Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 680/2015. Tribunalul SIBIU

Decizia nr. 680/2015 pronunțată de Tribunalul SIBIU la data de 05-06-2015 în dosarul nr. 15409/306/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL SIBIU

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIE Nr. 680/2015

Ședința publică de la 05 Iunie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE D. D.

Judecător I. V.

Grefier N. M.

Pe rol judecarea cauzei C. administrativ și fiscal privind pe apelant F. SRL și pe intimat G. NAȚIONALĂ DE MEDIU - COMISARIATUL JUDEȚEAN SIBIU, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns:

- apelant - F. SRL prin av. S. și intimat - G. NAȚIONALĂ DE MEDIU - COMISARIATUL JUDEȚEAN SIBIU prin jrs. I. A.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:

Instanța, procedând în baza art. 482 rap. la art. 131 N.C.proc.civ. la verificarea din oficiu a competenței, constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina având în vedere obiectul cauzei și dispozițiile art.101 din OG 15/2002, art. 32 si 34 al.2 din OG 2/2001.

Reprez. intimatei jrs. I. depune la dosar copie după autorizație de mediu nr. 161 din 24.12.2014 si nr. 28 din 21.04.2015 din care comunică câte un exemplar si reprez. apelantei, arată că nu are alte cereri de solicitat in cauză.

Reprez. apelantei arată că nu are alte cereri de solicitat în cauză.

Instanța pune in discuția părtilor estimarea duratei procesului.

Reprez. ambelor părți estimează că procesul se poate soluția la acest termen de judecată.

Instanța, în baza art. 238 N.C.proc.civ. având în vedere susținerile părților prin reprezentanți, actele existente la dosarul cauzei și împrejurările cauzei apreciază că prezenta cauză se va soluționa la termenul de astăzi, încheie faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în susținerea respectiv în combaterea apelului.

Reprez. apelantei av. S. solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, schimbarea sentinței pronunțate de instanța de fond in sensul admiterii plângerii si anulării procesului verbal de contravenție. Solicită a se avea în vedere că societatea apelantă a preluat activitatea alte societăți . având același obiect de activitate beneficiind de acordul de mediu. Cu ocazia verificării pe teren s-a încheiat procesul verbal depus la fila 36 si 37 in copie la dosar, s-a recunoscut că s-a preluat acordul de mediu, s-a stabilit că stadiul investiției nu este finalizată și s-a concluzionat că trebuie obținută autorizația de mediu, dar nu s-a dat curs acestei observații pentru că procesul verbal nu a fost emis de instituția Agenția pentru Protecția Mediului Sibiu. Ulterior s-a efectuat un alt control în urma căruia nu s-a constata nici o neregulă, dar mai târziu respectiv după 2 ani se constată că s-ar fi încălcat Ordinul Ministrului Mediului nr. 1798/2007, care era în vigoare si in anul 2012. Critică sentința pronunțată de prima instanță avându-se în vedere că temeinicia procesului verbal de contravenție nu a fost pe deplin cercetat, iar pe nelegalitate arată cu privire la codul CAEN nr. 0812 – anexa 1 din Ordinul Ministrului Mediului nr. 1798/2007 nu impune obținerea autorizației de mediu, apărările intimatei din întâmpinarea depusă nefiind întemeiate. Solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat.

Reprez. intimatei jrs. I. solicită respingerea apelului și menținerea ca legală si temeinică a sentinței pronunțate de instanța de fond, avându-se în vedere motivele invocate în întâmpinare, avându-se în vedere că apelanta pentru activitatea desfășurată avea obligația să obțină autorizație de mediu, arată că Ordinul MMDD_ pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizației de mediu, prevede că sunt supuse procedurii de autorizare activitățile de extracție a pietrișului și nisipului (CAEN 1421) și extracția argilei și a caolinului (CAEN 1422), arată că fapta contravențională reținută a fost corect încadrată în drept iar sancțiunea aplicată petentei a fost corect individualizată față de gradul de pericol social concret al faptei săvârșite de către petentă dedus din funcționarea activității de extracție și exploatare timp îndelungat fără a deține autorizație de mediu și de dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001 .

