Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 257/2015. Tribunalul SIBIU

Decizia nr. 257/2015 pronunțată de Tribunalul SIBIU la data de 06-03-2015 în dosarul nr. 17812/306/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL S.

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ NR. 257

Ședința publică de la 6.03.2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE: M. O.

JUDECĂTOR: I. V.

GREFIER: M. M.

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra cauzei C. administrativ și fiscal privind apelul formulat de apelantul P. I. LA A. S. H. în contradictoriu cu intimata ., intimatul C. L. AL M. S., intimatul P. M. S.,împotriva sentinței civile nr. 4116/21.07.2014 a Judecătoriei S., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție .

Fără citarea părților.

Cauza a fost dezbătută în ședința publică din data de 20.02.2015 când părțile prezente au pus concluzii ce au fost consemnate în încheierea de ședință din aceeași zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

TRIBUNALUL,

Asupra apelului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar se constată următoarele:

I Circumstanțele cauzei.

1. Obiectul acțiunii.

Prin plângerea contravențională înregistrată la data de 13 noiembrie 2014 la Judecătoria S., petentul P. I. a solicitat în contradictoriu cu intimatul S.C. Piețe S. S.A. ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună:

- în principal, anularea procesului verbal de contravenție . PS nr._/30.09.2013 încheiat de către intimat, prin care s-a dispus amendarea petentului cu amenda pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 22 lit. „h” din H.C.L. 210/2001;

- anularea procesului verbal nr._ din 30.09.2013 ca nelegal, proces verbal de restituire a autoturismului;

- obligarea intimatei la repararea prejudiciului material cauzat prin ridicarea autoturismului, respectiv restituirea sumei de 500 lei achitată de petent conform bonului fiscal nr._ din 30.09.2013 precum și restituirea sumei de 150 lei achitată cu titlu de amendă cu chitanța nr._ din 01.11.2013;

- în subsidiar, înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului.

2.Motivele de fapt și de drept care au stat la baza formulării plângerii contravenționale.

În motivarea plângerii contravenționale, petentul a arătat în esență că, procesul –verbal a fost încheiat neîntemeiat reținându-se o stare de fapt eronată.

Pe cale de excepție s-a invocat nelegalitatea dispozițiilor art. 1 punct 2 teza finală din anexa 3 la H.C.L. nr. 103/2011, în motivare arătându-se că,P. M. S. nu poate împuternici persoane fizice sau juridice cu calitate de agent constatator întrucât în caz contrar s-ar ajunge ca persoane juridice, respectiv societăți de profesioniști pe acțiuni, societăți de profesioniști cu răspundere limitată sau persoane fizice care nu au statut de funcționari publici să constate și să aplice sancțiuni în baza H.C.L. 103/2011.

În drept, s-au invocat dispozițiile art. 205 și 206 Cod procedură civilă, O.G. 2/2001, O.U.G. 195/2002 și H.C.L. 210/2001.

3.Apărările intimatei.

Intimatul, prin întâmpinare, a solicitat respingerea excepției invocate ca inadmisibilă, motivat de dispozițiile art. 4 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 și pe fond respingerea plângerii ca neîntemeiată, menținerea procesului verbal ca temeinic și legal încheiat cu respectarea dispozițiilor legale în materie.

4. Hotărârea instanței de fond.

Prin sentința civilă nr. 4116 din 21.07.2014 a Judecătoriei S. s-a dispus admiterea în parte a plângerii contravenționale formulată de petentul P. I. și s-a dispus înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale aplicată prin procesul verbal . PS nr._/30.09.2013, cu sancțiunea avertismentului.

5. Motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței de fond.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond,sub aspectul temeiniciei,a avut în vedere că, potrivit dispozițiilor art. 7 alin. 3 din OG 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, sancțiunea contravențională constând în avertisment poate fi aplicată chiar și în cazul în care actul normativ care reglementează respectiva contravenție nu prevedea o astfel de sancțiune, față de împrejurările în care fapta a fost săvârșită și faptul că petentul și-a executat obligația legală de achitare a comisionului datorat.

6. Apelul formulat de petent.

Apelantul critică hotărârea instanței de fond solicitând admiterea apelului, anularea sentinței pronunțate precum și a încheierii de ședință din data de 30.06.2014, motivat de făptui că instanța fondului nu s-a pronunțat prin sentința apelată asupra unul petit din plângerea contravențională formulată iar prin încheierea de ședință nu s-a pronunțat asupra excepției de nelegalitate a Dispoziției nr. 2377/2011 a Primarului municipiului. S. invocată ci s-a pronunțat asupra excepției de nelegalitate a dispozițiilor H.C.L. nr 103/2011, excepție care nu a mai fost susținută de la data de 24.01.2014.

În dezvoltarea motivului de apel, apelantul arată că a solicitat instanței de fond ca prin sentința ce va pronunța să dispună și asupra capătului de cerere referitor la restituirea sumei de 500 lei achitată pentru recuperarea autoturismului însă în sentința pronunțată nu s-a făcut nici o referire cu privire la acest petit al plângerii formulate.

