ICCJ. Decizia nr. 4587/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 4587/2003
Dosar nr. 2288/2002
Şedinţa publică din 25 noiembrie 2003
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamantul Consiliul Local al Comunei Păstrăveni a chemat în judecată pe pârâta S.C. A. SRL Piatra Neamţ, prin acţiunea înregistrată la data de 25 septembrie 1998, la Judecătoria Târgu-Neamţ solicitând obligarea pârâtei la plata sumei de 261.006 lei contravaloare chirie restantă pentru perioada 27 iunie 1998-31 august 1998, a sumei de 13.516 lei cu titlu de penalităţi de întârziere şi a solicitat rezilierea contractului de închiriere nr. 787 din 18 aprilie 1996, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că pârâta nu a achitat chiria pe ultimele 2 luni anterioare promovării acţiunii, deşi a pus-o în întârziere şi a somat-o să-şi achite debitul.
Pârâta a formulat cerere reconvenţională prin care a solicitat obligarea reclamantului la plata sumei de 574.746 lei cu titlu de rambursare a cheltuielilor efectuate de societate pentru consolidarea structurii de rezistenţă a beciului închiriat care de drept cădea în sarcina sa.
Pârâta a arătat că la data încheierii contractului, spaţiul nu corespundea din punct de vedere tehnic, cu acordul reclamantului a efectuat lucrări cu fonduri provizorii şi apoi a solicitat ca valoarea acestora să fie dedusă din chirie sau să se prelungească contractul de închiriere.
Prin sentinţa nr. 2303 din 18 decembrie 1998, Judecătoria Târgu-Neamţ a admis acţiunea în pretenţii şi rezilierea contractului şi a respins cererea reconvenţională a S.C. A. SRL Piatra Neamţ.
Instanţa a reţinut că pârâta nu a achitat chiria, suma de 574.746 lei reprezentând lucrări la beci, a fost scăzută din suma datorată de S.C. A. SRL Piatra Neamţ.
Împotriva sentinţei nr. 2303 din 18 decembrie 1998 a Judecătoriei Târgu-Neamţ a declarat apel pârâta.
Tribunalul Neamţ a admis apelul, a desfiinţat sentinţa atacată şi a reţinut cauza spre rejudecare, prin Decizia nr. 61 din 23 aprilie 1999, reţinând că s-a încălcat competenţa materială, în ceea ce priveşte rezilierea contractului de închiriere.
Rejudecând cauza, Tribunalul Neamţ prin sentinţa nr. 2742 din 7 octombrie 1999 a respins acţiunea principală precizată de reclamant, a admis cererea reconvenţională şi a obligat pe reclamantul pârât Consiliul Local al Comunei Păstrăveni să plătească 3.627.771 lei reprezentând contravaloare lucrări de reparaţii beci.
Tribunalul Neamţ a reţinut că pârâta şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale de plată a taxei de locaţie şi nu se poate dispune rezilierea contractului.
În ceea ce priveşte cererea reconvenţională, prin actul adiţional nr. 1 din 26 iunie 1997, pârâta a efectuat lucrări ca urmare a degradării bunului, lucrări stabilite prin expertiză la 3.627.771 lei, care cădeau în sarcina proprietarului.
Apelul declarat de reclamant împotriva acestei sentinţe a fost respins ca tardiv declarat prin Decizia nr. 31 din 20 ianuarie 2000 a Curţii de Apel Bacău.
Această decizie a fost casată prin Decizia nr. 125 din 17 ianuarie 2002 a Curţii Supreme de Justiţie, secţia comercială, cauza fiind trimisă la Curtea de Apel Bacău, pentru judecarea apelului.
Curtea de Apel Bacău a pronunţat Decizia nr. 36 din 26 august 2002, prin care a admis apelul reclamantului Consiliul Local al comunei Păstrăveni, a schimbat în tot sentinţa nr. 2742 din 7 octombrie 1999 a Tribunalului Neamţ, a admis în parte acţiunea principală obligând pârâta la plata sumei de 779.594 lei chirie restantă, 233.880 lei cu titlu de penalităţi de întârziere, a respins ca rămas fără obiect capătul de cerere privind rezilierea contractului, a respins cererea reconvenţională ca nefondată.
Instanţa de apel a reţinut următoarele:
Prin contractul de închiriere s-a stabilit chiria la preţul de 100 lei pe metrul pătrat, pentru anul 1996, în perioada următoare chiria urma să se modifice în funcţie de evoluţia parităţii leu/dolar, iar pentru neplata la timp de două luni a chiriei, s-a stabilit la art. IV alin. (5) din contract, penalităţi de întârziere.
Pe contract, apare o rezoluţie prin care se stabileşte plata anticipată a chiriei, de 100 lei/mp, pentru anul 1996.
Începând cu 1 ianuarie 1997, s-a stabilit o chirie de 4.000 lei/lunar prin Hotărârea Consiliului Local, care nu este o modificare unilaterală a chiriei, având în vedere clauza de la art. IV alin. (2) din contract.
Prin actul adiţional nr. 1 din 26 iunie 1997 s-au prevăzut obligaţii suplimentare, între care, obligaţia proprietarului de a efectua lucrări de reparare, care nu sunt în sarcina chiriaşului şi care dacă sunt executate de acesta din urmă, vor fi scăzute din taxa anuală de închiriere, ceea ce s-a şi făcut.
Prin urmare, pârâta a fost obligată la plata chiriei de 779.594 lei chirie restantă la 31 decembrie 1998 şi 233.880 lei penalităţi de întârziere, iar capătul de cerere privind rezilierea a fost respins deoarece contractul a încetat de drept la data de 1 august 2002, la împlinirea termenului de închiriere.
S.C. A. SRL Piatra Neamţ a declarat recurs, criticând Decizia nr. 36 din 26 august 2002 a Curţii de Apel Bacău, pentru netemeinicie şi nelegalitate.
În motivarea recursului, pârâta a susţinut că a achitat anticipat chiria în baza acordului intervenit între părţi, astfel cum rezultă din chitanţa aflată în dosarul cauzei, pentru toată perioada locaţiei, iar în ceea ce priveşte cererea reconvenţională, s-a susţinut că reparaţiile au sporit valoarea spaţiului închiriat, ele nu erau în sarcina chiriaşului, iar expertiza tehnică a fost ignorată.
Recursul este nefondat pentru următoarele considerente.
Plata anticipată a chiriei a fost aprobată pentru anul 1996, iar începând cu 1 ianuarie 1997, s-au aplicat tarifele stabilite prin HCL nr. 35/1997, care a avut în vedere actualizarea chiriei în funcţie de evoluţia parităţii leu-dolar, iar din calculele efectuate de expertul contabil rezultă că tariful de 4.000 lei/lunar este mai mic decât chiria rezultată din recalculare conform art. IV alin. (2) din contractul de închiriere.
Contravaloarea lucrărilor de reparaţii în sumă de 574.746 lei, stabilită prin procesul verbal de recepţie a fost scăzută din suma datorată cu titlu de chirie pentru anul 1998.
În concluzie, criticile formulate de pârâtă nu pot fi reţinute, recursul declarat în cauză este nefondat şi urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta S.C. A. SRL Piatra Neamţ împotriva deciziei nr. 36 din 26 august 2002 a Curţii de Apel Bacău, secţia comercială şi contencios administrativ, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 25 noiembrie 2003.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4584/2003. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 4588/2003. Comercial → |
|---|
