CSJ. Decizia nr. 2970/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2970/2003
Dosar nr. 7947/2001
Şedinţa publică din 10 iunie 2003
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La 24 septembrie 1999, reclamanta E.C., în baza contractului nr. 4644 din 18 noiembrie 1997, având ca obiect executarea lucrărilor de „Reparaţii instalaţie iluminat exterior, ecluze, posturi de aşteptare şi sediu A.C.N." cu termen final la data de 12 mai 1998, recepţia finală fiind la 15 ianuarie 1999, conform procesului-verbal nr. 734, a cerut obligarea pârâtei A.C.N. Agigea la plata sumei de 155.664.298 lei, reprezentând preţ neplătit şi 0,25% penalităţi pe zi de întârziere.
Se susţine că din suma de 695.779.904 lei, facturată la 21 ianuarie 1999, cu titlu de preţ, pârâta a reţinut suma de 155.664.298 lei ca penalizare pentru neexecutarea lucrării la termenul contractual.
Tribunalul, prin sentinţa civilă nr. 2659/2000, a admis acţiunea, iar Curtea de Apel Constanţa, prin Decizia civilă nr. 690 din 4 iulie 2001, a respins apelul pârâtei, reţinând, în esenţă, că:
- reclamanta a executat, peste valoarea contractului de 288.267.218 lei, lucrări însemnate,
- susţinerea, conform căreia reclamanta nu şi-a executat obligaţiile contractuale, este nefondată, iar
- reţinerea sumei de 155 milioane de lei, ca penalităţi de întârziere, de către pârâtă, fără o cerere reconvenţională ori o acţiune, este nejustificată.
Contra deciziei, pârâta a declarat recurs pe temeiurile din art. 304 pct. 9 şi 10 C. proc. civ., susţinând că:
- putea să procedeze la „calcularea şi reţinerea penalităţilor de întârziere, în sumă de 155.664.288 lei, pentru intervalul 12 mai 1999 – 15 ianuarie 2000, astfel că,
- acţiunea nu are obiect, căci reclamanta nu şi-a executat obligaţiile contractuale.
2. Recursul este nefondat.
2.1. Suma pretinsă prin acţiune constituie, fără echivoc, diferenţa de preţ al lucrărilor executate de reclamantă în baza contractului dintre părţi.
Pârâta nu a contestat executarea acelor lucrări, preţul lor şi nici facturarea făcută de reclamantă, dar a refuzat plata sumei de 155.664.298 lei, reprezentând diferenţă de preţ, cu motivarea că şi-a calculat valoarea penalităţilor de întârziere datorate pentru recepţia peste termen a lucrărilor.
2.2. Termenul contractual a avut în vedere un volum de lucrări evaluat la 288.267.218 lei, iar volumul final al lucrărilor executate, inclusiv cele suplimentare, cerute de pârâtă, este peste 100% (634.046.245 lei, căci cele de 55.306.313 lei, s-au executat de altă firmă).
De altfel, termenul a fost prelungit iniţial, fără a mai fi examinat, iar pârâta nu a invocat întârzierea la recepţia din 15 ianuarie 1999, acceptând la plată numai 452.396.445 lei, în timp ce expertiza O.D. stabileşte că valoarea penalităţilor, la lucrările rămase de executat după expirarea termenului contractual, este de 54.127.338 lei.
Aşadar, pârâta datorează preţul lucrărilor executate şi recepţionate, astfel că, în mod corect, instanţele au obligat-o la plata preţului neachitat, înlăturând susţinerea sa relativă la deducerea valorii penalităţilor.
Pârâta invocă o datorie în seama reclamantei şi, deci, compensarea judiciară a acesteia cu preţul neachitat, dar, în speţă, nu sunt întrunite condiţiile cerute de art. 1141 C. civ., privind compensarea, deoarece nu s-a introdus cerere reconvenţională, fiind invocată numai ca un mijloc de apărare, ceea ce este inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta C.N. A.C.N. SA Constanţa împotriva deciziei nr. 690 din 4 iulie 2001 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 10 iunie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 2968/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 2974/2003. Comercial → |
|---|
