Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 461/2015. Tribunalul SIBIU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 461/2015 pronunțată de Tribunalul SIBIU la data de 30-04-2015 în dosarul nr. 1935/306/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL S.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 461/2015
Ședința publică de la 30 Aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: M. O.
Judecător :T. M.
Grefier: M. M.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra cauzei C. administrativ și fiscal privind apelul formulat de apelantul O. M. în contradictoriu cu intimata P. S. SA, împotriva sentinței civile nr. 3675/17.06.2014 a Judecătoriei S., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție .
Fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei, după care ;
Cauza a fost dezbătută în ședința publică din data de 16.04.2015 când părțile prezente au pus concluzii ce au fost consemnate în încheierea de ședință din aceeași zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
TRIBUNALUL
Constată că prin plângerea contravențională formulată petentul O. M. a solicitat în contradictoriu cu intimata . anularea procesului verbal de contravenție . PS nr._/14.01.2014.
În motivare se arată că procesul-verbal de contravenție a fost încheiat cu încălcarea prevederilor OG 2/2001. Se arată că la ora 13.21 s-a procedat la întocmirea procesului-verbal de restituire ca urmare a prezentării petentului la sediul intimatei si achitării taxelor de ridicare auto, de transport si depozitare. In aceeași zi, s-a procedat la întocmirea procesului-verbal de contravenție, comunicat petentului prin posta in data de 22.01.2014.
In ceea ce privește procesul-verbal de contravenție se arata faptul ca acesta a fost întocmit in lipsa contravenientului. Dar, astfel cum rezulta din procesul-verbal de restituire, contravenientul s-a prezentat in aceeași zi la sediul intimatei pentru a-si recupera autovehiculul. Având in vedere faptul ca procesul-verbal de contravenție a fost întocmit in aceeași zi in care s-a procedat la ridicarea autovehiculului si la restituirea acestuia nu era corect din punct de vedere legal sa se procedeze la comunicarea acestuia contravenientului?
In fapt, procesul-verbal de contravenție s-a încheiat ulterior prezentării petentului la sediul intimatei, in aceste condiții o astfel de comunicare ar fi fost absolut imposibila. Pe de alta parte, agenții constatatori ai intimatei nici nu ar avea posibilitatea de a afla proprietarul mașinii presupus parcat nelegal in 2 minute cat durează oprirea mașinii de ridicare, ridicarea efectiva si plecarea. Pe de alta parte, societatea petenta nu are acces la informații privind proprietarii autovehiculelor, astfel ca, este necesar sa aștepte pana vine proprietarul autovehiculului astfel obținând datele sale, sau, in cazul in care nu se prezintă nimeni sa o revendice, sa efectueze o adresa la organul care deține aceste informații si le poate accesa imediat, respectiv IPJ. In ambele cazuri, procesul-verbal de contravenție este încheiat ulterior dispunerii si ducerii la îndeplinire a măsurii.
In aceste condiții, ridicarea astfel dispusa este absolut nelegala. Intimata, in lipsa încheierii procesului-verbal de contravenție si a dispunerii măsurii ridicării, nu poate ridica efectiv un autovehicul indiferent cum ar fi parcat. Chiar si in ipoteza in care dispozițiile HCL 103/2011 ar fi legale, o astfel de practica sau procedura nu este legala.
Pe de alta parte, conform dispozițiilor legale procesul-verbal de contravenție se semnează de către contravenient. In ipoteza in care acesta lipsește, refuza semnarea actului constatator sau nu poate semna, se procedează la atestarea acestei situații, care trebuie confirmate de cel puțin un martor. Având in vedere faptul ca, astfel cum se retine in procesul-verbal de contravenție, contravenientul nu era de fata la momentul întocmirii actului constatator, era necesara atestarea acestei situații de către cel puțin un martor.
In ipoteza in care martorii întrebați refuza aceasta calitate, agentul constatator are obligația de a identifica cel puțin o persoana cu numele si datele de stare civila si cu reținerea refuzului acestuia de a semna.
Temeiul legal invocat a fost OG nr.2/2001, HCL nr.103/2011, art.453 C..
Prin sentința civilă nr. 3675/2014, instanța legal sesizată a respins plângerea petentului O. M. .
