CSJ. Decizia nr. 242/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 242/2003
Dosar nr. 7049/2001
Şedinţa publică din 22 ianuarie 2003
Asupra recursurilor de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Tribunalul Iaşi, sub nr. 7781/2000, SC P. SA Bucureşti, sucursala P.O. Botoşani, a solicitat instanţei ca, prin sentinţa ce o va da, în contradictoriu cu S.N.T.F.M. C.F.R. SA, sucursala de marfă Iaşi, să oblige pârâta la plata sumei de 31.692.207 lei, reprezentând contravaloarea cantităţii de 2.400 kg. benzină lipsă în timpul transportului, cu cheltuieli de judecată.
Tribunalul Iaşi, prin sentinţa civilă nr. 69 din 15 ianuarie 2001, a admis în parte acţiunea şi a obligat pârâta la plata sumei de 10.268.640 lei, cu titlu de daune şi la 896.491 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut, din actele dosarului, că vagonul în care era încărcată benzina expediată reclamantei a ajuns la destinaţie cu sistemul de sigilare violat, fiind lipsă cantitatea de 2400 kg., dar pârâta datorează doar suma de 10.268.640 lei, diferenţa constând în taxe şi impozite ce se adaugă la preţ, dar pentru care reclamanta nu a făcut dovada plăţii către stat.
Curtea de Apel Iaşi, prin Decizia civilă nr. 257/A din 11 iunie 2001, a respins apelurile părţilor formulate împotriva sentinţei mai sus menţionate, reţinând, cu privire la apelul reclamantei, că aceasta ar fi fost îndreptăţită a încasa toate componentele preţului, dacă ar fi făcut dovada achitării lor către stat, iar cu privire la apelul pârâtei, că nu s-a făcut dovada lipsei cantităţii de benzină în litigiu la predarea transportului şi că înscrierea ei în toleranţele legale nu e posibilă, când vagonul ar fi ajuns la destinaţie fără un raport de eveniment.
Părţile au declarat recurs împotriva deciziei.
SC P. SA, sucursala Peco Botoşani, critică Decizia, arătând că apelul trebuia admis pentru diferenţa de 21.423.587 lei, deoarece suma respectivă reprezintă T.V.A, accize, taxă de drum şi sunt obligaţii legale ce se achită la bugetul statului.
Recursul a fost admis pentru următoarele motive:
Potrivit dispoziţiilor art. 85 alin. (2) din Regulamentul de transport C.F.R., despăgubirea pentru pierderea totală sau parţială a mărfii se calculează după factură, după preţul curent al mărfii şi, în lipsa acestora, după preţul mărfurilor de aceeaşi natură şi calitate, la locul şi data la care marfa a fost primită la transport.
Prin acţiune, reclamanta a solicitat preţul celor 2400 kg benzină, constatate lipsă la destinaţie, în care se includ şi taxele legale, datorate bugetului de stat (T.V.A, accize, taxă drumuri) dacă aceste taxe au fost sau nu achitate statului nu avea a fi analizat de instanţă, raporturile juridice cu privire la acestea se nasc între reclamantă şi stat şi nu se putea reţine că diferenţa de 21.423.587 lei nu se include în prejudiciul suferit de reclamantă, neavând relevanţă că statul va încasa suma respectivă de la acesta.
Pentru aceste motive a fost admis recursul reclamantei, s-a modificat Decizia, în sensul că a fost admis apelul acesteia, s-a schimbat în parte sentinţa şi a fost obligată pârâta la plata sumei de 31.692.207 lei, în loc de 10.268.640 lei, menţinându-se restul dispoziţiilor, respectiv, cele referitoare la cheltuieli.
S.N.T.F.M. C.F.R. SA, sucursala de marfă Iaşi, a declarat recurs împotriva deciziei, arătând, în esenţă, că acţiunea trebuia respinsă, deoarece vagonul a fost predat la destinaţie, asigurat la toate vanele şi la domă cu sigiliile expeditoarei intacte prin deschiderea existentă la capacul domei nu se poate concluziona că era posibil accesul la marfă.
În mod greşit, instanţa a înţeles că este vorba de toleranţa legală, instituită de art. 83.9.1 din Regulament, pe care nici nu au invocat-o.
Recursul a fost respins, ca nefondat, pentru următoarele motive:
Din actele dosarului rezultă incontestabil că furnizorul reclamantei, respectiv, sucursala P.S. Ploieşti, a expediat sucursalei P.O. Botoşani, cu vagonul cisternă având terminaţia cu nr. 15228, cantitatea totală de 49.150 kg benzină. Pârâta a primit marfa pentru transport fără obiecţiuni, dar la destinaţie a lipsit cantitatea de 2400 kg benzină, astfel cum rezultă din procesul-verbal nr. 64 din 24 aprilie 2000 al staţiei C.F.R. Botoşani, unde se consemnează şi faptul că sigiliul vagonului având terminaţia nr. 41608 a ajuns la domă cu urechea ruptă, iar doma se poate ridica cu 2 cm.
În aceste condiţii, corect s-a reţinut culpa pârâtei în dispariţia cantităţii de 2400 kg. benzină şi s-a respins apelul acesteia.
Faptul că, în decizie, la respingerea apelului, s-au avut în vedere şi dispoziţiile art. 83.9.1, chiar dacă prin motivele de apel, ele nu au fost invocate, nu constituie un motiv de nelegalitate a acesteia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta S.N.P. P. SA, sucursala P.O. Botoşani, împotriva deciziei nr. 257 A din 11 iunie 2001 a Curţii de Apel Iaşi, pe care o modifică, în sensul că admite apelul declarat de reclamantă, schimbă în parte sentinţa civilă nr. 69/E din 2001 a Tribunalului Iaşi şi obligă pârâta la plata sumei de 31.692.207 lei, menţinând restul dispoziţiilor din sentinţă şi decizie.
Respinge recursul declarat de pârâta, sucursala de marfă Iaşi, împotriva aceleiaşi decizii, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 22 ianuarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 2419/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 2420/2003. Comercial → |
|---|
