CSJ. Decizia nr. 1008/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1008/2003
Dosar nr.8007/2001
Şedinţa publică din 19 februarie 2003
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 86, pronunţată la data de 13 februarie 2001, în dosarul nr. 3509/2000, secţia comercială şi de contencios administrativ a Tribunalului Alba a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta SC M. SRL împotriva pârâtei SC R.I. SRL, astfel cum a fost întregită, cu consecinţa obligării pârâtei să plătească reclamantei suma de 784.993.066 lei – din care 696.820.609 lei reprezintă contravaloare lucrări, iar 88.172.457 lei reprezintă penalităţi de întârziere în decontare, şi suma de 26.344.861 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, respingând cererea accesorie de înfiinţare a sechestrului judiciar asupra bunurilor mobile ale pârâtei pentru recuperarea creanţei.
Spre a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că pârâta nu a efectuat plata lucrărilor executate de reclamantă în beneficiul său pe care şi le-a însuşit la data de 11 martie 2000 şi 12 aprilie 2000, cu toate că a fost notificată, încălcându-şi astfel, obligaţiile asumate prin contractul de antepriză nr. 183 din 25 mai 2000, încheiat între părţi, la executarea cărora era ţinută, potrivit cerinţelor art. 969 şi 970 C. civ., şi că reclamanta nu a depus cauţiunea stabilită de instanţă pentru cererea accesorie formulată în temeiul art. 594 C. proc. civ., făcând aplicarea art. 274 C. proc. civ. faţă de culpa procesuală a pârâtei reţinută în cauză.
Apelul formulat de pârâtă, împotriva acestei hotărâri, pentru motive de netemeinicie şi nelegalitate a fost respins, ca nefondat, de secţia comercială şi de contencios administrativ a Curţii de Apel Alba Iulia, prin Decizia civilă nr. 506, pronunţată la data de 15 iunie 2001, în dosarul nr. 1790/2001.
Pentru a pronunţa menţionata decizie, prima instanţă de control judiciar, ca urmare a analizei materialului probator administrat, a reţinut, în esenţă, că instanţa de fond a făcut o corectă apreciere a situaţiei de fapt şi o justă aplicare a art. 969, 970 şi 1073 C. civ., apreciind, ca nesusţinute în probaţiune, afirmaţiile apelantei-pârâte referitoare la neconfirmarea lucrărilor executate de reclamantă şi la părăsirea şantierului de către aceasta, şi ca lipsite de relevanţă, pentru speţa dedusă judecăţii, cele referitoare la valoarea materialelor, pretins a fi fost avansate de pârâtă reclamantei.
Împotriva deciziei pronunţate în apel a formulat recurs apelanta-pârâtă SC R.I. SRL, invocând, ca temei de drept al cererii sale, dispoziţiile art. 304 pct. 9 şi pct. 10 C. proc. civ.
În dezvoltarea motivelor de recurs, depuse în termenul prevăzut de art. 301 C. proc. civ. , raportat la art. 303 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., s-a arătat în mod concret, în principal, că hotărârea atacată nu este motivată, este lipsită de temei legal şi că instanţa de apel nu a analizat temeinic toate probele administrate.
Examinând criticile formulate, Curtea apreciază că acestea pot fi încadrate, conform art. 306 alin. (3) C. proc. civ., în dispoziţiile art. 304 alin. (1) pct. 7, 9 şi 10 C. proc. civ.
Recursul este nefondat.
Astfel, este de observat că Decizia atacată cuprinde motivele de fapt şi de drept pe care se sprijină, conform cerinţelor art. 261 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.; nu este lipsită de fundament juridic, instanţa de apel evocând normele care constituie premisa majoră a silogismului judiciar faţă de soluţia dată, făcând, totodată, o judicioasă analiză a probelor încuviinţate şi administrate, hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii asupra cărora s-a pronunţat.
Aşa fiind, constatând că criticile recurentei, ce vizează incidenţa art. 304 alin. (1) pct. 7, 9 şi 10 C. proc. civ., sunt nefondate, Curtea, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul formulat de aceasta împotriva deciziei instanţei de apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta, SC R.I. SRL Bucureşti, împotriva deciziei nr. 506 din 15 iunie 2001 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 16 februarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1005/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 101/2003. Comercial → |
|---|