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut în esență următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție nr. SB PS nr._/14.01.2014 petentul a fost amendat contravențional cu 150 lei amendă de către intimată, deoarece autoturismul său marca FORD cu nr. de înmatriculare_ a staționat neregulamentar pe trotuar pe Calea Dumbrăvii vis a vis de imobilul nr.17 . de 14.01.2014 orele 1230, faptă prevăzută de art.22 lit.h din HCL 210/2001 modif..
Examinând legalitatea întocmirii procesului-verbal de contravenție, conform art. 34 alin. 1 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța de fond a constatat că la întocmirea lui s-au respectat dispozițiile legale prevăzute de art. 16 din OG nr. 2/2001, neexistând nici o cauză de natură a atrage nulitatea acestuia, potrivit prevederilor art. 17 din același act normativ.
Faptul că procesul-verbal a fost întocmit în lipsa contravenientului arată instanța fondului nu contravine prevederilor legale menționate mai sus, legea permițând întocmirea procesului-verbal și în lipsa acestuia. Comunicarea procesului-verbal, potrivit prevederilor legale se poate face în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii. În speță, comunicarea s-a realizat prin poștă la data de 22.01.2014. Prezumția petentului că procesul-verbal s-a încheiat ulterior nu poate fi primită, relevă instanța fondului .Procesul-verbal s-a întocmit la fața locului, însă datele privind identitatea contravenientului, s-ar fi putut menționa ulterior, întrucât agentul constatator s-a aflat în imposibilitate obiectivă de a cunoaște identitatea proprietarului autoturismului acolo la fața locului constatării faptei. Aceasta s-a complinit prin prezența personală a petentului la locul de depozitare a autoturismului la doar două ore de la ridicarea autoturismului, unde și-a declinat identitatea și a oferit datele necesare. Oricum, apreciază instanța de fond acest lucru nu poate duce la nulitatea procesului-verbal sau a sancțiunii complementare de ridicare a autoturismului, în condițiile în care petentul nu a dovedit o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal.
Organul constatator a descris în mod corespunzător fapta pentru care a reținut răspunderea contravențională în sarcina petentului. Agentul constatator a făcut mențiunea că procesul-verbal de constatare a contravenției a fost întocmit în lipsa petentului. Neindicarea motivului pentru care procesul-verbal de constatare a contravenției nu este semnat de nici o persoană în calitate de martor, nu este de natură a trage nulitatea absolută a acestuia, iar petentul nu a dovedit suportarea unei vătămări ce nu poate fi înlăturată, relevă instanța de fond .
În ceea ce privește temeinicia procesului verbal de contravenție instanța de fond a apreciat că intimata a făcut proba fără îndoială cu privire la săvârșirea faptei contravenționale cu înscrisuri și planșe foto și suportul electronic depuse la dosar.
Impotriva acestei hotărâri a declarat apel petentul O. M. N. C., solicitând admiterea apelului modificarea hotărârii atacate, în sensul admiterii plângerii contravenționale, cu consecința anulării procesului verbal de contravenție și a restituirii sumei de 500 lei, achitată cu titlu de taxă de ridicare ,transport și depozitare autovehicul.
In expunerea motivelor de apel, se susține în esență că instanța de fond a reținut în mod nelegal că aplicarea sancțiunii complementare și executarea acesteia s-a realizat cu respectarea tuturor dispozițiilor legale .
Așa cum se și recunoaște de către intimată și se reține de către instanța de fond,precizează apelantul, ridicarea mașinii,respectiv executarea sancțiunii complementare, s-a realizat anterior întocmirii procesului verbal de contravenție, ceea ce este contrar dispozițiilor OG nr. 2/2001.
Elementele constitutive ale contravenției sunt: obiectul contravenției, subiecții contravenției: activ și pasiv, vinovăția, locul săvârșirii faptei, timpul săvârșirii faptei,mobilul și scopul.
Însă, subliniază apelantul, prin neindicarea numelui contravenientului nu sunt întrunite elementele constitutive ale contravenției și cu atât mai puțin nu se poate aplica sau executa o sancțiune, fie ea principală sau complementară, fără a se cunoaște cine este contravenientul.
