CSJ. Decizia nr. 2109/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia Nr.2109/2003DOSAR Nr.3211/200.
Şedinţa publică din 8 aprilie 200.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta S.C. „D.P.I.E."SRL Cluj Napoca împotriva deciziei nr.187 din 28 februarie 2001 a Curţii de Apel Cluj-Secţia Comercială şi contencios Administrativ.
La apelul nominal nu s-au prezentat recurenta pârâtă S.C. „D.P.I.E."SRL Cluj Napoca, intimata reclamantă S.C." A." SA Cluj.
Procedura legal îndeplinită.
S-a referit de către magistratul asistent că recursul este timbrat, după care, cauza fiind în stare de judecată, a rămas în pronunţare.
CURTE.
Asupra recursului de faţă.
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele.
Prin sentinţa civilă nr.1843/12 octombrie 2000 a Tribunalului Cluj s-a admis acţiunea reclamantei S.C." A." Cluj împotriva pârâtei S.C. „D.P.I.E."SRL Cluj Napoca şi s-a dispus evacuarea pârâtei din spaţiul situat în Cluj Napoca, Calea F. nr.79, cu 78.000 lei cheltuieli de judecată.
S-a constatat că reclamanta a renunţat la petitul privind obligarea pârâtei la încheierea contractului de leasing cu clauză irevocabilă de vânzare cumpărare în condiţiile Legii nr.133/1999 privind spaţiul din Calea F: nr.79.
În motivarea sentinţei s-a reţinut că, în baza contractului de închiriere din 16 iunie 1998 reclamanta i-a închiriat pârâtului magazinul din Cluj Napoca Calea F. nr.79, termenul de închiriere fiind de 2 ani, începând de la 22 iunie 1998, cu posibilitatea prelungirii lui prin acordul părţilor. Contractul a expirat la 22 iunie 2000, neexistând o prelungire a acestuia.
Împotriva sentinţei menţionate, pârâta a declarat apel, prin care a susţinut că reclamanta nu a dovedit dreptul de proprietate asupra imobilului, astfel că nu are calitate procesuală activă. A mai susţinut că are un drept de retenţie asupra spaţiului închiriat.
Curtea de Apel Cluj-Secţia Comercială şi de Contencios Administrativ, prin Decizia nr.187 din 28 februarie 2001 a respins apelul ca nefondat.
Instanţa de apel a reţinut că din actele dosarului rezultă calitatea de proprietar a reclamantei, ca temei a contractului de locaţiune ce a existat între părţi, astfel că, excepţia lipsei calităţii procesuale active, invocată de apelanta pârâtă, este fără temei.
Că, hotărârea instanţei de fond este întemeiată, termenul de închiriere expirând la 22 iunie 2000 şi nefiind prelungit, folosirea spaţiului de către pârâtă este fără titlu.
Împotriva acestei ultime hotărâri, pârâta a declarat recurs în temeiul art.304 pct.9 Cod procedură civilă, întrucât.
- reclamanta a fost supusă procedurii Legii nr.64/1995, astfel că nu mai putea să stea în litigiu decât prin lichidator.
- reclamanta a înstrăinat imobilul în litigiu- în procedura falimentului- astfel ca noul proprietar trebuia să se subroge în locul acesteia în cauză;
- instanţele nu au observat, contrar probelor din dosar, că raporturile de locaţiune s-au transformat în leasing imobiliar.
Recursul este nefondat.
Între părţi a intervenit la 22 iunie 1998, contractul de închiriere nr.1257/1998, pe termen de doi ani, prin care reclamanta proprietară a închiriat pârâtei un spaţiu comercial de 224 mp. în Cluj Napoca, Calea F:nr.79.
La expirarea termenului de locaţiune, 22 iunie 2000, reclamanta a cerut prin acţiunea introdusă la 24 iulie 2000, evacuarea pârâtei.
Deţinerea spaţiului de către pârâtă după expirarea termenului contractual, fiind fără titlu, întemeiat instanţa de fond a dispus evacuarea acesteia.
Faptul că, după introducerea acţiunii, reclamanta a fost supusă procedurii Legii nr.64/1995, nu are efecte asupra contractului de locaţiune, acesta fiind expirat anterior declanşării procedurii legii falimentului.
Faţă de natura raporturilor contractuale, de închiriere, raporturi stinse la data înstrăinării imobilului de către reclamantă, nu era cazul introducerii în cauză a noului proprietar.
Sunt fără temei şi nedovedite şi susţinerile recurentei în sensul transformării raporturilor de locaţiune dintre părţi în leasing imobiliar şi, de altfel, aceste susţineri sunt şi contradictorii cu cele privitoare la înstrăinarea spaţiului în procedura falimentului susţinute prin recurs.
Faţă de cele de mai sus, hotărârea atacată fiind temeinică şi legală, recursul urmează să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE.
Respinge recursul declarat de pârâta S.C. „D.P.I.E."SRL Cluj împotriva deciziei nr.187 din 28 februarie 2001 a Curţii de Apel Cluj- Secţia Comercială şi Contencios Administrativ, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 aprilie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 2108/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 2112/2003. Comercial → |
|---|
