CSJ. Decizia nr. 2020/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2020/2003
Dosar nr. 4716/2001
Şedinţa publică din 2 aprilie 2003
Asupra recursului se reţin următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Tribunalul Constanţa sub nr. 29/Com din 2000, astfel cum a fost precizată, R.A. E.D.P.P. Constanţa a solicitat instanţei ca, prin sentinţa ce o va da, în contradictoriu cu SC R.O. SRL, să oblige pârâta la plata sumei de 1.785.994.738 lei, reprezentând chirie şi penalităţi până la data de 17 martie 2000, să se dispună rezilierea contractului de închiriere, evacuarea acesteia, cu cheltuieli de judecată.
Tribunalul Constanţa, prin sentinţa civilă nr. 1368 din 12 mai 2000, a admis în parte acţiunea, a obligat pârâta la plata sumei de 588.437.913 lei, reprezentând chirie, precum şi la plata sumei de 697.556.825 lei penalităţi, s-a dispus rezilierea contractului de închiriere şi evacuarea cu 35.579.894 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut din actele dosarului că pârâta datorează sumele mai sus menţionate, iar pentru neplata chiriei s-a dispus rezilierea şi evacuarea.
Curtea de Apel Constanţa, prin Decizia civilă nr. 156 din 1 martie 2001, a respins, ca nefondat, apelul declarat de pârâtă împotriva sentinţei mai sus menţionate.
SC R.O. SRL Constanţa a declarat recurs împotriva deciziei, invocând dispoziţiile art. 304 pct. 9 şi 11 C. proc. civ.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că:
Deşi, în contract, s-a prevăzut ca, în situaţia intervenirii unor neînţelegeri între părţi, înainte de sesizarea instanţelor, să se încerce rezolvarea acestora pe cale amiabilă, dispoziţia respectivă nu a fost respectată. În aceste condiţii, acţiunea reclamantei nu putea fi promovată, s-au încălcat dispoziţiile art. 969 C. civ.
Au făcut dovada că, pentru buna funcţionare a spaţiului închiriat, au trebuit efectuate lucrări de consolidarea structurii de rezistenţă şi pentru redarea aspectului comercial al imobilului, a căror valoare s-a ridicat la suma de 35.000 – 40.000 dolari S.U.A., ele fiind realizate cu acordul reclamantei. În aceste condiţii, trebuie dispusă compensarea.
Recursul a fost respins, ca nefondat, pentru următoarele motive:
În contractul de închiriere încheiat între părţi, la data de 6 iulie 1998, se prevede, la art. 14, că litigiile cu privire la executarea clauzelor contractului sunt de competenţa instanţelor judecătoreşti, dacă nu pot fi rezolvate pe cale amiabilă.
Este adevărat că, potrivit dispoziţiilor art. 969 C. civ., convenţiile legal făcute au putere de lege între părţile contractante. În convenţiile încheiate între părţi însă, unele dispoziţii sunt imperative, altele supletive. În speţă, dispoziţia din contract, cu privire la rezolvarea neînţelegerilor într-o primă fază prin negocieri, pe cale amiabilă, nu are caracter imperativ, nu se prevede că părţile nu se pot adresa instanţelor, dacă nu au încercat rezolvarea pe cale amiabilă, se lasă la latitudinea lor să încerce sau nu o astfel de rezolvare. În această situaţie, corect a fost promovată acţiunea, neputându-se reţine că exista un „fie de neprimire" a acesteia.
În mod corect a reţinut instanţa de recurs şi faptul că, în cauză, nu sunt îndeplinite condiţiile art. 1144 C. civ., pentru a opera compensarea. Pârâta nu a avut la dispoziţie o cerere reconvenţională, întrucât pretinsa creanţă, pe care o are faţă de reclamantă, nu îndeplineşte condiţiile cerute de art. 1145 C. civ., pentru a se putea dispune compensarea (să existe deodată cu cea a reclamantei şi să fie lichidă şi exigibilă).
Acestea au fost motivele pentru care s-a respins, ca nefondat, recursul, reţinându-se legalitatea şi temeinicia deciziei recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta SC R.O. SRL Constanţa împotriva deciziei nr. 156 din 1 martie 2001 a Curţii de apel Constanţa, secţia comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 2 aprilie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 2099/2003. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 203/2003. Comercial → |
|---|
