Pretentii. Sentința nr. 842/2014. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Sentința nr. 842/2014 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 23-09-2014 în dosarul nr. 1534/104/2014
Dosar nr._ contencios administrativ
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentinta Nr. 842/2014
Ședința publică de la 23 Septembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE T. S.
Grefier C. P.
Pe rol judecarea cauzei C. administrativ și fiscal privind pe revizuent F. P. cu domiciliul ales pentru citare in Corabia .. P 8 . judetul O. in contradictoriu cu intimatele A. J. A FINANTELOR PUBLICE O., cu sediul in Slatina . A judetul O. si A. F. PENTRU MEDIU, cu sediul in Bucuresti Splaiul Independentei nr. 294 sector 6, având ca obiect pretentii - revizuirea sentintei civile nr. 2199/19.06.2013 pronuntata in dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezinta avocat M. D. pentru reclamant, lipsind paratele .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, dupa care avocat M. D. solicita suspendarea cauzei avand in vedere ca Tribunalul Sibiu a sesizat CJUE pana la pronuntarea in cauza C_ privind pe N. I. N. .
Instanta respinge cererea de suspendare, apreciind ca inregistrarea acelei cauzei la CJUE nu constituie motiv de suspendare si constatand ca dosarul se afla in stare de judecata a acordat cuvantul pe fond .
Avocat M. D. avand cuvantul solicita respingerea exceptiei tardivitatii invocate de parata ca neintemeiata iar in ceea ce priveste cererea de revizuire solicita admiterea acesteia asa cum a fost formulata si pe fond admiterea cererii .
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată sub nr._ pe rolul Tribunalului O. – Secția a II-a Civilă, de contencios administrativ și fiscal, revizuent F. P. a chemat în judecată pe intimatele Administrația Județeana a Finanțelor Publice O. si Administrația F. Pentru Mediu, solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să dispună revizuirea sentinței civile nr. 2199/19.06.2013 pronunțata in dosarul nr._, solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să dispună desființarea sentinței și rejudecarea cauzei.
În motivarea cererii revizuenta arată că în anul 2013, a cumpărat un autovehicul, marca SKODA, dintr-un stat membru al UE,iar pentru reînmatricularea lui in România, a fost obligat sa plătească în baza Legii 9/2012, taxa pe emisii poluante, in suma de 4508 lei la data de 11.03.2013, conform chitanței ., nr._ la Serviciul Fiscal Orășenesc Corabia.
Prin OUG nr. 1/2012, au fost suspendate prevederile art.4 alin 2 din Legea 9/2012, pana la 01.01.2013.
In art. 2 al OUG nr. 1/2012, se prevede ca persoanele care au plătit taxa pe emisii poluante de la data intrării in vigoare a Legii nr. 9/2012 si pana la data intrării in vigoare acestei ordonanțe pot solicita restituirea taxei.
Curtea Europeana de Justiție s-a pronunțat prin Ordonanța din 03.02.2014 in cauzele conexe C-97/13 S. G. C. si C-214/13 G. C. cu privire la prevederile Legii nr. 9/2012 si a dispus ca:Articolul 110 TFUE trebuie interpretat in sensul ca se opune unui regim de impozitare precum cel instituit,apoi circumscris de reglementarea naționala in discuție in litigiile principale,prin care un stat membru aplica autovehiculelor o taxa pe poluare care este astfel stabilita încât descurajează punerea in circulație,in acest stat membru,a unor vehicule de ocazie cumpărate din state membre, fara insa a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime si aceeași uzura de pe piața naționala.
Consideră ca exista o discriminare intre contribuabilii care au beneficiat de restituirea taxei pe emisii poluante in baza OUG 1/2012 a plătit-o după perioada de suspendare a Legii 9/2012. Curtea Europeana de Justiție s-a pronunțat si cu privire la restituirea dobânzii aferente taxei auto, la data de 18.04.2013 in cauza C-565/11 privind pe M. I. si a dispus ca: Dreptul Uniunii trebuie interpretat in sensul ca se opune unui regim național, precum cel in discuție in litigiul principal,care limitează dobânzile acordate cu ocazia restituirii unei taxe percepute cu încălcarea dreptului Uniunii, la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a acestei taxe.
