CSJ. Decizia nr. 2636/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2636/2003
Dosar nr. 7605/2001
Şedinţa publică din 16 mai 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 1/C din 8 ianuarie 2001, pronunţată de Tribunalul Sibiu, a fost admisă în parte acţiunea formulată şi precizată de reclamanta SC B.I. SRL cu sediul în oraşul Avrig, judeţul Sibiu, împotriva pârâtei SC I.P.A. SA Târgovişte, judeţul Dâmboviţa, în sensul că a obligat pe pârâtă să plătească reclamantei suma de 39.155.558 lei, cu titlu de contravaloare marfă; suma de 32.303.335 lei, cu titlu de penalităţi de întârziere şi suma de 5.260.487 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. De asemenea, a fost respins capătul de cerere privind plata diferenţei de curs valutar. Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că, în baza relaţiilor comerciale existente între părţi, reclamanta a livrat pârâtei produsul pretins M.R.S. 351, iar pentru încasarea contravalorii produselor livrate a emis facturile nr. 826255 şi nr. 826257 din data de 28 mai 1999, în valoare totală de 39.155.558 lei, context în care pârâta nu şi-a îndeplinit obligaţia de plată a preţului. A fost înlăturată apărarea pârâtei, în sensul că produsele preluate au fost necorespunzătoare din punct de vedere calitativ, cu motivarea că pârâta beneficiară trebuia să încheie acte de constatare, potrivit legii, care să fie opozabile reclamantei.
De asemenea, conform art. 43 C. com., au fost atribuite penalităţi de întârziere, iar în ce priveşte capătul de cerere referitor la diferenţa de curs valutar, s-a apreciat, ca nefondat, în absenţa unei menţiuni în facturi, conform cărora preţul unitar reprezintă echivalentul în mărci germane, la data facturării, şi a dovezii privind acceptul beneficiarului de plată la cursul de schimb valutar.
Prin Decizia civilă nr. 394/A din 18 mai 2001, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia comercială şi de contencios administrativ, au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de reclamanta SC B.I. SRL Avrig şi pârâta SC I.P.A. SA Târgovişte, împotriva sentinţei civile nr. 1/C/2001 a Tribunalului Sibiu.
Pentru a decide astfel, instanţa de apel a stabilit că, în mod corect, instanţa de fond a soluţionat litigiul dintre părţi. A rezultat din actele dosarului că, în cursul anului 1999, reclamanta a livrat pârâtei produsul pretins M.R.S. 351, iar pentru încasarea contravalorii produsului a emis facturile nr. 826255 şi nr. 826257 din 28 mai 1999, în care a făcut menţiunea scrisă că „neachitarea în termen de 3 zile de la emiterea facturii, duce la o penalitate de 0,25%, calculată din valoarea facturată".
Împotriva deciziei civile nr. 384/A din 18 mai 2001, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia comercială şi de contencios administrativ, a declarat recurs pârâta, SC I.P.A. SA Târgovişte, care a criticat hotărârea instanţei de apel sub aspectele că aceasta a fost pronunţată cu aplicarea greşită a legii, neavându-se în vedere că marfa livrată nu a corespuns calitativ, precum şi greşita obligare la plata penalităţilor de întârziere, fiind invocate, în drept, dispoziţiile art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ.
Intimata-reclamantă SC B.I. SRL a depus întâmpinare, motivată în fapt şi în drept, prin care a solicitat respingerea recursului promovat.
Curtea, analizând materialul probator administrat în cauză, în raport cu criticile aduse în cererea de recurs, urmează a constata că recursul formulat de SC I.P.A. SA Târgovişte este fondat, pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.
Instanţele judecătoreşti anterioare, printr-o apreciere greşită a probelor administrate în cauză, fără a da o corectă şi integrală interpretare a adevăratelor raporturi juridice, care decurg din relaţiile comerciale ale părţilor, neglijând răspunderea şi regimul sancţionator în situaţia neîndeplinirii obligaţiilor contractuale, precum şi cadrul juridic aplicabil în speţă, au obligat pârâta, SC I.P.A. SA Târgovişte, la plata sumei de 32.303.335 lei, cu titlu de penalităţi de întârziere.
De remarcat, ca element esenţial al situaţiei de fapt şi de drept, că, între părţi, nu a existat contract care să cuprindă o clauză în sensul plăţii penalităţilor de întârziere.
Corect a fost, însă, apreciat de instanţe, aspectul înlăturării criticii pârâtei, în sensul că produsele preluate de la reclamantă erau necorespunzătoare calitativ, cu motivarea că pârâta beneficiară trebuia să încheie acte de constatare, potrivit legii, acte care să fie opozabile reclamantei.
Pentru aceste motive, urmează a admite recursul declarat de pârâta SC PRODALCOOP SA cu sediul în Târgovişte Judeţul Dâmboviţa, împotriva deciziei nr. 394 din 18 mai 2001 a Curţii de Apel Alba Iulia secţia comercială şi de contencios administrativ, pe care o modifică în sensul că admite apelul aceleiaşi pârâte declarat împotriva sentinţei civile nr. 1 din 08 ianuarie 2001 a Tribunalului Sibiu, pe care o schimbă în parte, în sensul că respinge capătul de cerere privind plata penalităţilor de întârziere, în sumă de 32.303.335 lei. De asemenea va menţine restul dispoziţiilor sentinţei şi deciziei.
În temeiul art. 274 cod procedură civilă urmează a obliga intimata SC BIAMI INTERNATIONAL SRL la plata sumei de 2.496.267 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către recurentă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta SC P.C. SA Târgovişte, împotriva deciziei nr. 394 din 18 mai 2001 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia comercială şi de contencios administrativ, pe care o modifică, în sensul că admite apelul aceleiaşi pârâte, declarat împotriva sentinţei civile nr. 1 din 8 ianuarie 2001 a Tribunalului Sibiu, pe care o schimbă în parte, în sensul că respinge capătul de cerere privind plata penalităţilor de întârziere, în sumă de 32.303.335 lei. Menţine restul dispoziţiilor sentinţei şi deciziei. Obligă intimata SC B.I. SRL Avrig, judeţul Sibiu, la plata cheltuielilor de judecată, în sumă de 2.496.267 lei, către recurentă.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 16 mai 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 2635/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 2637/2003. Comercial → |
|---|
