CSJ. Decizia nr. 1133/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1133/2003
Dosar nr. 40/2003
Şedinţa publică din 25 februarie 2003
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 22 februarie 2001, SC A.M. SRL a solicitat instanţei, în contradictoriu cu M.M., M.F. şi C.M. să oblige pârâtele la plata sumei de 30.000.000 lei, cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând beneficiul nerealizat în perioada octombrie 2000 – februarie 2001, ca urmare a interzicerii folosirii spaţiului comercial deţinut cu chirie.
Judecătoria Vălenii de Munte, prin sentinţa civilă nr. 1382 din 19 iulie 2001, a admis acţiunea şi a obligat pârâtele la plata sumei de 87.976.127 lei, cu titlu de despăgubiri civile, reţinând, în esenţă, că, din declaraţiile martorilor audiaţi şi raportul de expertiză tehnică contabilă efectuat în cauză, rezultă că pretenţiile reclamantei sunt întemeiate.
Soluţia instanţei de fond a rămas definitivă prin Decizia nr. 465 din 4 octombrie 2001 a Tribunalului Prahova, secţia comercială şi de contencios administrativ, şi irevocabilă prin Decizia nr. 679 din 5 aprilie 2002 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi comercial.
În temeiul art. 330 pct. 2 C. proc. civ., Procurorul General a declarat recurs în anulare împotriva hotărârilor menţionate, susţinând că au fost pronunţate cu încălcarea esenţială a legii, întrucât litigiul având natură comercială, competenţa soluţionării în primă instanţă revenea, potrivit art. 2 pct. 1 lit. a) C. proc. civ., tribunalului.
Prin întâmpinarea formulată SC A.M. SRL a cerut respingerea recursului în anulare, întrucât închirierea imobilelor nu constituie un act de comerţ, conform art. 3 C. com., iar locatorii, persoane fizice, nu au invocat necompetenţa instanţelor, astfel că Procurorul General nu o poate face, fiind încălcate prevederile art. 45 C. proc. civ.
Recursul în anulare este întemeiat.
Potrivit art. 2 pct. 1 lit. a) C. proc. civ., în redactarea de la data introducerii acţiunii, februarie 2001, tribunalele judecă, în primă instanţă, procesele şi cererile în materie comercială cu o valoare peste 10.000.000 lei.
Întrucât pretenţiile reclamantei, referitoare la despăgubiri reprezentând beneficiu nerealizat, însumează 30.000.000 lei, competenţa materială a soluţionării cauzei revenea, în primă instanţă, Tribunalului, iar nu judecătoriei.
Susţinerea SC A.M. SRL Vălenii de Munte, în sensul că raporturile juridice de închiriere nu au caracter comercial, este nefondată, întrucât, chiar în motivarea acţiunii, aceasta arată că, contractul de închiriere nr. 95 din 1993, încheiat cu autorul pârâtelor, priveşte un spaţiu comercial cu destinaţia de vânzare a mărfurilor, în care societatea desfăşoară fapte de comerţ aducătoare de profit. De altfel, obiectul cererii priveşte profitul nerealizat, prin împiedecarea folosirii spaţiului închiriat.
Este nelegală şi susţinerea reclamantei, în sensul că Procurorul General nu putea să promoveze recursul în anulare.
În cauză, hotărârile pronunţate în fond, apel şi recurs au nesocotit competenţa materială a instanţelor judecătoreşti în materie comercială, fiind încălcată ordinea publică.
Recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie este întemeiat, astfel că hotărârile atacate urmează să fie casate, cu trimiterea cauzei, pentru soluţionarea în fond, la Tribunalul Prahova.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, împotriva sentinţei nr. 1382 din 19 iunie 2001 a Judecătoriei Vălenii de Munte, a deciziei nr. 465 din 5 octombrie 2001 a Tribunalului Prahova, secţia comercială şi de contencios administrativ, şi a deciziei nr. 679 din 5 aprilie 2002 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia contencios administrativ şi comercial.
Casează Decizia nr. 679 din 5 aprilie 2002 a Curţii de Apel Ploieşti, modifică Decizia Tribunalului Prahova, în sensul că admite apelurile, desfiinţează sentinţa nr. 1382 din 19 iunie 2001 a Judecătoriei Vălenii de Munte şi stabileşte competenţa în favoarea Tribunalului Prahova, ca instanţă de fond.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 25 februarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1132/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 1134/2003. Comercial → |
|---|
