CSJ. Decizia nr. 1453/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.1453/2003
Dosar nr. 8522/2001
Şedinţa publică din 7 martie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta S.N.P. P., sucursala Alba Iulia, a chemat în judecată pe pârâta S.N.T.F.M. C.F.R. sucursala marfă Braşov, solicitând obligarea pârâtei la 13.785.253 lei contravaloarea a 3940 litri benzină, lipsă la destinaţie, precum şi la dobânzile aferente sumei şi la cheltuieli de judecată.
Judecătoria Braşov, prin sentinţa civilă nr. 12249 din 18 septembrie 2000, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Braşov, considerând că litigiul este de natură comercială.
Tribunalul Braşov, prin sentinţa civilă nr. 1369/ C din 14 noiembrie 2000, a respins acţiunea reţinând că nu s-au constatat urme de sustragere din mijlocul de transport pe parcursul transportului, iar dispoziţiile art. 61.2 şi 82.5 din Regulamentul de transport exonerează de răspundere pe cărăuş, în condiţiile în care masa mărfii nu a fost cântărită, iar la destinaţie nu s-au descoperit urme de violare, sustragere sau avariere.
Curtea de Apel Braşov, soluţionând apelul declarat de reclamantă, prin Decizia nr. 114/ Ap din 29 martie 2001, a respins cererea.
Instanţa de apel a considerat exonerarea de răspundere a cărăuşului pentru lipsurile cantitative, dacă mijlocul de transport a ajuns a destinaţie cu sigiliile intacte.
Împotriva deciziei astfel pronunţate, reclamanta a declarat recurs, la data de 22 aprilie 2002, întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 şi 11 C. proc. civ.
Astfel, recurenta susţine că Regulamentul de transport C.F.R. stabileşte răspunderea cărăuşului pe întreg parcursul transportului, de la momentul primirii mărfii până la eliberarea ei. Preluând fără obiecţiuni marfa, cărăuşului i se aplică prezumţia de culpă, ea fiind deţinător şi paznic al bunului.
Pe de altă parte, transportorul răspunde, în situaţia în care nu cântăreşte marfa, pentru efectuarea transportului întregii cantităţi înscrisă de expeditor în scrisoarea de trăsură.
Prin întâmpinarea formulată, intimata susţine că semnarea procesului verbal de constatare fără obiecţiuni este o recunoaştere a lipsei culpei cărăuşului.
Recursul este nefondat şi va fi respins pentru următoarele considerente:
Răspunderea generală a cărăuşului, pentru integritatea mărfii transportate, este supusă, în materia transportului C.F.R., unor reglementări speciale stabilite în Regulamentul de transport C.F.R.
Astfel, art. 61.2 prevede, pentru expediţiile încărcate de expeditor, menţiunile din scrisoarea de trăsură asupra masei mărfii care nu fac dovada împotriva căii ferate, decât dacă verificarea a fost făcută de aceasta, certificată în scris pe documentul de transport.
Starea de fapt, consemnată în procesul verbal, atestă că aplicabile în cauză sunt dispoziţiile art. 61.2 şi 82.5 din Regulamentul de transport C.F.R. de care instanţele de fond au ţinut cont.
Derogând astfel de la regulile generale în materia contractului de transport, cărăuşul răspunde în limitele strict reglementate răsturnând prezumţia de vinovăţie.
Aşa fiind, în temeiul dispoziţiile art. 312 C. proc. civ., Curtea va respinge, ca nefondat, recursul declarat împotriva deciziei nr. 114/ Ap din 29 martie 2001, pronunţată de Curtea de Apel Braşov.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de reclamanta S.N.P. P. S.A., sucursala Peco Alba Iulia, împotriva deciziei nr. 114/ Ap din 29 martie 2001 a Curţii de Apel Braşov.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 martie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 145/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 1454/2003. Comercial → |
|---|