Apelantul a arătat că, prin precizarea plângerii contravenționale a invocat pe cale de excepție nelegalitatea Dispoziției nr.2377/2011 emisă de P. municipiului S. nr. 2377/2011 singura excepție pe care noi a susținut-o în fața instanței de fond și asupra căreia aceasta trebuia să se pronunțe prin încheierea de ședință din data de 30.06.2014 însă, cu toate acestea, din cuprinsul sentinței civile nr.4116/2014 pronunțată rezultă faptul că instanța de fond a respins ca inadmisibilă o altă excepție, respectiv cea a nelegalității unor prevederi ale H.C.L. nr. 103/2011.

De asemenea apelantul arată că, având în vedere că, prin încheierea de ședință instanța s-a pronunțat asupra unei alte excepții decât cea invocată și susținută, apreciază că se impune anularea încheierii sus menționate.

7. Apărările intimatului.

Intimatul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței atacate ca fiind temeinică și legală. În ceea ce privește excepția de nelegalitate intimatul consideră că instanța de fond a examinat și a procedat în mod corect la respingerea excepției de nelegalitate a art.1 pct. 2 alin. ultim din Anexa la H.C.L. nr.103/ 2011.

II. Considerentele instanței de apel.

Verificând, în limitele motivelor de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către instanța de fond, Tribunalul, în conformitate cu prevederile art.476 alin.(2) Cod procedură civilă, în lipsa unor motive, mijloace de apărare sau dovezi noi, constată următoarele.

Examinând actele și lucrările dosarului și soluția instanței de fond din punct de vedere al temeiniciei, Tribunalul constată că, starea de fapt reținută prin hotărârea apelată este concordantă cu probele administrate în cauză, fiind corect stabilită.

Verificând, în limitele cereri de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către instanța de fond, Tribunalul constată necesar a analiza criticile formulate de către apelantă prin prisma soluției pronunțate de instanța de contencios administrativ prin Decizia nr.1297/CA/18.02.2014 a Curții de Apel A. I., în soluționarea recursului declarat împotriva sentinței nr.3569/09.07/2013, în Dosarul nr._ al Tribunalului S., prin care, pe calea acțiunii directe în contencios administrativ de anulare a unui act administrativ cu caracter normativ, s-a dispus anularea dispozițiilor art.3 alin.(1) din Anexa 3 aprobată prin art.3 a H.C.L. nr.103/2011 a Consiliului L. al M. S., în ceea ce privește competența apelantei intimate S.C. Piețe S. S.A. de a solicita în calitate de agent constatator ridicarea transportul, depozitarea și eliberarea autovehiculelor și vehiculelor de orice fel staționate și oprite neregulamentar în Municipiul S..

Pe cale de consecință, Tribunalul, având în vedere prevederile art.23 din Legea nr.554/2004, modificată urmează a constata aplicabilitatea pentru viitor a modificării actului administrativ cu caracter normativ, care stabilește limitele competenței de agent constatator a angajaților intimatei apelante, prin decizia irevocabilă pronunțată de instanța de control judiciar, general obligatorie și cu putere pentru viitor astfel că, se va respinge apelul declarat de intimată, ca urmare a anulării dispozițiilor care au constituit temei al efectuării procedurii de ridicare și depozitare al autovehiculului.

Prin decizia nr.9 din 16.02.2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, nr.526 din 15.07.2015 Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursului în interesul legii formulat de Avocatul Poporului stabilind că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.128 alin.(1) lit. d), art.134 alin.(2) și art.135 din O.U.G. nr.195/2002 raportate la dispozițiile art.3 alin.(1), art.5, art.36 alin.(1), alin.(2) lit. d) și alin.(6) lit. a) pct.13 din Legea nr.215/2001, art.21 lit. b) și art.24 lit. d) din Legea cadru a descentralizării nr.195/2006, procedura de aplicare a măsurii tehnico administrative, constând în ridicarea vehiculelor staționate/oprite neregulamentar, pe partea carosabilă, prevăzută de art.64 și art.97 alin.(1) lit. d) și alin.(6) din O.U.G. nr.195/2002, nu poate fi reglementată prin hotărâri ale consiliilor locale.

Pentru aceste considerente, Tribunalul, având în vedere dispozițiile art.476 alin.() raportat la art.479 Cod procedură civilă, apreciază ca nefondate criticile apelantei, motiv pentru care va respinge apelul declarat și va păstra sentința instanței de fond, în temeiul art.480 alin.(1) teza I Cod procedură civilă, ca fiind legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de apelantul intimat P. I. împotriva sentinței civile nr. 4116 din 21.07.2014 a Judecătoriei S., pe care o menține .

DEFINITIVĂ.

Pronunțată în ședință publică azi, 06.03.2015.

Președinte, Judecător,

M. O. I. V.

Grefier,

M. M.

Plecat în C.O.semnează

Conform art.426 alin 4 C.

Grefier șef

C. M.

Red.MO/21.08.2015

Ex.6 J.fond M.M.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 257/2015. Tribunalul SIBIU