TRIBUNALUL

Deliberând asupra apelului constată următoarele:

Prin plângerea contravențională înregistrată la judecătoria Sibiu la data de24.09.2014 și înregistrată sub nr._, petenta . a solicitat ca în contradictoriu cu intimata G. Națională de Mediu – Comisariatul Județean Sibiu prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/08.09.2014.

În fapt se arată în esență că în actul atacat nu se menționează în ce constă impactul asupra factorilor de mediu dar și că la data de 12 august 2009 intimata a efectuat o verificare la locul de exploatare a societății și prin actul cu nr. 4397 se reține că exploatarea societății nu are nevoie de acord de mediu, cu obligativitatea ca la finalizarea investiției să solicite și să obțină autorizația de mediu. Se arată și că, prin nota de constatare cu nr. 533/20.09.2012 comisarul L. B. reține că la finalizarea investiției se va proceda la solicitarea autorizației de mediu. Menționează petenta și că investiția nu este finalizată la ora actuală dar și că nu a comis nici o faptă contravențională.

În susținerea plângerii petenta a depus la dosar procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/08.09.2014, adresa nr. 1397/08.09.2014, adresa nr. 367/05.09.2014, notă de constatare nr. 533/20.09.2012, adresa nr. 4397/12.08.2009.

Intimata a formulat întâmpinare la data de 10.11.2014 prin care a solicitat respingerea plângerii și menținerea ca temeinic și legal a procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/08.09.2014.

Prin sentința civilă nr. 202 din 22 Ianuarie 2015 judecătoria Sibiu a respins plângerea formulată de petenta . împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/08.09.2014 și în contradictoriu cu G. Națională de Mediu – Comisariatul Județean Sibiu cu sediul în Șelimbăr, DN1, FN, județul Sibiu.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/08.09.2014 s-a procedat la sancționarea petentei cu amendă contravențională în cuantum de_ lei în temeiul art. 94 alin. 1 lit. a) și 96 alin. 2 pct. 1 din OUG nr. 195/2005 întrucât în urma controlului efectuat în data de 02.09.2014 la ., respectiv la punctul de lucru din T., nr. top 5073-00-71 unde unitatea funcționează și desfășoară activitatea de extracție, exploatare agregate minerale s-a constatat faptul că, pe linie de protecție a mediului, nu deține act de reglementare respectiv autorizație de mediu iar acest fapt contravine prevederilor stipulate de OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului cu modificările și completările ulterioare, respectiv art. 94 alin. 1 lit. a).

Verificând, în conformitate cu dispozițiile art. 17 și art. 34 alin.1 din O.G. nr.2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare si sancționare a contravenției contestat, sub aspectul condițiilor formă, instanța de fond retine ca acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu, în condițiile în care se indică denumirea contravenientului, numele și calitatea agentului constatator, data și locul săvârșirii faptei. De asemenea, actul atacat a fost semnat de către agentul constatator.

Cu privire la temeinicia procesului verbal, instanța de fond reține că, deși O.G. nr.2/2001 cu privire la regimul juridic al contravențiilor, nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției din economia textului art. 34 din actul normativ menționat rezultă ca procesul verbal contravențional fiind un act administrativ încheiat de o autoritate publică poate face dovada deplină a situației de fapt constatate până la proba contrară.

În speță, contrar susținerilor petentei, se reține că în conformitate cu dispozițiile art. 94 alin. 1 lit. a) și art. 96 alin. 2 pct. 1 din OUG nr. 195/2005 coroborat cu art. 2 pct. 2 și 9 din același act normativ, aceasta avea obligația de a solicita și obține actul de reglementare conform prevederilor legale, respectiv autorizație de mediu.

Astfel, potrivit art. 2 pct. 9 din OUG nr. 195/2005 autorizația de mediu este actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecția mediului, prin care sunt stabilite condițiile și/sau parametrii de funcționare ai unei activități existente sau ai unei activități noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului, obligatoriu la punerea în funcțiune.