Atunci când un stat membru, a încasat taxa cu încălcarea normelor dreptului Uniunii justițiabilii au dreptul la restituirea nu numai a taxei percepute fara temei legal,ci si la dobânda ce trebuie acordata pentru fiecare zi de indisponibilizare.
C.A. Constanta s-a pronunțat chiar anterior CEJ, in legătura cu prevederile Legii 9/2012 si prin Decizia nr.1477 din 21.08.2013 a admis recursul in contradictoriu cu AJFP Constanta.
CA București, prin Decizia nr.1306 din 21.02 .2014, a respins recursul AJFP A. . si timbrul de mediu.
S-a adresat cu cerere scrisa Serviciului Fiscal Orășenesc Corabia, in vederea restituirii taxei pe emisii poluante si i s-a răspuns ca taxa nu se restituie.
Art.148 din Constituția României,prevede ca legislația comunitara prevalează legii interne iar alin.4, arata ca jurisdicțiile interne trebuie sa garanteze indeplinirea acestor exigente.
In drept, au fost invocate prevederile art. 509 alin 1 pct. 10 NCPC.
Administrația Județeană a Finanțelor Publice O., a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea cererii ca nefondată, invocand tardivitatea formulării cererii de revizuire, raportat la termenul reglementat de art. 21 alin. 2 din Legea 554/2004, privind contenciosul administrativ, raportat la art. 324 alin. 3 C.proc.civ.
Potrivit art. 21 alin. 2 din Legea 554/2004, privind contenciosul administrativ: „ (2) Constituie motiv de revizuire, care se adaugă la cele prevăzute de Codul de procedură civilă, pronunțarea hotărârilor rămase definitive și irevocabile prin încălcarea principiului priorității dreptului comunitar, reglementat de art, 148 alin. (2), - coroborat cu art, 20 alin. (2) din Constituția României, republicată. Cererea de revizuire se introduce în termen de 15 zile de la comunicare, care se face, prin derogare de la regula consacrată de art. 17, alin. (3), la cererea temeinic motivată a părții interesate, în termen de 15 zile de la pronunțare. Cererea de revizuire se soluționează de urgență și cu precădere, într-un termen maxim de 60 de zile de la înregistrare."
Textul a fost declarat insa neconstituțional în ce privește termenul de declarare a revizuirii prin Decizia nr. 1609/2010 a Curții Constituționale iar conform art. 147 alin. 1 din Constituție „Dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept", astfel încât urmare a lipsei de reglementare în termenul stabilit textul declarat neconstituțional nu mai produce efecte juridice.
Dreptul comun pentru cererea de revizuire reglementată de art. 21 din Legea nr. 554/2004 îl constituie art. 322 și următoarele C.proc.civ., care se aplică în mod corespunzător.
În lipsa intervenției legiuitorului spre reglementarea termenului de revizuire pentru cazul arătat și pentru respectarea principiului securității raporturilor juridice, consideră că în cauză este aplicabil termenul de revizuire cel mai favorabil și pentru motivul de revizuire ca mai asemănător reglementat de Codul de procedură civilă, astfel că se poate considera că revizuirea pe motivul prevăzut de art. 21 din Legea nr.554/2004 poate fi exercitată în termenul de 3 luni prevăzut de art. 324 alin. 3 C.p.civ. ce începe să curgă de la data publicării în Buletinul Oficial al Uniunii Europene a deciziei interpretative a Tratatului de funcționare al Comunității Europene.
Cum hotărârea C.J.U.E. în cauza T. contra României a fost publicată în Buletinul Oficial al Uniunii Europene la data de 07.04.2011, iar hotărârea C.J.U.E. în cauza N. contra României a fost publicată în Buletinul Oficial al Uniunii Europene la data de 07.07.2011, revizuientul formulând cererea de revizuire la data de 15.02.2013, considera ca termenul de 3 luni prevăzut de art. 324 alin. 3 c.p.civ a fost cu mult depășit.
