CSJ. Decizia nr. 1752/2003. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1752/2003
Dosar nr. 6208/2001
Şedinţa publică din 21 martie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 1442 din 15 noiembrie 2000 Tribunalul Caraş Severin a admis acţiunea reclamantei SC U.C.M.R. Reşiţa şi a obligat pârâta S.N.C.F.R. R.A. Timişoara la plata sumei de 142.213.533 lei contravaloare lucrări reparaţii capitale, actualizate în raport cu rata inflaţiei, reprezentând contravaloare lucrări reparaţii capitale, precum şi cheltuieli de judecată în sumă de 9.227.812 lei.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond a reţinut că, în baza contractului comercial nr. 8001/1996, încheiat între reclamant şi SC E.P. SA, s-au efectuat lucrări de reparaţii capitale la motorul 12 L.D.A. 28 seria 0414, care este proprietatea S.N.C.F.R. R.A. Timişoara, depoul Arad.
La recepţia efectuată la motorul în litigiu, cu prilejul demontării acestuia de pe locomotivă, au fost constatate piese lipsă deteriorate, care au necesitat a fi înlocuite prin nota de constatare nr. 46/1997, care a fost întocmită în prezenţa delegaţilor pârâtei.
Valoarea preţului suplimentar, faţă de recepţia capitală RK Standard, a fost facturată sub nr. 2095/510 din 2 iulie 1997, refuzată nejustificat la plată.
Împotriva acestei sentinţe a promovat apel pârâta, criticile vizând modul eronat în care s-a reţinut situaţia de fapt.
Se susţine că între părţi nu au existat raporturi contractuale, că nu s-a făcut dovada înlocuirii pieselor suplimentar faţă de nomenclatorul RK Standard, iar refuzul de plată, practicat de depoul Arad, s-a datorat faptului că subansamblele lipsă erau facturate pentru motorul MP 1762. Or, art. 2 lit. d) din anexa la contract stipulează că beneficiarul este obligat să plătească înlocuirea pieselor şi subansamblelor înlocuite suplimentar la nomenclatorul de lucrări, pentru motoarele care au fost proprietatea beneficiarului la data actului de constatare a acestor lipsuri, concret, motorul seria 0414.
În apel, s-a solicitat efectuarea unui punctaj comun, probă încuviinţată şi reţinută în soluţionarea căii de atac.
Curtea de apel Timişoara, prin Decizia civilă nr. 503 din 9 mai 2001, a respins apelul, ca nefondat.
În motivarea soluţiei date, instanţa de apel a reţinut că, în adevăr, reclamanta a efectuat lucrări RK Standard la motorul 12 L.D.A. 28 seria 0414 şi că aceste lucrări s-au făcut după includerea pieselor lipsă şi celor deteriorate, ce au fost constate prin nota de constatare nr. 46/1997, în prezenţa delegaţilor beneficiarului.
Cu petiţia înregistrată la data de 2 iulie 2001, pârâta a declarat recurs, criticile vizând aspectele de nelegalitate şi netemeinicie prevăzute de art. 304 pct. 9.
Se susţine că nu a avut relaţii contractuale cu reclamanta-intimată, convenţia privind reparaţia capitală s-a perfectat cu SC E.P. SA Craiova.
Nu s-a făcut dovada înlocuirii pieselor, nu s-au depus procesele verbale de predare-primire a locomotivei şi nici devizele de lucrări pentru nota de constatare ce a stat la baza pretenţiilor formulate, şi nici la actualizarea cu procentul de inflaţie, neexistând clauză în acest sens.
Recursul este nefondat.
Procesul verbal de punctaj din 26 aprilie 2001, probă administrată în apel la cererea recurentei, atestă faptul că respectivele piese, care au necesitat înlocuirea faţă de standardul RK, au fost constatate de Recepţia C.F.R., iar conţinutul actului de constatare este conform cu realitatea.
De asemenea, reprezentantul S.N.C.F.R. a mai confirmat că reparaţia motorului a fost corespunzătoare, neexistând deficienţe în funcţionarea motorului.
Mai mult, aşa cum confirmă şi intimata, în întâmpinarea depusă, recurenta a achitat contravaloarea pieselor înlocuite, facturate sub nr. 2095 din 2 iulie 1997, la data de 2 februarie 2003.
În ce priveşte procentul de inflaţie aplicat acestei sume de către instanţă, Curtea apreciază nejustificate criticile formulate, având în vedere că nu se poate ignora paguba produsă prin nedecontarea la termen a mărfii, debitorul fiind obligat la repararea prejudiciului creat prin blocarea acestei sume pe un interval de 3 ani.
Văzând şi dispoziţiile art. 312 C. proc. civ.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta S.N.C.F.R. R.A., Agenţia Teritorială Timişoara, împotriva deciziei nr. 503 A din 9 mai 2001 a Curţii de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi 21 martie 2003.
← CSJ. Decizia nr. 175/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 1753/2003. Comercial → |
---|