CSJ. Decizia nr. 4111/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 4111/2003
Dosar nr. 9577/2001
Şedinţa publică din 29 octombrie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Recurenta S.C. M.L. S.A. Craiova a chemat-o în judecată pe pârâta S.C. M.I. S.R.L. Craiova şi a solicitat ca prin sentinţa care se va pronunţa să fie obligată la plata sumei de 13.836.449 lei debit restant plus dobândă cu motivarea că i–a livrat acesteia din urmă mobilier pe bază de comandă şi că facturile emise pentru decontarea preţului nu au fost achitate.
Tribunalul Dolj, prin sentinţa nr. 406 din 16 martie 2001, a admis acţiunea aşa cum a fost formulată.
Apelul pârâtei, declarat împotriva sentinţei fondului a fost admis de Curtea de Apel Craiova, care prin Decizia nr. 969 din 17 octombrie 2001 a schimbat sentinţa apelată în sensul obligării pârâtei la plata diferenţei de 8.371.574 lei debit cu dobândă legală calculată pe perioada februarie – noiembrie 2000. Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei.
Curtea de Apel a apreciat ca fiind întemeiată critica referitoare la momentul de la care încep să curgă dobânzile faţă de clauza convenită de părţi în legătură cu plata preţului „pe măsura vânzării mărfii". S-a apreciat că în raport de această clauză scadenţa plăţii nu este cea a momentului emiterii facturii ci a datei vânzării mărfurilor.
Împotriva deciziei pronunţată în apel a declarat recurs pârâta S.C. M.I. S.R.L., prin care a invocat netemeinicia şi nelegalitatea hotărârilor pronunţate în cauză, limitându-se să expună situaţia de fapt şi probele care, în opinia sa, nu au fost avute în vedere de cele două instanţe, fără motivare în drept.
În esenţă, recurenta a susţinut că a făcut dovada, cu chitanţa nr. 4895021 din 30 iunie 2000, că a achitat reclamantei suma de 4.000.000 lei şi că această sumă trebuia dedusă atunci când s-a emis notificarea nr. 257/10 M/2000.
Prin deducerea sumei care a fost achitată din debitul total, recurenta a susţinut că ar fi rămas de plată numai 6.876.604 lei şi nu 8.371.574 lei, cât s-a solicitat, iar dobânda trebuia calculată, eventual, numai la suma reală de plată.
Recursul este nefondat pentru următoarele considerente.
Din examinarea actelor dosarului în raport de critica formulată se constată că intimata reclamantă a emis factura nr. 3147 din 10 mai 1999 pentru suma de 1.953.625 lei şi factura nr. 3163 din 3 iunie 1999 pentru suma de 6.417.949 lei.
Din înscrisurile depuse la dosar recurs rezultă că suma de 4 milioane achitată de recurentă a fost operată ca plată parţială la factura nr. 3147 (în litigiu) după ce au fost stinse plăţi care priveau alte două facturi şi anume factura nr. 336 din 10 mai 1999 şi factura nr. 8205 din 3 iunie 1999.
Prin urmare suma achitată a fost dedusă din calculul sumei ce a fost pretinsă prin acţiune, iar notificarea de la apel la care s-a referit recurenta cuprinde cele două facturi menţionate mai sus, cu sumele rămase de plată.
Şi critica referitoare la dobânda acordată este nefondată întrucât instanţa de apel a precizat corect că aceasta este datorată în conformitate cu art. 43 C. com. şi OG nr. 9/2000 şi tot corect a stabilit şi momentul de la care a început să curgă în raport de convenţia părţilor.
În consecinţă, nefiind motive de modificare a deciziei pronunţată în apel dintre cele prevăzute de art. 304 alin. (6) – (10) C. proc. civ., conform art. 312 C. proc. civ. recursul va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta S.C. M.I. S.R.L. Craiova împotriva deciziei nr. 969 din 17 octombrie 2001 a Curţii de Apel Craiova, secţia comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 29 octombrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 4110/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 4114/2003. Comercial → |
|---|
