CSJ. Decizia nr. 2816/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.2816/2003
Dosar nr. 1608/2002
Şedinţa publică din 29 mai 2003
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Mureş, la data de 18 octombrie 2000, reclamanta SC I.Z. SRL a chemat în judecată pârâta S.C. C.X. SA, solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 157.990.500 lei, cu titlul de despăgubiri, reprezentând contravaloarea balastului excavat de pârâtă de pe suprafaţa de teren, proprietatea reclamantei, fără acordul acesteia.
Ulterior, reclamanta şi-a precizat acţiunea, în sensul că pretinde plata sumei de 629.947.710 lei contravaloarea cantităţii de 4740 mc balast excavat, calculat la preţul de 112.455 lei pe metrul cub.
Pârâta a formulat cerere de chemare în garanţie împotriva lui B.V., pentru ca, în cazul admiterii cererii reclamantei, acesta să fie obligat la plată, deoarece ea a cumpărat de la chematul în garanţie cantitatea de 6.600 mc balast.
Tribunalul Mureş, secţia comercială, prin sentinţa nr. 195, pronunţată la 23 februarie 2001, a admis acţiunea reclamantei, aşa cum a fost precizată şi a obligat pârâta la 692.947.710 lei contravaloarea balastului excavat de pe terenul, proprietatea acesteia, şi a respins, ca nefondată, cererea de chemare în garanţie a lui B.V.
Pârâta a mai fost obligată la 34.326.954 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această sentinţă, tribunalul a reţinut, din probele administrate, că reclamanta este proprietara suprafeţei de 5.600 mp teren, înscris în C.F. nr. 263/I/a Curteni, dobândit prin cumpărare.
Pe acest teren, pârâta a extras balast cu acordul chematului în garanţie, care a susţinut, fără să facă vreo dovadă, că este proprietarul terenului în cauză.
Apelul declarat de societatea pârâtă, împotriva acestei sentinţe, a fost respins, ca nefondat, de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia comercială şi de contencios administrativ, care, prin Decizia nr. 20/A, pronunţată la 5 martie 2002, în dosarul nr. 890/2001, a păstrat în totalitate hotărârea instanţei de fond.
Pentru a pronunţa această decizie, instanţa de apel a reţinut că ambele societăţi – reclamanta şi pârâta, au în obiectul de activitate construcţii şi au organizat activităţi de extragere balast pe terenuri extravilane cumpărate.
Pârâta a cumpărat de la chematul în garanţie B.V. între 600.000 lei şi 1.000.000 mc balast, ce urma să fie exploatat în timp, din parcelele cadastrale 26 şi 682, cuprinse ca amplasament în titluri prin care unor persoane fizice le-au fost reconstituite proprietăţi într-o albie majoră şi inundabilă a râului Mureş, proprietăţi ce conţin balast exploatabil în condiţii normale, până la 3-4 m adâncime.
Deşi pârâta-apelantă cunoştea exact amplasamentele terenurilor pe care urma să exploateze, a intrat şi în terenul, proprietatea reclamantei, afectând suprafaţa de 1900 mp, conform expertizei efectuată în cauză. Apelanta-pârâtă a acceptat să achite reclamantei-intimate, suma de 32.758.620 lei cu titlu de daune, în raport cu faptul că ea a cumpărat de la B.V. suprafaţa de teren cu un preţ care reprezintă 17.241 lei la un metru pătrat.
Reclamanta a cerut despăgubirea completă pentru cei 6162 mp exploataţi, la preţul de 112.455 lei pe metrul pătrat cu T.V.A, preţ pe care ea îl obţinea, dacă valorifica balastul exploatat de pârâtă.
Faţă de prevederile art. 998 - 1003 C. civ., instanţa de apel a apreciat că, în speţă, operează răspunderea civilă pentru fapta proprie, iar desdăunarea trebuie să fie completă şi trebuie să înlăture toate consecinţele provocate, deoarece obligaţia de a repara paguba, nu provine dintr-un raport de cauzalitate, ci are ca temei răspunderea rezultată dintr-o conduită ilicită, iar partea păgubită trebuie repusă în situaţia anterioară, în care se includ şi eventualele beneficii nerealizate. Împotriva soluţiei instanţei de apel, societatea pârâtă a declarat recurs, precizând că recursul său nu priveşte şi cererea de chemare în garanţie a lui B.V., la care, pârâta recurentă a renunţat.
În motivarea cererii de recurs, pârâta solicită să fie modificată Decizia instanţei de apel, în sensul stabilirii valorii pretenţiilor reclamantei la suma 73.944.000 lei, reprezentând contravaloarea reală a balastului exploatat, precum şi să se constate că suma de 692.944.710 lei, la care a fost obligată recurenta, este nereală.
Fără să conteste expertiza topografică efectuată în faza apelului, recurenta susţine că exploatarea terenului reclamantei s-a făcut la indicaţia lui B.V. şi, invocând dispoziţiile art. 304 pct. 6 C. proc. civ., recurenta-pârâtă susţine că instanţa de apel a acordat reclamantei mai mult decât a cerut.
În concret, ambele instanţe au acordat reclamantei o sumă echivalentă cu metrul cub de balast exploatat, ca şi când aceasta ar fi exploatat şi vândut balastul excavat, neţinând cont de faptul că cheltuielile de exploatare au fost suportate de recurenta-pârâtă, iar, potrivit raportului de expertiză contabilă, preţul unui metru cub de balast în pământ era de 12.000 lei.
Examinând actele şi lucrările dosarului în raport cu motivul de recurs invocat, se constată că recursul pârâtei nu este fondat.
Prin cererea adresată de reclamantă tribunalului, la data de 18 octombrie 2000, s-a cerut obligarea pârâtei la plata sumei de 157.990.500 lei, actualizată la data pronunţării sentinţei, iar prin precizarea depusă la dosarul instanţei de fond, reclamanta a precizat cuantumul sumei pretinse, la 692.947.710 lei, reprezentând contravaloarea balastului excavat calculat la preţul de 112.455 le pe metrul cub, sumă care include şi T.V.A şi efectuarea tuturor lucrărilor, necesare pentru redarea terenului în circuitul agricol.
Reclamanta a timbrat legal această cerere, iar instanţa de fond, prin hotărârea atacată cu apel, a acordat exact suma cerută de reclamantă.
Cum instanţa de apel a menţinut această hotărâre, iar motivele prevăzute de art. 304 pct. 7 şi 10 C. proc. civ., care au fost invocate de recurentă, nu pot fi reţinute, deoarece instanţa de apel a stabilit corect situaţia de fapt, a expus corect şi precis motivele pe care se întemeiază Decizia atacată, după examinarea tuturor probelor administrate în cauză, nu poate fi reţinut nici motivul prevăzut de art. 304 pct. 6 C. proc. civ., singurul motiv expus pe larg în recurs.
În aceste împrejurări, recursul pârâtei urmează să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta, SC C.X. SA Deva, împotriva deciziei nr. 20/A din 5 martie 2002, pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 29 mai 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 2814/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 2819/2003. Comercial → |
|---|
