CSJ. Decizia nr. 2151/2003. Comercial

ROMÂNIA

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE

SECŢIA COMERCIALĂ

Decizia nr. 2151/2003

Dosar nr. 7873/2001

Şedinţa publică din 8 aprilie 2003

Asupra recursului de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată la 8 septembrie 1999, reclamanta SC G.F.S. SRL Bucureşti a chemat în judecată pârâta B.C.R. SA, sucursala Lipscani, ca succesoare în drepturi a B.R.C.E. SA Bucureşti, pentru ca, în contradictoriu cu aceasta:

- să se constate nerespectarea de către pârâtă a convenţiei de credit nr. 10477/1998, astfel cum a fost transformată în linie de credit, prin adendumum nr. 2 din 2 noiembrie 1998;

- să fie obligată pârâta la respectarea menţionatei convenţii;

– obligarea pârâtei la plata de daune de 8.000 dolari S.U.A. pe zi de întârziere.

În susţinerea acţiunii, reclamanta a arătat că, la 4 martie 1998, a încheiat cu pârâta convenţia de creditare nr. 10477, transformată ulterior în linie de credit, privind facilitarea unui credit de 883.333,3 dolari S.U.A. pe o perioadă de un an, credit majorat la 1.000.000 dolari S.U.A.

Pârâta nu a respectat contractul, astfel că, începând cu 14 aprilie 1999, a refuzat să opereze două ordine de plată de 10.400 dolari S.U.A. şi, respectiv 20.250 de mărci germane, iar, la 12 mai 1999, pârâta a transformat linia de credit în credit, prin această măsură, aceasta fiind grav prejudiciată prin blocarea operaţiunilor efectuate prin bancă.

Tribunalul Bucureşti, secţia comercială, prin sentinţa civilă nr. 1638 din 2 martie 2001, a admis acţiunea şi a obligat pârâta să respecte convenţia de credit nr. 10477/1998 şi să efectueze toate plăţile datorate.

Instanţa a obligat pârâta la plata sumei de 217.407 dolari S.U.A., daune, în echivalent lei, la cursul din ziua plăţii.

În pronunţarea acestei hotărâri, instanţa a avut în vedere probatoriul administrat, inclusiv expertiza contabilă, reţinând, în esenţă, că, prin nerespectarea clauzelor contractuale, pârâta a creat reclamantei un prejudiciu în sumă de 217.407 dolari S.U.A.

Prin apelul declarat de pârâtă împotriva acestei hotărâri, s-a susţinut că întreruperea derulării liniei de credit s-a produs, deoarece reclamanta nu mai îndeplinea condiţiile stabilite, înregistrând indicatori financiari necorespunzători şi rulaje sub angajamentele luate. De asemenea, nu s-a respectat obligaţia ca, pe perioada creditării, clientul să nu mai deschidă conturi la alte bănci sau să nu mai opereze încasări şi plăţi.

Curtea de Apel Bucureşti, secţia VI-a comercială, prin Decizia civilă nr. 1155 din 10 septembrie 2001, a respins apelul, ca nefondat, reţinându-se îndeplinirea de către reclamantă a obligaţiilor prevăzute în contract, astfel că măsurile luate de pârâtă au fost de natură să prejudicieze reclamanta.

Împotriva acestei decizii, în temeiul art. 304 pct. 8 şi 10 C. proc. civ., pârâta a declarat recurs, prin care a susţinut că Decizia pronunţată este netemeinică şi nelegală, întrucât:

- derularea şi menţinerea liniei de credit era condiţionată de îndeplinirea de către reclamantă a unor indicatori financiari, or aceştia au fost necorespunzători, iar rulajele au fost sub angajamentele luate.

- conform Cap. III pct. 3.9 şi Cap VII din convenţia de credit şi pct. 3.7. din Adendumul nr. 2, banca avea dreptul să întrerupă derularea facilităţii de creditare şi să treacă la scadenţă soldul rămas, în cazul neîndeplinirii condiţiilor de aprobare a creditului.

Asupra recursului de faţă se reţin următoarele:

Excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei B.C.R., sucursala Lipscani, invocată de intimata-reclamantă în şedinţa de judecată din 11 martie 2003 se respinge.

Reclamanta a formulat iniţial acţiunea faţă de B.X.

După declararea acesteia în faliment, B.C.R. i-a preluat, în condiţiile OUG nr. 39/1999, activul şi pasivul, iar sucursala Lipscani are personalitate juridică, fiind înregistrată la registrul comerţului (conform actelor anexate la dosarul de recurs).

Asupra criticilor pe fond:

Din probele din dosar şi cu deosebire verificările documentelor contabile ale reclamantei, prin expertiza contabilă dispusă în cauză, nu se poate reţine neîndeplinirea de către reclamantă a obligaţiilor asumate prin contract.

În adevăr, în pct. 3.9 din adendumul nr. 2 la convenţia de credit, s-a stipulat că situaţia în care, la expirarea termenului de 6 luni de la transformarea creditului, în sumă de 1.000.000 dolari S.U.A., în facilitate de linie de credit, se constată că reclamanta nu-şi îmbunătăţeşte indicatorii financiari şi nu derulează prin B.X. un volum de afaceri de minimum 4.000.000 dolari S.U.A., linia de credit se va transforma în credit.

După verificarea indicatorilor financiari ai reclamantei, expertiza contabilă a prezentat evoluţia rulajelor conturilor de venituri şi cheltuieli şi a stabilit că situaţia financiară a intimatei s-a îmbunătăţit în perioada noiembrie 1998 – 30 iunie 1999, faţă de situaţia de la 31 octombrie 1998. La 6 luni de la acordarea facilităţii de credit, activitatea reclamantei s-a încheiat cu profit, cu cifră de afaceri crescută.

De asemenea, expertiza a stabilit că încasările în valută lunare au depăşit un milion dolari S.U.A.

Nederularea unui volum de minimum 4.000.000 dolari S.U.A. nu este imputabilă reclamantei, ci pârâtei, care, în aprilie 1999, a blocat nejustificat efectuarea plăţilor, încercând să forţeze modificarea prevederilor contractuale prin impunerea semnării adendumului nr. 3, refuzat de reclamantă.

Din evidenţele contabile ale reclamantei, astfel cum au fost prezentate în tabelele anexă la expertiza contabilă, nu rezultă neîndeplinirea obligaţiilor asumate de aceasta, astfel că măsurile unilaterale ale băncii, prin nerespectarea convenţiei, au fost de natură să provoace daune prin diminuarea profitului, ca urmare a nerealizării vânzărilor şi dobânzilor penalizatoare prin transformarea liniei de credit în credit.

Faţă de cele de mai sus, hotărârea atacată fiind legală, recursul urmează să fie respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtele B.C.R. SA Bucureşti şi B.C.R. SA, sucursala Lipscani Bucureşti, împotriva deciziei nr. 1155 din 10 septembrie 2001 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia comercială.

Irevocabilă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 8 aprilie 2003.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre CSJ. Decizia nr. 2151/2003. Comercial