Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 938/2015. Tribunalul SIBIU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 938/2015 pronunțată de Tribunalul SIBIU la data de 11-09-2015 în dosarul nr. 13719/306/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SIBIU
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 938/2015
Ședința publică de la 11 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. M. O.
Judecător A. V. S.
Grefier N. M.
Pe rol judecarea cauzei C. administrativ și fiscal privind pe apelant I. -I. TERITORIAL NR.8 ICJ –SIBIU și pe intimat S.C. O. T. SRL, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părtilor.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Instanța, în baza art. 131 N.C.proc.civ., din oficiu constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina având în vedere obiectul cauzei și dispozițiile art. 482 rap.la art. 131 C.p.civ. si disp. OG.2/2001.
Nefiind alte cereri formulate în cauză, în baza actelor dosarului si împrejurărilor cauzei, instanța găsește cauza in stare de judecată si o reține în pronunțare.
TRIBUNALUL ;
Deliberând asupra apelului de față constată:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sibiu la data de 05.08.2014 sub nr. 13._, petentul S.C. O. T. S.R.L. a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimata I. de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier – I. anularea procesului verbal de constatare a contravenției., nr._ din data de 21.07.2014.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că în procesul verbal contestat s-a reținut că șoferul Janko I. nu ar fi respectat perioada minimă de odihnă zilnică redusă în ziua de 11.07.2014.
Petentul a arătat că în ziua respectivă șoferul și-a terminat programul de lucru la ora 00:43, după care nu mai avea nici o activitate pe card, fiind în repaus.
Prinîntâmpinarea formulată la data de 06.11.2014, intimatul a solicitat respingerea plângerii și menținerea procesului verbal de constatare a contravenției.
Prin sentința civilă nr . 7196/2014 a Judecătoriei Sibiu s-a admis plângerea formulată de petentul S.C. O. T. S.R.L., în contradictoriu cu intimata I. de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier – I., Regiunea nr. 8 Sibiu, fiind anulat procesul verbal de constatare a contravenției ., nr._ din data de 21.07.2014.
Prima instanța a reținut în esență:
La data de 21.07.2014, petentul S.C. O. T. S.R.L. a fost sancționat contravențional de către intimata I. de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier – I., cu amendă în cuantum total de 4.000 lei, întocmindu-i-se procesul verbal de constatare a contravenției ., nr._, pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 8 alin. (1) pct. 6 din O.G. nr. 37/2007.
Astfel, ca situație de fapt, în procesul verbal de contravenție contestat s-au constatat următoarele: nerespectarea perioadei minime de odihnă zilnică redusă cu două ore sau mai mult astfel: în intervalul 11.07.2014 orele 00:43 respectiv 11.07.2014 orele 05.49 conducătorul auto a beneficiat de o perioadă minimă de odihnă zilnică redusă de 05.ore și 49 minute față de minim 09 ore admis cu 03 ore și 11 minute mai puțin.
Analizând procesul verbal de contravenție contestat raportat la mențiunile anterior expuse, rezultă că nu respectă cerințele de legalitate privind descrierea faptei contravenționale săvârșite.
Potrivit art. 17 din O.G. nr. 2/2001, lipsa faptei săvârșite atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.
O descriere insuficientă a faptei săvârșite echivalează cu lipsa faptei, conform textului citat, iar sancțiunea nu poate fi decât anularea procesului-verbal pentru a se înlătura vătămarea pricinuită petentului, vătămare care se prezumă, având în vedere că nulitatea este expresă, dar care rezultă și din probele administrate în fața instanței.
Astfel, agentul constatator a consemnat: nerespectarea perioadei minime de odihnă zilnică redusă cu două ore sau mai mult astfel: în intervalul 11.07.2014 orele 00:43 respectiv 11.07.2014 orele 05.49 conducătorul auto a beneficiat de o perioadă minimă de odihnă zilnică redusă de 05.ore și 49 minute față de minim 09 ore admis cu 03 ore și 11 minute mai puțin.
Nu s-a putut stabili în ce a constat nerespectarea de către petent a perioadei minime de odihnă zilnică redusă cu două ore sau mai mult, având în vedere că singurul aspect consemnat de agentul constatator a fost faptul că la data de 11.07.2014 în intervalul orar 00:43-05.49 (deci într-un interval de 5 ore și 6 minute) șoferul a beneficiat de o perioadă de odihnă de 05.ore și 49 minute față de minim 09 ore.