Art. 12 alin. 1 și 2 din OUG nr. 195/2002 dispune că „Desfășurarea activităților existente precum și începerea activităților noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului se realizează numai în baza autorizației/autorizației integrate de mediu. (2) Procedura de emitere a autorizației de mediu și lista activităților supuse acestei proceduri sunt stabilite prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului.”

De asemenea, conform art. 14 alin. 2 din OUG nr. 195/2005 „Funcționarea fără autorizație de mediu este interzisă pentru activitățile care fac obiectul procedurii de autorizare din punct de vedere al protecției mediului.”

Prin urmare, petentei îi revenea obligația legală ca, la data punerii în funcțiune a activității de extracție, exploatare agregate minerale, să dețină autorizația de mediu la care se referă dispozițiile legale sus amintite, din moment ce activitatea constatată de către agentul constatator ca fiind în funcțiune la data controlului, respectiv cea de extracție, exploatare agregate minerale, este menționată în lista activităților supuse acestei proceduri de către Ordinul nr. 1798/2007 emis de Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile (anexa nr. 1).

Astfel, existența autorizației de mediu prevăzută de dispozițiile legale trebuia să rezulte din actele și evidențele petentei, fiind fără relevanță în contextul legal expus nota de constatare nr. 533/20.09.2012.

De asemenea, fapta contravențională reținută a fost corect încadrată în drept iar sancțiunea aplicată petentei a fost corect individualizată de către agentul constatator față de gradul de pericol social concret al faptei săvârșite de către petentă dedus din funcționarea activității de extracție și exploatare timp îndelungat fără a deține autorizație de mediu(autorizația invocată de petentă nr. SB346/08.12.2006 fiind valabilă 5 ani de la 08.12.2006 și până la 08.12.2011, cu condiția vizării anuale a autorizației – f. 56, 57) și de dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, în cauză, neimpunându-se aplicarea avertismentului.

Pentru considerentele de fapt și de drept expuse, apreciind că procesul verbal în litigiu este legal și temeinic încheiat, în baza art. 34 din OG nr. 2/2001 s - a dispus respingerea plângerii formulată de petenta . împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/08.09.2014 și în contradictoriu cu G. Națională de Mediu – Comisariatul Județean Sibiu.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel petenta . solicitând

desființarea sentinței atacate pe considerentul netemeiniciei si nelegalității ei, dispunând pe cale de consecință admiterea plângerii așa cum a fost ea formulata.

În dezvoltarea motivelor de apel s-a arătat că a preluat încă de la înființarea ei activitatea unei alte societăți comerciale, ., in prezent închisă. In acest sens au preluat si documentele aferente desfășurării activității, intre care, si un acord de mediu din anul 2009.

Potrivit acestui acord urma sa funcționeze fără autorizație de mediu pana la finalizarea investiției (proiectului) ce consta in amenajarea unui iaz piscicol, acesta nefiind finalizat nici in prezent.

Atât in procesul verbal de contravenție, in nota de constatare si întâmpinare se arata ca

activitatea desfășurata are codul CAEN 0812. Așadar, in chiar mai multe rânduri se arata

ca trebuia sa obțină autorizație de mediu pentru desfășurarea acestei activități.

Cu toate acestea, consultând anexa I a Ordinului mai sus arătat, in care sunt inserate toate codurile CAEN ale activităților pentru care este obligatorie emiterea autorizației de mediu, au constatat ca activitatea având codul 0812 nu este trecută.

