CSJ. Decizia nr. 1746/2003. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.1746/2003
Dosar nr. 6184/2001
Şedinţa publică din 21 martie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta SC R.D. SA Timişoara, a chemat în judecată pe pârâta SC V.A. SA Râmnicu Vâlcea, solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 54.294.013 lei, reprezentând penalităţi şi dobânzi şi la cheltuieli de judecată.
Tribunalul Vâlcea, prin sentinţa nr. 101/C din 6 februarie 2001, a admis în parte acţiunea şi a obligat pe pârâtă la plata sumei de 16.590.682 lei, reprezentând dobânzi, precum şi la 1.387.248 lei cheltuieli de judecată, considerând că pârâta datorează dobânzi comerciale pentru datoriile exigibile, dar calculul acestora are în vedere şi prescripţia dreptului pentru perioada până la 18 decembrie 1997.
Curtea de Apel Piteşti, soluţionând apelul declarat de pârâtă, prin Decizia nr. 284/A/C din 7 mai 2001, a respins ca nefondată cererea.
Instanţa de apel a reţinut, în esenţă, că acţiunea avea drept obiect plata dobânzilor şi nu a preţului pentru ca prescripţia extinctivă să opereze pentru toate sumele datorate, dat fiind caracterul de prestaţii succesive al dobânzilor, iar caracterizarea acţiunii în funcţie de expozitivul acesteia, o face instanţa.
Împotriva deciziei astfel pronunţate, pârâta a declarat recurs la data de 19 iunie 2001, întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Astfel, recurenta susţine că Decizia curţii de apel este nelegală şi netemeinică, întrucât dreptul la acţiune pentru plata dobânzilor s-a prescris la 18 februarie 2000 şi, respectiv, 7 martie 2000.
Dobânzile devenind exigibile la data scadenţei, aplicabile sunt dispoziţiile art. 3 din Decretul nr. 167/1958.
Recursul este nefondat şi va fi respins pentru următoarele considerente:
Potrivit dispoziţiilor art. 1 din Decretul nr. 167/1958, dreptul la acţiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripţie, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege. Art. 7 al aceluiaşi act normativ şi art. 1886 C. civ. prevăd că prescripţia începe să curgă de la data când se naşte dreptul la acţiune, iar data la care dreptul subiectiv trebuie exercitat sau este încălcat naşte dreptul la acţiune.
În cazul în care dreptul este afectat de un termen supletiv, care este în favoarea creditorului, începutul prescripţiei, prin existenţa a, însăşi, dreptului subiectiv, este considerat la momentul împlinirii termenului. Aceasta, pentru că dreptul la acţiune nu se poate naşte înainte de a se şti dacă dreptul subiectiv este consolidat sau nu.
În situaţia termenelor suspensive, succesive şi independente, va exista câte un început de prescripţie extinctivă pentru fiecare din aceste termene.
Pe de altă parte, dobânda este o sumă de bani reprezentând daunele-interese moratorii, care sunt datorate pentru repararea prejudiciului cauzat cărăuşului prin simpla întârziere în executarea obligaţiei sale, având ca obiect plata unei sume de bani.
Dobânda nu poate fi percepută anticipat, iar dacă nu s-a convenit altfel, ea se plăteşte lunar.
Aşadar, obligaţia de plată a dobânzii este succesivă şi are caracter independent, aplicându-se regula stabilită de art. 12 din Decretul nr. 167/1958, conform căreia pentru fiecare termen va exista un nou început al cursului prescripţiei.
Caracterizând astfel natura juridică a obligaţiei născute între părţi, instanţele de fond au pronunţat hotărâri legale şi temeinice, pe care Curtea, în temeiul art. 312 C. proc. civ., le va menţine, respingând recursul declarat împotriva deciziei nr. 284/A/C din 7 mai 2001, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta SC V.A. SA Râmnicu Vâlcea, împotriva deciziei nr. 284 AC din 7 mai 2001 a Curţii de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 21 martie 2003.
← CSJ. Decizia nr. 1745/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 1747/2003. Comercial → |
---|