Este o cerință ca persoana care se face vinovată de abaterea contravențională să fie identificată anterior aplicării oricărei sancțiuni. Mai mult decât atât, atâta timp cât persoana contravenientă nu poate fi identificată, nu se poate aplica nici o sancțiune, fie ea principală sau complementară, precizează apelantul.
Completarea ulterioară a actului constatator, apreciază apelantul, nu schimbă caracterul măsurii din nelegală în legală.
Concluzionând, apelantul afirmă că ridicarea autovehiculului contravenientului s-a realizat cu nerespectarea dispozițiilor legale, fiind nelegală, impunându-se astfel restituirea sumei achitate cu titlu de taxă de ridicare, transport și depozitare autovehicul.
. de idei, apelantul precizează că instanța de fond a reținut că neindicarea unui martor, este sancționată cu nulitatea relativă, fiind necesară dovedirea unei vătămări în sarcina contravenientului, reținând același aspect și în cazul obiecțiunilor la procesul verbal, dar fără a analiza existența vreunei vătămări.
Apelantul susține că s-a prezentat la sediul intimatei, astfel că reținerea din procesul verbal, conform căruia, nu este de față este nereală, precum și reținerea că persoana de față refuză calitatea de martor. In condițiile în care se recunoaște că numele și datele de identificare ale contravenientului s-au completat ulterior executării sancțiunii complementare,ulterior restituirii mașinii apelantului (agentul constatator nu se afla continuu la sediu), apreciază apelantul, nu mai era necesară înserarea unui martor care să ateste că apelantul nu este de față.
Ori, o astfel de modalitate de sancționare, consideră apelantul, este vătămătoare pentru contravenienți, completarea procesului-verbal de contravenție ulterior executării sancțiunii complementare, lipsa martorului pentru a acoperi o astfel de modalitate și lipsirea contravenientului de dreptul de a formula obiecțiuni, în condițiile în care acesta a fost la sediul intimatei, creează o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului.
Pe de altă parte, arată apelanta, în ceea ce privește lipsa martorului din procesul verbal de contravenție, nu este suficientă mențiunea „persoanele de față refuză calitatea de martor”, pentru a întruni condiția legală, este necesar ca cel puțin o persoană să fie identificată în cuprinsul procesului verbal de contravenție,urmată de mențiunea că acesta refuză calitatea de martor .
Mai mult, relevă apelantul, înserarea unui martor în procesul verbal de contravenție se face în ipoteza refuzului contravenientului de a semna actul constatator. Este și normal să nu existe un martor în procesul verbal de contravenție, subliniază apelantul, atâta timp cât acesta a fost întocmit după ridicarea mașinii de către proprietarul acesteia.
Pe de altă parte, dispozițiile prevăzute în art.1pct.2 alin. ultim din HCL 103/2011 au fost declarate nelegale, prin admiterea excepției de nelegalitate invocată în numeroase plângeri contravenționale, mai precizează apelantul.
Verificând, în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către instanța de fond, Tribunalul constată că, criticile formulate de apelantul intimat nu sunt fondate, pentru următoarele considerente.
Cel care contestă acest act administrativ trebuie să dovedească prin probe nelegalitatea sa ca act juridic sau netemeinicia lui, ca urmare a verificării îndeplinirii condițiilor legale pentru angajarea răspunderii contravenționale, răsturnând deci prezumția de temeinicie de care se bucură procesul verbal de contravenție.
Această calificare impune pentru instanță obligația de a asigura în proces funcționarea efectivă a tuturor garanțiilor impuse de art. 6 din Convenție, îndeosebi a celor care privesc contradictorialitatea, nemijlocirea, dreptul la apărare, precum și prezumția de nevinovăție care, fără a avea o valență absolută, este în strânsă legătură cu prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal, dată de constatarea personală a faptei de către agentul constatator.
Așadar,Curtea Europeană analizând aplicabilitatea garanțiilor specifice materiei penale, prevăzute de art.6 din Convenție, în domeniul contravențional, precum si modalitatea concretă în care instanțele naționale au respectat prezumția de nevinovăție a petentului nu înlătură prezumția de legalitate a procesului-verbal din procedura contravențională română, ci impune echilibrul ce trebuie să existe între prezumția de nevinovăție specifică materiei și prezumția de legalitate si validitate a procesului-verbal de contravenție.