Pe fond, se solicita respingerea cererii de revizuire, Tribunalul O., prin sentința 2199/19.06.2013 respingand cererea formulată de către petentă ca fiind netemeinică și nelegală menținând ca legale toate documentele emise de AFP Corabia și contestate de către reclamant, sentința mai sus menționată nefiind atacată cu recurs de către reclamant ceea ce echivalează cu faptul că acesta și-a însușit in totalitate concluziile instanței de judecată iar soluția instanței a cărei revizuire se solicita este perfect legală si absolut temeinică, fiind dată cu interpretarea și aplicarea corectă a dispozițiilor legale interne, dar si a celor ale Uniunii Europene care reglementează situațiile de fapt de genul celei dedusă judecății.
Taxa pentru emisiile poluante a fost introdusă prin Legea nr. 9/2012, în scopul asigurării protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului și pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în acest domeniu, ținând cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudenței Curții de Justiție a Comunităților Europene. Această taxă nu contravine normelor comunității europene cum greșit afirmă reclamantul –revizuent, ci dimpotrivă asigura compatibilitatea legii interne cu dreptul comunitar fiind adoptată cu respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudenței Curții de Justiție a Comunității Europene, ordonanța data pe 3 februarie 2014 făcând referire strict la taxele auto plătite in cursul anului 2012. acestea fiind deja restituite prin hotărâri judecătorești pronunțate unanim de instanțele de judecata.
Ori, după cum se poate observa, revizuenta a achitat taxa pe emisii poluante la data de 25.02.2013, atunci când aplicabilitatea dispozițiilor art. 4 alin. 2 din Legea 9/2012 începuse deja sa producă efecte.
Exceptia tardivitatii formularii cererii de revizuire este neintemeiata, urmand a fi respinsa .
Potrivit art.21 al.2 din Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ, constituie motiv de revizuire, care se adaugă la cele prevăzute de codul de procedură civilă, pronunțarea hotărârilor rămase definitive și irevocabile prin încălcarea principiului priorității dreptului comunitar, reglementat de art. 148 al.2, coroborat cu art.20 alin.2 din Constituția României, republicată. Cererea de revizuire se introduce în termen de 15 zile de la comunicare, care se face, prin derogare de la regula consacrată de art. 17 al.3, la cererea temeinic motivată a părții interesate, în termen de 15 zile de la pronunțare. Cererea de revizuire se soluționează de urgență și cu precădere într-un termen maxim de 60 de zile de la înregistrare.
Textul a fost declarat însă neconstituțional în ce privește termenul de declarare a revizuirii prin Decizia nr.1609/2010 a Curții Constituționale.
Conform art. 147 alin.1 din Constituție, dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale, dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept.
Având în vedere lipsa de reglementare în termenul stabilit, textul declarat neconstituțional nu mai produce efecte juridice.
Dreptul comun pentru cererea de revizuire reglementată de art.21 din Legea 554/2004 îl constituie art.322 și următoarele cod procedură civilă, care se aplică în mod corespunzător.
În lipsa intervenției legiuitorului spre reglementarea termenului de revizuire pentru cazul arătat și pentru respectarea principiului securității raporturilor juridice, instanța consideră că în cauză este aplicabil termenul de revizuire cel mai favorabil și pentru motivul de revizuire cel mai asemănător reglementat de codul de procedură civilă, astfel că se va considera că revizuirea pe motivul prevăzut de art.21 din Legea 554/2004 poate fi exercitat în termenul de 3 luni prevăzut de art.324 al.3 cod procedură civilă, ce începe să curgă de la data publicării în Buletinul oficial al Uniunii Europene a deciziei .
Cum in cauza este invocata Ordonanta CJUE din 3.02.2014 data in cauzele conexe C 97/13 S. G. C. si C 214/13 G. C. iar cererea de revizuire a fost formulata de 30.04.2014, se constat ca ceasta a fost formulata in termenul legal, motiv pentru care se va dispune respingerea exceptiei tardivitatii .
Analizând pe fond cererea de revizuire în raport de actele dosarului și de dispozițiile legale, instanța apreciază că cererea este neîntemeiată.
Prin sentința nr. 2199/19.06.2013 pronunțata in dosarul nr._, a fost respinsă cererea reclamantului F. P. privind restituirea sumei de 4508 lei reprezentând taxă pentru emisii poluante, reținându-se că acesta a achiziționat dintr-o țară membră UE, autoturismul marca SKODA tip F., dintr-un stat membru al UE,iar pentru reînmatricularea lui in România, a fost obligat sa plătească în baza Legii 9/2012, taxa pe emisii poluante, in suma de 4508 lei la data de 11.03.2013, conform chitanței ., nr._ la Serviciul Fiscal Orășenesc Corabia.
