in condițiile în care rubrica privind alte mențiuni din procesul verbal nu a fost completată de către agentul constatator ci de către acesta ,încălcându-se astfel prevd. art. 16- alin 7 din OG 2/2001.
S-au mai învederat totodată că instanța de fond a soluționat cauza fără ca la dosar să fie depusă înregistrarea video cu privire la abaterea contravențională reținută în sarcina sa.
La data de 12 mai 2014 intimatul Inspectoratul de Poliție Județean O. a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de apel și menținerea hotărârii pronunțară de instanța de fond.
În motivarea întâmpinării, arată intimatul că procesual verbal respectă întocmai condițiile de fond și formă impuse de OG 2/2001, nu este afectat de nicio nulitate, iar sancțiunea aplicată este proporțională cu gravitatea faptei săvârșite.
Potrivit art 269 alin l c p c conform cărora” înscrisul autentic este înscrisul întocmit sau,după caz, primit și autentificat de o autoritate ,de notarul public sau de către o persoană investită de stat cu autoritate publică, în forma și condițiile stabilite de lege. Autenticitatea înscrisului se referă la stabilirea identității părților, exprimarea consimțământului acestora cu privire la conținut semnătura acestora și data înscrisului”.
Potrivit art 270 alin l c p c „înscrisul autentic face deplina dovadă față de orice persoană până la declararea sa ca fals,cu privire la constatările făcute personal de către cel care a autentificat înscrisul in condițiile legii”.
Astfel că, procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor reprezintă un înscris autentic ce se bucură de prezumția de veridicitate și temeinicie cu privire la cele consemnate și constatate,până la proba contrară ce revine celui care contestă înscrisul respectiv.
In conformitate cu dispoz art 249 c p c „cel ce face o susținere in cursul procesului trebuie să o dovedească.
În susținerea întâmpinării ,se solicită admiterea ca probă a procesului verbal de contravenție precum și orice altă probă a cărei necesitate ar reieși din dezbateri.
In baza art 411 alin l pct 2 c p c se solicită judecarea cauzei in lipsă.
La dosar nu a fost depus răspuns la întâmpinare.
Examinând sentința apelată prin prisma motivelor invocate în raport cu actele dosarului și dispoz. art 476 și urm. din noul cod de procedură civilă, Tribunalul constată că apelul este nefondat, pentru următoarele considerente:
La data de 11.11.2013, s-a întocmit de către agentul constatator procesul - verbal de contravenție . nr._, reținându-se în sarcina petentului săvârșirea faptei contravenționale prev. de art. 121/1 din OUG nr. 195/2002, R., constând în conducerea autoturismului cu nr. de înmatriculare_, cu viteza de 79 km./h., pe E 70, în localitate D., jud. O., fapt pentru care a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 320 lei, cu puncte amendă în valoare de 320 lei și aplicarea disp. art. 108 alin. 1 lit. b pct. 2.
Potrivit dispoz. art. 121 alin. 1 din OUG nr. 195/2002R, conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus.
Conform disp. art. 49 al. 1 din OUG nr. 195/2002 “limita maximă de viteză în localitate este de 50 km la oră”.
Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prev. în clasa a IV-a de sancțiuni săvârșirea de către conducătorul de autovehicul a faptei privind depășirea cu mai mult de 20 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv, constatată potrivit legii cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic – art.102 alin. 3 lit. e.
De asemenea, conform art. 121 alin. 2 din H.G.1391/2006 nerespectarea regimului de viteză stabilit conform legii se constată de către polițiștii rutieri, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.
Potrivit art. 3.5.1 din Norma de metrologie legală NML 021-05, înregistrările efectuate cu aparatele pentru măsurarea vitezei de circulație trebuie să cuprindă imaginea autovehiculului din care să poată fi pus în evidență numărul de înmatriculare al acestuia.
Ori in speța de față,intimata IPJ O., a înaintat la dosar planșele fotografice efectuate cu cinemometrul de control rutier, tip R., AUTOVISION ce se afla montat de DACIA L. MCV nr. MAI_, din care se poate observa cu claritate numărul de înmatriculare al autoturismului condus de apelantul - petent și viteza cu care acesta circula în localitate (79 km/h), situație in care în mod corect s-a apreciat că nu era absolut necesar ca intimatul să comunice instanței și înregistrarea video surprinsă de aparatul radar.
De asemenea, din buletinul de verificare metrologică nr._ din data de2.04.2013, reiese faptul că cinemometrul de control rutier, tip R., AUTOVISION se afla montat de DACIA L. MCV nr. MAI_, măsura în regim staționar și în regim de deplasare și se afla în perioada de valabilitate,iar agentul constatator C. V. avea calitatea de operator radar .
În ceea ce privesc criticile apelantului cu privire la nelegalitatea procesului verbal de contravenție pentru încălcarea preved art 16 alin 7 din OG 2/2001, in sensul că rubrica de „alte mențiuni” din procesul verbal de contravenție nu a fost completată de către agentul constatator, Tribunalul constată,așa cum in mod corecta reținut și instanța de fond că procesul verbal contestat are rubrica „alte mențiuni” completată chiar de către petent în sensul că „nu am avut această viteză, pe înregistrarea video apar 2 mașini și nu indică viteza fiecăreia”, situație in care nu se poate reține nici o vătămare în sarcina acestuia, neavând relevanță dacă aceste mențiuni au fost scrise de către agentul constatator sau de către contravenient.
În consecință, sentința instanței de fond este temeinică și legală, motiv pentru care, Tribunalul urmează ca in baza art 480 pct 1 din noul cod de procedură civilă, să respingă apelul declarat, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul petent B. P. – C., domiciliat în București, sector 6, ., .. D, . nr. 274 din 28.01.2014 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean O., cu sediul în Slatina, .. 19, județul O..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 25 Septembrie 2014.
Președinte, M. G. | Judecător, S. V. | |
Grefier, I. M. I. |
Red VS
Tehnored MS
4ex./03.10.2014
| ← Pretentii. Sentința nr. 408/2014. Tribunalul OLT | Cerere în anulare. OUG 119/2007. Sentința nr. 519/2014.... → |
|---|








