CSJ. Decizia nr. 1900/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1900/2003
Dosar nr. 9132/2001
Şedinţa publică din 27 martie 2003
Deliberând asupra recursului de faţă;
Prin cererea înregistrată sub nr. 9474 din 9 noiembrie 2000, reclamanta SC S.C.I. SRL a solicitat obligarea pârâtei SC I.C.S.. SA să restituie suma de 48420 dolari S.U.A. sau echivalentul în lei la cursul B.N.R. din ziua plăţii, cât şi rezilierea contractului de asociere nr. 13118 din 17 septembrie 1998.
Motivându-şi acţiunea, reclamanta arată că a încheiat cu pârâta contractul de asociere având ca obiect construirea în comun a unui imobil locuinţe şi birouri pe terenul situat în Bucureşti. Reclamanta nu a putut obţine autorizaţia de construire, situaţie în care contractul se reziliază, iar pârâta trebuie să restituie costurile suportate de reclamantă timp de 12 luni.
Tribunalul Bucureşti, prin sentinţa civilă nr. 2365 din 26 martie 2001, a respins acţiunea reclamantei reţinând că nu există nici o culpă a pârâtei care să determine rezilierea contractului, aceasta a comunicat reclamantei notificarea pentru rezilierea contractului dar aceasta nu a fost de acord; cât timp există contractul, nu se pot restitui costurile.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamanta susţinând că neobţinerea autorizaţiei în termen nu s-a datorat culpei sale, ci unor probleme obiective, precum aprobarea planului urbanistic şi zonal.
Se mai arată că pârâta nu a fost de acord cu prelungirea contractului, astfel că, singura soluţie care se impune este rezoluţiunea contractului şi restituirea costurilor pentru obţinerea autorizaţiei pe perioada de 12 luni, conform pct. D 1 alin. (3) din contract.
Curtea de Apel Bucureşti, prin Decizia civilă nr. 1276 din 28 septembrie 2001, a respins, ca nefondat, apelul reclamantei.
Pentru a pronunţa această decizie, instanţa de apel a reţinut că pârâta şi-a îndeplinit toate obligaţiile, dar reclamanta nu a obţinut autorizaţia; la solicitarea reclamantei, termenul pentru obţinerea autorizaţiei a fost prelungit, dar nici acest termen nu a fost respectat.
S-a considerat că rezilierea nu este echitabilă.
Decizia a fost atacată cu recurs de către reclamantă pentru motive ce se încadrează în dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Se susţine că a fost interpretat greşit pct. D 1 alin. (3) din contract, care stabileşte că, în caz de reziliere, se rambursează costurile realizate pe perioada de 12 luni valoarea acestora fiind determinată prin expertiză.
Recurenta reclamantă insistă în a arăta că neîncadrarea în termenul de obţinere a autorizaţiei de construire nu s-a datorat culpei sale, ci unor motive obiective, respectiv, legate de aprobarea planului urbanistic de detaliu.
Recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Instanţele de fond şi de apel au aplicat corect dispoziţiile legale în materie de rezoluţiune, respectiv, art. 1020 - 1021 C. civ. şi au interpretat pct. D 1 alin. (3) din contract, conform voinţei părţilor, acestea stipulând că rezilierea se poate face de comun acord sau din culpa uneia dintre părţi.
Cum reclamanta este cea care nici nu a fost de acord cu rezilierea propusă de pârâtă şi nici nu şi-a îndeplinit obligaţia de obţinere a autorizaţiei, rezultă că ea este în culpă şi nu poate cere rezilierea contractului invocând propria sa culpă.
Negăsindu-se întemeiate motivele invocate de recurentă, urmează a fi respins, ca nefondat, recursul acesteia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de reclamanta SC S.C.I. SRL Bucureşti, împotriva deciziei nr. 1276 din 28 septembrie 2001 a Curţii de Apel Bucureşti.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 martie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 190/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 1901/2003. Comercial → |
|---|