F. de aceasta sentința nu s-a formulat calea de atc a recursului .
Potrivit art. 509 alin. 1 pct. 10 C.p.c. revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau dacă evocă fondul poate fi cerută dacă Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale datorată unei hotărâri judecătorești, iar consecințele grave ale acestei încălcări continua să se producă iar potrivit art. 509 alin. 1 pct. 11 C.p.c., după ce hotărârea a devenit definitivă, Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra excepției invocate în acea cauză, declarând neconstituțională prevederea care a făcut obiectul acelei excepții.
În cauza de față se constată că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de textele de lege anterior menționate și pe care își întemeiază revizuenta, cererea de revizuire.
Ordonanța din 03.02.2014 a Curții de Justiție a Uniunii Europene, dată în cauzele conexate C-97/13 și C-214/13 privind cauzele conexate C. și C. a fost emisă în urma întrebărilor preliminare adresate de către Tribunalul Sibiu și Curtea de Apel București, prin care s-a solicitat să se stabilească dacă art. 110 TFUE se opune și unui regim de impozitare precum cel instituit prin Legea nr. 9/2012, (aceasta supunând vehiculele de ocazie importate, unei taxe de poluare asemenea OUG nr. 50/2008), această lege prezentând o diferență esențială în raport cu OUG 50/2008, întrucât la art. 4 alin. 2 prevede că taxa pe poluare era datorată începând din acel moment și cu ocazia primei vânzări pe piața națională a unor autovehicule de ocazie deja înmatriculate în România și cărora nu li se aplicare încă această taxă.
Prin OUG nr. 1/2012 art. 4 alin. 2 din Legea nr. 9/2012 a fost suspendat până la 01.01.2013, Curtea statuând că (paragraful 33 din Ordonanță) că art. 110 TFUE trebuie interpretate în sensul că se opune unui regim de impozitare precum cel instituit, apoi restrâns de reglementarea națională în discuție, prin care un stat membru aplică autovehiculelor o taxă pe poluare care este astfel stabilită încât descurajează punerea în circulație în acest stat membru, a unor vehicule de ocazie cumpărate din alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Prin urmare, CJUE a interpretat dispozițiile art. 4 alin. 2 din Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante, ca fiind contrar dispozițiilor art. 110 TFUE, în măsura în care s-a dispus suspendarea aplicării până la data de 01.01.2013, prin suspendarea respectivă menținându-se regimul discriminator al autovehiculelor second-hand cumpărate din țările membre UE față de autovehiculele second-hand cumpărate din România.
În cauza de față însă, taxa pentru emisii poluante a fost achitată de către revizuentul reclamant în data de 11.03.2013, deci după expirarea suspendării dispusă prin OUG 1/2012, la această dată nemaifiind vorba despre o discriminare a autovehiculelor provenite de pe piața europeană sau de pe piața românească.
În consecință, având în vedere considerentele expuse și constatându-se că Ordonanța Curții din 03.02.2014 nu este aplicabilă în speța de față, se va respinge cererea de revizuire ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge exceptia tardivitatii cererii de revizuire ca neintemeiata.
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul F. P. cu domiciliul ales pentru citare in Corabia .. P 8 . județul O., împotriva sentinței civile nr. 2199/19.06.2013 pronunțata in dosarul nr._, in contradictoriu cu intimatele A. J. A FINANTELOR PUBLICE O., cu sediul in Slatina, . A, județul O. si A. F. PENTRU MEDIU, cu sediul in București Splaiul Independentei, nr. 294, sector 6, ca neîntemeiată.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică azi 23 Septembrie 2014 la Tribunalul O..
Președinte, T. S. | ||
Grefier, C. P. |
Red. TS
Tehnored. CP
Ex. 5
30.09.2014
| ← Pretentii. Sentința nr. 601/2014. Tribunalul OLT | Obligare emitere act administrativ. Sentința nr. 47/2014.... → |
|---|
