CSJ. Decizia nr. 1740/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.1740/2003
Dosar nr. 3522/2001
Şedinţa publică din 21 martie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 683 din 26 septembrie 2000, Tribunalul Vâlcea a admis în parte acţiunea reclamantului, Spitalul Judeţean Vâlcea, şi a obligat pârâta SC G.S. SRL Călimăneşti la plata sumei de 55.083.072 lei, reprezentând contravaloare ambalaje, cu cheltuieli de judecată în sumă de 4.350.00 lei. S-a respins acţiunea faţă de pârâtul C.V.G.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond a reţinut că pârâta, persoană juridică, a livrat reclamantului, în baza raporturilor contractuale existente, produse preambalate, ambalajele fiind achitate la primire de către reclamant. După consumarea produselor, reclamantul a restituit pârâtei ambalajele, pe care le-a facturat conform anexelor, valoarea acestora fiind de 65.083.072 lei din care s-a achitat numai suma de 10.000.000 lei, pentru diferenţă, refuzul de plată fiind nejustificat.
Referitor la pârâtul C.V.G., instanţa de fond a considerat că nu poate fi antrenată răspunderea acestuia, întrucât administratorul unei societăţi comerciale cu răspundere limitată nu poate fi sancţionat decât în măsura în care a încălcat prevederile art. 193 din Legea nr. 31/1990.
Reclamantul a declarat apel împotriva acestei sentinţe, criticile sale vizând modul cum s-a soluţionat cauza în contradictoriu cu pârâtul, persoană fizică, fostul administrator al societăţii în perioada când s-a creat debitul.
Prin Decizia civilă nr. 688 din 18 decembrie 2000, Curtea de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ, a respins apelul ca nefondat.
În motivarea soluţiei date, instanţa de apel a reţinut că, potrivit art. 72 din Legea nr. 31/1990, obligaţiile şi răspunderile administratorilor sunt reglementate de dispoziţiile referitoare la mandat, iar art. 73 alin. (1) stabileşte expres că administratorii răspund faţă de societate, iar faţă de creditor, răspund numai în caz de faliment al societăţii.
Cu petiţia înregistrată la data de 8 ianuarie 2001, reclamantul a declarat recurs în termen şi legal timbrat, criticile vizând aspectele de nelegalitate şi netemeinicie prevăzute de art. 304 pct. 9 şi 10 C. proc. civ.
Se susţine că instanţele au respins apelul, fără să motiveze administrarea probei cu interogatoriul pârâtului, persoană fizică, fostul administrator al societăţii, cât şi proba cu martori, pentru a putea dovedi modul de derulare a relaţiilor comerciale.
De asemenea, consideră că în mod greşit s-a făcut referire la dispoziţiile art. 193 din Legea nr. 3/1990, întrucât nu a avut acces la registrele societăţii.
Pârâtul-intimat a depus întâmpinare prin care solicită respingerea recursului, motivaţia fiind faptul că, la data de 6 ianuarie 2000, prin act adiţional, s-a retras din societate, cedând drepturile şi obligaţiile noului asociat şi administrator, iar la acea dată, contractul încheiat cu reclamantul-recurent nu mai era în derulare.
Ulterior, societatea pârâtă, la cererea mai multor creditori, a intrat în lichidare judiciară. În susţinere s-au depus înscrisuri.
Recursul este nefondat.
Contractul comercial a fost încheiat cu societatea comercială care are calitatea de comerciant, potrivit art. 7 C. com.
În aceste condiţii, pârâtul, persoană fizică, în calitate de asociat unic, nu răspunde faţă de creditorii societăţii.
De altfel, din înscrisurile depuse, rezultă că pârâtul-intimat a cesionat drepturile şi obligaţiile sale altui asociat, iar, la data când a avut loc cesiunea, contractul cu recurenta nu mai era în vigoare.
În ce priveşte calitatea de administrator al pârâtului-intimat, Curtea precizează că instanţa de apel a făcut o apreciere corectă a probelor administrate, cu aplicarea corectă a reglementărilor legale în materie.
În adevăr, potrivit art. 73 din Legea nr. 31/1990, obligaţiile şi răspunderea administratorilor sunt cele referitoare la mandat, iar art. 73 enumeră limitativ situaţiile când administratorii sunt solidar răspunzători faţă de societate, pentru ca alin. (2) să precizeze că „acţiunea în răspundere împotriva administratorilor aparţine şi directorilor societăţii, însă, aceştia o vor putea exercita numai în caz de faliment a societăţii".
În speţă, aşa cum s-a arătat, pârâtului i-a încetat şi calitatea de administrator la data cesionării, iar dacă societatea a intrat în faliment, reclamantul are posibilitatea legală la înscrierea pe lista creditorilor pentru recuperarea debitului.
Văzând dispoziţiile art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta, Spitalul judeţean Vâlcea, împotriva deciziei nr. 688/A-C din 18 decembrie 2000 a Curţii de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 martie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 174/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 1745/2003. Comercial → |
|---|
