CSJ. Decizia nr. 2814/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.2814/2003
Dosar nr. 7083/2001
Şedinţa publică din 29 mai 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 758 din 2 februarie 2001, Tribunalul Bucureşti, secţia comercială, a admis acţiunea majorată formulată de reclamanta R.A. L.O. Bucureşti, împotriva pârâtei SC S.R.C.I. SRL, şi, pe cale de consecinţă, pârâta a fost obligată să plătească reclamantei, echivalentul în lei la data plăţii a sumei de 7.694 dolari S.U.A., reprezentând contravaloarea chiriei calculată şi pretinsă pe perioada mai 1996 – ianuarie 1997, 15.878 dolari S.U.A., în echivalent lei la data executării, cu titlu de penalităţi de întârziere în plata chiriei, plus 5.114.028 lei T.V.A.
De asemenea, pârâta a mai fost obligată, prin aceeaşi sentinţă, şi la plata sumei de 5.039.117 lei, reprezentând contravaloare obiecte imputate nepredate, 360.522 lei cote de întreţinere şi 19.015.200 lei cheltuieli de judecată.
Apelul declarat împotriva acestei sentinţe de pârâta SC S.R.C.I. SRL, a fost anulat, ca fiind insuficient timbrat, prin Decizia civilă nr. 861 din 31 mai 2001, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, instanţa reţinând, în fundamentarea soluţiei, că, deşi pârâta a fost citată pentru termenul din 31 mai 2001, când procedura de citare a fost legal îndeplinită, cu menţiunea de a timbra calea de atac cu 42.664.548 lei taxă judiciară de timbru şi 47.000 lei diferenţă timbru judiciar, aceasta, nu s-a conformat obligaţiei legale prevăzute la art. 11 din Legea nr. 146/1997, privind taxele judiciare de timbru şi, ca atare, în cauză au devenit incidente dispoziţiile art. 20 alin. (3) din legea precitată coroborate cu cele ale art. 9 alin. (2) din OG nr. 32/1995, privind timbrul judiciar, care statuează că neîndeplinirea obligaţiei de plată până la termenul stabilit, se sancţionează cu anularea acţiunii sau a cererii.
Împotriva acestei ultime hotărâri, a declarat recurs pârâta SC S.R.C.I. SRL Bucureşti, susţinând, în esenţă, că soluţia de anulare a apelului său ca insuficient timbrat, este criticabilă, în condiţiile în care procedura de citare nu a fost legal îndeplinită pentru termenul din 31 mai 2001, în sensul că aceasta s-a efectuat prin afişare, şi nu prin predarea actului funcţionarului împuternicit cu primirea corespondenţei şi, pe cale de consecinţă, nu a avut cunoştinţă despre termenul stabilit pentru soluţionarea apelului şi, implicit, despre cuantumul taxei judiciare de timbru şi a diferenţei de timbru judiciar pe care trebuia să le achite, pentru a fi îndeplinită integral obligaţia legală de timbrare a apelului.
Mai susţine recurenta, că Decizia instanţei de apel este discutabilă şi pentru faptul că, deşi, procedura de citare, potrivit celor arătate, nu a fost legal îndeplinită pentru termenul de la 31 mai 2001, totuşi, instanţa a procedat la soluţionarea pricinii la primul termen de judecată, în loc să mai acorde un alt termen, cu consecinţa refacerii procedurii de citare şi, implicit, a recomunicării obligaţiei de timbrare sau să procedeze la soluţionarea apelului în limita taxelor de timbru plătite.
În consecinţă, pârâta solicită, în baza textelor legale menţionate în cerere, cu referire specială la art. 304 pct. 9 C. proc. civ., admiterea recursului, casarea deciziei atacate şi trimiterea cauzei, spre rejudecarea apelului, la aceeaşi instanţă de apel.
Recursul pârâtei nu este fondat.
Din examinarea actelor de la dosar, rezultă că, odată cu citarea, pentru termenul de la 31 mai 2001, pârâtei i s-a pus în vedere să timbreze apelul cu diferenţa de taxă judiciară de timbru în sumă de 42.664.548 lei şi diferenţa de 47.000 lei timbru judiciar.
Cum, pârâta nu s-a conformat acestei obligaţii legale, în mod justificat, instanţa de apel a considerat că, în cauză, au devenit incidente dispoziţiile art. 9 alin. (2) din OG nr. 32/1995, privind timbrul judiciar, cu modificările ulterioare, coroborate cu cele ale art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, privind taxele judiciare de timbru şi, în consecinţă, a dispus anularea apelului ca insuficient timbrat.
Faptul că pârâta a achitat anticipat 75.000 lei taxă judiciară de timbru nu atrăgea, aşa cum eronat susţine aceasta, aplicarea în cauză a dispoziţiilor art. 20 alin. (4) din legea precitată, în sensul că apelul trebuia soluţionat în limita taxelor de timbru achitate, deoarece acest text legal se referă, exclusiv, la cazul în care acţiunea a fost timbrată în mod corespunzător obiectului său iniţial şi, deci, nu priveşte timbrarea căilor de atac, aşa cum e cazul în speţă, aşa încât susţinerile recurentei, în sensul arătat, sunt nefondate şi urmează a fi respinse ca atare.
De asemenea, nu pot fi primite nici susţinerile pârâtei, în sensul că, pentru termenul din 31 mai 2001, procedura de citare nu ar fi fost legal îndeplinită şi, deci, că, în acest context, nu a avut cunoştinţă de obligaţia timbrării apelului cu numele menţionate în citaţie (42.664.548 lei taxă judiciară de timbru şi 47.000 lei timbru judiciar) deoarece probele dosarului de la apel dovedesc o cu totul altă situaţie, şi anume, că procedura de citare s-a făcut prin afişare, conform art. 92 alin. (2) şi (4) C. proc. civ., şi, ca atare, pârâta nu se poate prevala de necunoaşterea obligaţiei de timbrare, din moment ce, în citaţie, s-a prevăzut atât sumele, cât şi cuantumul acestora, care erau datorate pentru timbrarea corespunzătoare a apelului.
În sfârşit, faţă de dispoziţiile art. 7206 C. proc. civ., care prevăd că, în materie comercială, instanţa este obligată să asigure desfăşurarea procesului cu celeritate, se constată, că nici obiecţiunile pârâtei, în sensul că pricina a fost soluţionată la primul termen de judecată, nu pot fi reţinute, în condiţiile, în care, aşa cum s-a arătat, procedura de citare, a fost legal îndeplinită la acest prin termen de judecată.
Aşa fiind, recursul pârâtei, urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta SC S.R.C.I. SRL Bucureşti, împotriva deciziei nr. 861 din 31 mai 2001, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia VI-a comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 29 mai 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 2812/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 2816/2003. Comercial → |
|---|