Agentul constatator nu a indicat în cuprinsul procesului verbal încheiat care este intervalul de 24 de ore la care a raportat obligația șoferului de a respecta timpul de odihnă zilnică, nu a indicat perioada de timp în care a condus și nici perioada de odihnă. Simpla indicare a unei perioade de 5 ore și 6 minute în care se arată că șoferul s-a odihnit, nu reprezintă în sine o descriere a unei fapte contravenționale.
Descrierea generică a faptei prin preluarea textului de lege care incriminează contravenția nu este suficientă, echivalează cu lipsa descrierii faptei săvârșite și este sancționată cu nulitatea procesului-verbal. O descriere generică a faptei creează o situație de dezavantaj persoanei sancționate întrucât instanța nu poate analiza care este perioada zilnică analizată, care este perioada în care șoferul a condus și care este perioada în care acesta s-a odihnit, pentru a putea dacă petentul a săvârșit o contravenție.
Astfel, instanța nu a putut realiza un control eficient și real de legalitate și temeinicie, nefiind clar care sunt elementele concrete ale faptei contravenționale reținute.
În consecință, având în vedere că procesul verbal de contravenție nu respectă condițiile de legalitate prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001 în sensul că fapta reținută în sarcina petentului nu a fost suficient descrisă, actul trebuia anulat.
Împotriva acestei hotărâri intimatul a declarat apel, solicitând admiterea lui și modificarea sentinței atacate în sensul respingerii plângerii și menținerii în totalitate a procesului verbal. Se arată că sentința este criticabilă impunându-se modificarea ,deoarece petenta nu a făcut o dovadă contrară celor reținute în procesul verbal, iar contravenția instantanee s-a consumat la momentul controlului. Fapta nu este de o gravitate redusă astfel încât să se justifice aplicarea avertismentului,inspectorul ARR aplicând minimul prevăzut de lege. Fapta a fost constatată de agent prin propriile simțuri și se urmărea respectarea prevederilor care să garanteze efectuarea odihnei adecvate,pentru a nu fi afectată siguranța rutieră.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de apel invocate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de legalitate și temeinicie, conform dispozițiilor art. 476, 477 din Noul Cod procedură civilă, Tribunalul a constatat că prezentul apel este nefondat pentru următoarele motive:
Instanța de fond a reținut corect că se impunea anularea actului față de nedescrierea corespunzătoare a faptei și a culpei conducătorului auto, neputându-se stabili ce anume perioadă nu s-a respectat. Din analiza cardului șoferului și a diagramei tahograf, a rezultat că acesta efectuase odihna corespunzătoare la data constatării contravenției și se afla în repaos. Analizele efectuate contrazic reținerile din actul de sancționare fiind probe tehnice care nu pot fi combătute doar cu o percepție directă a reprezentantului intimatului.
În mod greșit a descris și apreciat prezumtiva contravenție agentul constatator al intimatei și lipsa descrierii corespunzătoare a faptei și textele legale încălcate duc la nulitatea procesului verbal astfel întocmit conform OG 2/2001.
Prin urmare în baza art. 480 alin. 1 din Noul Cod procedură civilă se va respinge calea de atac formulată în cauză și se va păstra sentința civilă atacată .
Urmare a respingerii apelului intimatei,în baza art.453 N.C.pr.civ., se va admite și cererea de acordare a cheltuielilor de judecată și anume suma de 300 lei onorariu apărător care a fost justificată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de apelantul intimat I. Regiunea nr.8 Sibiu împotriva sentinței civile nr. 7196/014 a Judecătoriei Sibiu în dos. nr ._ pe care o păstrează.
Obligă apelanta intimată la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 300 lei.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată in ședința publică azi, 11.09.2015.
Președinte, L. M. O. | Judecător, A. V. S. | |
Grefier, N. M. |
red.A.V.S.8.10.2015
4 ex..
Jud. fond.F. C.
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 1392/2015. Tribunalul... | Anulare act administrativ. Sentința nr. 943/2015. Tribunalul... → |
|---|