În cauză, în mod corect prima instanță a reținut că procesul verbal a fost legal întocmit,acesta necuprinzând vreo omisiune care să ducă la nulitatea sa.
La momentul constatării faptei contravenționale agentul constatator și-a îndeplinit toate obligațiile, ia,r în situația dată, când contravenientul nu este de față, agentul constatator și-a finalizat procesul verbal după ce a intrat în posesia datelor de identificare ale contravenientului, pe care contravenientul le comunică prin înmânarea cărții de identitate și prin completarea procesului verbal de restituire și a cererii de restituire.
In cauză, la data de 14.01.2014,a fost constatată contravenția, iar măsura ridicării,transportului și depozitării fiind dispusă de agentul constatator ,în baza constatării inițial a faptei contravenționale, materializată în procesul verbal de contravenție prin completarea alin.l și alin.4 de la pct.1,pct.2 ,pct.3,pct.5 pct.6. Încheierea procesului verbal de contravenție a avut loc la aceeași dată, după ce agentul constatator a luat cunoștință de datele de identificare a contravenientului.
Cu privire la încheierea procesului verbal în lipsa contravenientului, relevăm că această modalitate este permisă de art.19 din OG nr. 2/2001, iar în ceea ce privește lipsa martorului care să ateste această împrejurare, trebuie reținut că agentul constatator a motivat încheierea procesului verbal în acest mod, conform prevederilor art.19 alin.3 din OG nr. 2/2001.
Referitor la critica apelantului vizând vătămarea produsă prin lipsirea sa de dreptul de a formula obiecțiuni, se reține că acesta a avut posibilitatea de a-și exprima obiecțiunile pe calea plângerii contravenționale.
Sub aspectul temeiniciei procesului verbal atacat, instanța de fond în mod corect a reținut că apelantul petent este vinovat de săvârșirea contravenției reținută în sarcina sa.
Starea de fapt reținută în actul constatator a fost probată prin planșele fotografice și înregistrarea video depuse la dosarul cauzei, probe directe ale faptului principal, apreciate corect de instanța de fond .
Cu privire la sancțiunea principala aplicata, Tribunalul retine ca agentul constatator a realizat o corectă individualizare prin raportare la dispozițiile art. 21 alin.3 din OG2/2001, fata de gradul concret de pericol social al faptei reținute un sarcina intimatului - petent, in cauza nefiind incidente dispozițiile art.7 din OG 2/2001.
De asemenea se constată că procedura ridicării mașinii a fost respectată, existând dispoziția agentului constatator, mașina petentului fiind în mod legal ridicată, transportată și depozitată, conform anexei 3 la HCL 103/2011, motiv pentru care, pretenția de reparare a prejudiciului material formulată de intimatul - petent este neîntemeiată, taxa achitată de aceasta pentru a reintra în posesia autoturismului sus menționat, fiind urmarea directă a faptei contravenționale săvârșită de acesta și este prevăzută de HCL 103/2011 – anexa 3, art. 9, având drept scop acoperirea cheltuielilor ocazionate cu operațiunea de ridicare, transport și depozitare.
Nici motivul cu privire la admiterea excepției de nelegalitate a dispozițiilor art.1 pct.2 alin ultim din HCL 103/2011 invocată în alte dosare, având ca obiect plângere contravențională, nu poate fi reținut, întrucât admiterea excepției de nelegalitatea produce efecte doar în cauza în care a fost invocată (opozabilă „ inter partes litigantes”) .
Pentru aceste considerente, Tribunalul având în vedere dispozițiile art. 476 alin. 3 Cod de procedură civilă, apreciază ca nefondate criticile apelantului, motiv pentru care va respinge apelul și va păstra sentința instanței de fond, în temeiul art. 480 alin. 1 teza I Cod procedură civilă, ca fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE
Respinge apelul declarat de apelantul O. M. N. C. împotriva sentinței civile nr. 3675/17.06.2014 pronunțată de Judecătoria S., pe care o menține.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 30.04.2015.
Președinte, M. O. | Judecător, T. M. | |
Grefier, M. M. |
Red. T.M. 22.07.2015
C..M.M.22.07.2015
4.ex.
J.F. B. M. L. jud. S.
| ← Suspendare executare act administrativ. Sentința nr. 1450/2015.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 351/2015.... → |
|---|
