CSJ. Decizia nr. 1443/2003. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1443/2003
Dosar nr. 5744/2001
Şedinţa publică din 7 martie 2003
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 154/ COM din 26 ianuarie 2001, pronunţată în şedinţa publică, din 26 ianuarie 2001, de Tribunalul Constanţa, secţia comercială, a fost respinsă excepţia privind lipsa calităţii procesuale pasive, invocată de pârâta A.S.R. S.A., sucursala Constanţa, ca nefondată.
A fost admisă, în parte, acţiunea formulată de reclamanta S.C. S. S.R.L. Constanţa, în sensul că a obligat pe pârâta A.S.R. S.A., sucursala Constanţa, la plata sumei de 34.584.485 lei, reprezentând contravaloarea reparaţiilor auto şi 2.723.099 lei cheltuieli de judecată, către reclamanta S.C. .S. S.R.L. Constanţa.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a reţinut că organele de poliţie au constatat că pârâtul B.M., conducând autoturismul Dacia 1310, nu s-a asigurat de schimbarea direcţiei de mers prin viraj la stânga, intrând în coliziune cu autoturismul proprietatea S.C. S. S.R.L., fiind încheiat procesul-verbal seria Z nr. 2961392 din 2 martie 2000.
Autoturismul avariat a fost reparat de reclamantă, valoarea reparaţiilor ridicându-se la suma de 34.584.958 lei, conform facturilor depuse la dosar.
Pârâtul B.M. este posesorul asigurării obligatorii de răspundere civilă auto la S.C. A.S.R., sucursala Constanţa.
Excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, invocată de pârâtă, a fost respinsă, ca nefondată, cu motivarea că, potrivit art. 57 din Legea nr. 136/1995, drepturile persoanelor păgubite prin producerea accidentelor de autovehicule se exercită împotriva celor răspunzători de producerea pagubei.
Aceste drepturi se pot exercita şi direct împotriva asigurătorului de răspundere civilă, în limitele obligaţiei acestuia, cu citarea obligatorie a celui răspunzător de producerea pagubei.
Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, prin Decizia civilă nr. 490/ COM din 10 mai 2001, a respins, ca nefondat, apelul declarat de pârâta A.S.R., sucursala Constanţa, împotriva sentinţei civile nr. 154/ COM din 26 ianuarie 2001, pronunţată de Tribunalul Constanţa, secţia comercială.
Pentru a decide astfel, instanţa de apel a stabilit că s-a dat o interpretare corectă prevederilor Decretului nr. 328/1966, privind circulaţia pe drumurile publice, deoarece, din procesul verbal încheiat de organele de poliţie, rezultă că asiguratul conducând autoturismul nu s-a asigurat la schimbarea direcţiei de mers, intrând în coliziune cu un alt autoturism.
Aşadar, vinovat de producerea accidentului este persoana asigurată, despre care s-a şi menţionat că a săvârşit fapta prevăzută de art. 25/2/112 din Regulamentul aprobat prin Decretul nr. 328/1996.
Fiind dovedită culpa persoanei asigurate, obligarea asigurătorului la plata de despăgubiri, pentru daunele provocate prin accidentul de circulaţie, este legală, toate criticile aduse soluţiei primei instanţe fiind nefondate.
Împotriva deciziei civile nr. 490/ COM din 10 mai 2001, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, a declarat recurs A.S.R. S.A., sucursala Constanţa, care a criticat hotărârea instanţei de apel pentru nelegalitate şi netemeinicie, în sensul că au fost aplicate greşit prevederile Decretului nr. 328/1966, republicat, privind circulaţia pe drumurile publice, în realitate, fiind antrenată şi culpa reclamantei, care nu trebuia să circule pe linia de tramvai şi să păstreze, faţă de autoturismul din faţa sa, o distanţă corespunzătoare pentru a evita coliziunea, invocând ca motiv de casare art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Curtea, analizând materialul probator administrat în cauză, în raport de criticile aduse în cererea de recurs, constată că acestea sunt nefondate pentru următoarele considerente.
Printr-o corectă şi integrală apreciere a probelor, instanţele judecătoreşti anterioare au stabilit adevăratele raporturi juridice dintre părţi, întinderea drepturilor şi obligaţiilor asumate reciproc în cadrul contractului de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto, răspunderea care se instituie în cazul încălcării clauzelor, precum şi normele de drept aplicabile litigiului.
Justificat s-a constatat că vinovat de producerea accidentului este persoana asigurată – numitul B.M., din conţinutul actului constatator, respectiv procesul-verbal seria Z nr. 2967392 din 2 martie 2000 întocmit de Poliţia Constanţa, rezultând că intimatul-pârât a condus autoturismul, fără a se asigura la schimbarea direcţiei de mers, provocând coliziunea cu un alt autoturis.
Relevant este şi aspectul că acest proces-verbal de constatare şi sancţionare contravenţională, sub aspectul art. 25/2/112 din Regulamentul aprobat prin Decretul nr. 328/1966 a fost semnat de conducătorul auto B.M., care şi-a asumat astfel întreaga răspundere.
În acest context, s-a dat eficienţă juridică maximă dispoziţiilor art. 49 din Legea nr. 136/1995, respectiv că asigurătorul acordă despăgubiri pentru prejudiciile de care asiguraţii răspund faţă de terţe persoane păgubite prin accidente de autovehicule, iar conform art. 51 alin. (1), despăgubirile se acordă şi în cazul în care cel care conduce autovehiculul, răspunzător de producerea accidentului, este o altă persoană decât asiguratul.
Astfel fiind, urmează a respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta A.S.R. Constanţa, nefiind îndeplinite nici una din dispoziţiile art. 304/ COM din 10 mai 2001, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de pârâta A.S.R. S.A. Constanţa, împotriva deciziei nr. 490 din 10 mai 2001 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 7 martie 2003.
← CSJ. Decizia nr. 144/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 1444/2003. Comercial → |
---|