Tribunalul analizând apelul dedus judecății atât prin prisma motivelor invocate cât și din oficiu îl găsește întemeiat urmând să îl admită cu următoarea argumentație:

Motivul de apel potrivit căruia anexa I a Ordinului în care sunt inserate toate codurile CAEN ale activităților pentru care este obligatorie emiterea autorizației de mediu, activitatea având codul 0812 nu este trecută și deci nu ar trebui să obțină autorizație de mediu. Acest motiv nu este întemeiat:

Ordinul MMDD_ pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizației de mediu, prevede că sunt supuse procedurii de autorizare activitățile de extracție a pietrișului și nisipului (CAEN 1421) și extracția argilei și a caolinului (CAEN 1422);

Prin Ordinul Institutului Național de S. nr.337/2007 s-au adus modificări clasificării activităților din economia națională, fapt care a necesitat și o renumerotare a acestor coduri; actul normativ menționat stabilește în cuprinsul său atât vechiul număr al codului CAEN cât și noul număr; în cazul de față, activitățile specifice codurilor CAEN 1421 și 1422 au fost înlocuite cu codul CAEN 0812; astfel că în mod corect agentul constatator a reținut că activitatea desfășurată de petentă este supusă autorizării.

Cu privire la cel de-al doilea motiv de apel care privește temeinicia procesului verbal și a sancțiunii aplicate tribunalul constată următoarele:

Apelanta a preluat încă de la înființarea ei activitatea unei alte societăți comerciale, ., in prezent închisă. In acest sens au preluat si documentele aferente desfășurării activității, intre care, si un acord de mediu din anul 2009.

Potrivit acestui acord urma sa funcționeze fără autorizație de mediu pana la finalizarea investiției (proiectului) ce consta in amenajarea unui iaz piscicol, acesta nefiind finalizat nici in prezent.

În urma unui control ce viza stadiul derulării investiției piscicole (înscrisul de la filele 36-37) s-a constatat ca investiția nu a fost terminata ,dar inspectorii au trecut in procesul verbal obligativitatea de a solicita emiterea autorizației de mediu.

Aceasta măsură înserata in cuprinsul unui proces verbal de control nu putea să anuleze acordul de mediu din anul 2009 și putea in esența sa fie doar opinia singulara a unui agent constatator.

Același inspector (înscrisul de la fila 8) cu doi ani înaintea încheierii procesului verbal atacat, a efectuat un alt control la societate, ocazie cu care a constatat: "din punct de vedere al protecției mediului că unitatea deține actul de reglementare nr. 4397/12.08.2009 inițial pentru se AGROFOR SRL si transferat ulterior pe noul titular de activitate prin Decizia de Transfer nr.02 din 2011 emisa de ARPM Sibiu.

Tribunalul constată că apelanta este obligată să obțină acordul de mediu ( potrivit dispozițiilor legale enumerate mai sus) dar a fost scutită de această obligație chiar de către G. Națională de Mediu – Comisariatul Județean Sibiu printr-un acord de mediu,acord care nu putea fi abrogat printr-o mențiune a unui inspector în actul de control.

Conform art. 21 din OUG 2/2001, la stabilirea proporționalității sancțiunii cu gradul de pericol social al faptei, agentul constatator ar fi trebuit să analizeze criteriile generale prevăzute în acest articol. Considerăm că prin aplicarea sancțiunii amenzii în cuantum de_ lei a fost încălcată regula proporționalității astfel că revine instanței de judecată datoria de a adapta această sancțiune la împrejurările concrete ale cauzei. În aceste circumstanțe aplicarea unei amenzi substanțiale de către intimată nu se justifică . Se impune deci aplicarea unui avertisment pentru ca petenta – apelantă să intre în legalitate și numai în cazul în care refuză acest lucru să fie sancționată cu amendă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul formulat de apelantul . cu sediul în Cisnădie, .. B, ., împotriva sentinței civile numărul 202 din 22 Ianuarie 2015 pronunțată de Judecătoria Sibiu,pe care o schimbă in sensul că:

Admite in parte plângere a formulată de petentul - apelant împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/08.09.2014 emis de G. Națională de Mediu – Comisariatul Județean Sibiu cu sediul în Șelimbăr, DN1, FN, județul Sibiu si in consecință:

Dispune înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale, cu sancțiunea avertismentului.

Definitivă.

Pronunțată in ședință publica azi, 5 Iunie 2015.

Președinte,

D. D.

Judecător,

I. V.

Grefier,

N. M.

red./tehnored I.V.10.06.2015

4 ex.

jud. fond. J. V.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 680/2015. Tribunalul SIBIU