ICCJ. Decizia nr. 4318/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 4318/2003
Dosar nr. 1869/2002
Şedinţa publică din 11 noiembrie 2003
Asupra contestaţiei în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 190 din 24 decembrie 1998, Tribunalul Slatina a respins acţiunea reclamantei S.C. T. S.A. Bucureşti împotriva pârâtei S.C. O. S.A. Drăgăneşti Olt, ca nefondată, cu 2.800.000 lei cheltuieli de judecată.
Curtea de Apel Craiova, prin Decizia civilă nr. 49 din 26 ianuarie 2000, a admis apelul reclamantei, a schimbat sentinţa civilă de mai sus, a admis în parte acţiunea şi a obligat pe pârâtă la plata sumei de 21.600 USD contravaloare fire bumbac în lei la data plăţii, T.V.A. aferent la momentul plăţii, dobânda comercială la nivelul taxei de scont B.N.R. şi cheltuieli de judecată la fond şi în apel.
Prin Decizia civilă nr. 6767 din 21 noiembrie 2001, Curtea Supremă de Justiţie, secţia comercială, a respins recursul pârâtei, ca nefondat.
Împotriva acestei din urmă hotărâri judecătoreşti pârâta a formulat o contestaţie în anulare, potrivit art. 318 C. proc. civ., întrucât instanţa nu a analizat toate motivele de recurs, interpretând eronat probele, situaţie în care contestă preţul şi concluziile expertizei.
În legătură cu contestaţia în anulare de faţă se reţin următoarele.
Potrivit prevederilor art. 318 C. proc. civ., hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie, când dezlegarea dată este rezultatul unei greşeli materiale sau când instanţa respingând recursul sau admiţându-l numai în parte a omis din greşeală să cerceteze vreunul din motivele de casare.
Contestaţia în anulare este o cale extraordinară de atac, admisibilă numai în cazurile limitativ prevăzute de lege, prin care se urmăreşte anularea unei hotărâri definitive dacă la pronunţarea ei nu s-au observat neregularităţile actelor de procedură ori dacă soluţia este rezultatul unei erori materiale evidente (art. 317 şi art. 318 C. proc. civ.).
Prevederea cuprinsă în art. 318 C. proc. civ., potrivit căreia o hotărâre dată în recurs poate fi retractată dacă a fost rezultatul unei greşeli materiale, se referă la erori materiale evidente, în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului, cu respingerea greşită a unui recurs tardiv, anularea greşită ca netimbrat sau ca făcut de un mandatar fără calitate şi altele asemănătoare, pentru verificarea cărora nu este necesară reexaminarea fondului sau reaprecierea probelor.
Prin urmare, greşelile instanţei de recurs care pot deschide calea contestaţiei în anulare sunt greşeli de fapt şi nu greşeli de judecată, de apreciere a probelor ori de interpretare a dispoziţiilor legale.
În cazul în care contestaţia în anulare priveşte şi omisiunea examinării unui motiv de casare, aceasta nu înseamnă că pot fi repuse în discuţie pe această cale motive de casare care au format obiect de preocupare pentru instanţa de recurs, chiar dacă soluţia pronunţată ar fi rezultatul unei greşite aprecieri a probelor sau a aplicării legii.
Astfel, contestaţia în anulare nu constituie un mijloc de reformare a unei hotărâri, chiar şi greşite, date în recurs, întrucât instanţa este ţinută să verifice numai dacă există vreunul din motivele limitativ prevăzute de lege şi nu poate să examineze justeţea soluţiei pronunţate.
Examinând hotărârea atacată, în raport de dispoziţiile legale de mai sus, se constată că instanţa de recurs a analizat în mod grupat motivele, şi avut în vedere toate criticile formulate de pârâtă, care priveau, în esenţă, problema cantităţilor de fire bumbac şi al preţului acestora.
Este de reţinut, deci, că toate motivele de recurs, chiar dacă nu au fost examinate punctual, îşi găsesc tratarea detaliată în considerentele hotărârii atacate, aşa cum s-a menţionat mai sus.
În această situaţie, afirmaţia pârâtei contestatoare referitoare la neexaminarea tuturor motivelor de casare, de către instanţa de recurs, nu poate fi primită.
Chiar dacă petiţionara consideră că prin soluţia la care s-a oprit instanţa de recurs ar cuprinde greşeli de judecată pe fond, acestea nu pot fi corectate pe această cale procesuală, a contestaţiei în anulare, care este o cale de retractare şi nu de reformare a soluţiei atacate.
În consecinţă nefiind îndeplinite condiţiile legale prevăzute de art. 318 C. proc. civ., contestaţia în anulare formulată de pârâtă va fi respinsă ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge contestaţia în anulare formulată de contestatoarea S.C. O. S.A. Drăgăneşti Olt împotriva deciziei nr. 6767 din 21 noiembrie 2001 a Curţii Supreme de Justiţie, secţia comercială, ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţa publică, astăzi 11 noiembrie 2003.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4317/2003. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 4324/2003. Comercial → |
|---|
