CSJ. Decizia nr. 2426/2003. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2426/2003
Dosar nr. 2475/2002
Şedinţa publică din 18 aprilie 2003
Asupra contestaţiei în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Prahova, prin sentinţa 1490 din 14 decembrie 2000, a respins acţiunea reclamantei SC C. SA Sinaia, împotriva pârâtei SC H.S. L.T.D. Azuga, considerând lipsa culpei în derularea raporturilor contractuale.
Instanţa de fond a apreciat că reclamanta nu a făcut dovada înaintării a două facturi fiscale de plată a redevenţelor, aşa încât nu poate cere rezilierea contractului de leasing imobiliar şi nici despăgubiri.
Curtea de Apel Ploieşti a menţinut soluţia, astfel pronunţată, prin Decizia nr. 692 din 23 mai 2001.
În recursul declarat, Instanţa Supremă, prin Decizia 5161 din 18 septembrie 2002, a modificat Decizia instanţei de apel şi, admiţând apelul, a schimbat sentinţa, a admis acţiunea, reziliind contractul de leasing imobiliar şi obligând pe pârâtă la 485.300.000 lei despăgubiri şi la 24.000.000 lei cheltuieli de judecată.
Împotriva deciziei astfel pronunţate, pârâta a formulat contestaţie în anulare, susţinând că dezlegarea pricinii este rezultatul unei greşeli materiale.
Contestaţia în anulare este o cale extraordinară de atac, de retractare, care e specifică instanţelor de recurs, în situaţia în care hotărârea dată este rezultatul unei greşeli materiale, sau dacă instanţa a omis să cerceteze vreunul din motivele de casare sau modificare (art. 318 C. proc. civ.).
Interpretarea textului nu poate fi extensivă, aşa încât nu se poate ataca, pe această cale, hotărârea dată în recurs, pentru că situaţia de fapt ar fi greşit reţinută de această instanţă.
Greşeala materială trebuie să fie substanţială pentru a conduce la anularea hotărârii, astfel, calea de atac extraordinară s-ar transforma într-un recurs la recursul deja soluţionat.
De altfel, evocând culpa recurentei-reclamante, contestatoarea nu şi-a întemeiat contestaţia în anulare pe argumente care să concluzioneze asupra esenţialei greşeli materiale a hotărârii instanţei de recurs.
Analiza deciziei atacate relevă lipsa bunei credinţe a pârâtei care, deşi obligată la plata redevenţelor până în a 25-a zi a lunii, două luni consecutive nu a îndeplinit obligaţia .
Astfel nu se poate pune în discuţie existenţa unei greşeli materiale săvârşite de judecata în recurs, motiv pentru care, Curtea va respinge, ca nefondată, contestaţia împotriva deciziei 5161 din 18 septembrie 2002, pronunţată de Curtea Supremă de Justiţie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondată, contestaţia în anulare a deciziei nr. 5161 din 18 septembrie 2002 a Curţii Supreme de Justiţie, secţia comercială, formulată de SC H.S. L.T.D. Azuga.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 aprilie 2003.
← CSJ. Decizia nr. 2421/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 243/2003. Comercial → |
---|