ICCJ. Decizia nr. 58/2003. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.58
Dosar nr.1217/2003
Şedinţa publică din 14 ianuarie 2004
Asuprarecursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr.10/F din 21 aprilie 2003 a Curţii de Apel Braşov, secţia civilă – cererea formulată pe cale de ordonanţă preşedinţială de contestatorul G.D. a fost admisă.
Împotriva hotărârii sus - evocată a declarat recurs R.A. A.P.P.S. Bucureşti.
Cum recurenta nu a timbrat anticipat recursul, aceasta a fost legal citată pentru termenul din 14 ianuarie 2004, cu menţiunea de a timbra recursul cu 42.500 lei taxă judiciară de timbru şi 3.000lei timbru judiciar, obligaţie căreia nu s-a conformat.
Ori, prin art.1 din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru a fost statuat principiul potrivit căruia acţiunile şi cererile introduse de instanţele judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice cât şi de persoanele juridice, care se plătesc anticipat sau, în mod excepţional, până la termenul stabilit de instanţă, de regulă primul termen de judecată.
Potrivit prevederilor art.9 din OG nr.32/1995, art.20, alin.3 din Legea nr.146/1997 şi normelor de aplicare aacestui act normativ, în cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru şi/sau timbrul judiciar, cererea părţii se anulează, după caz, ca netimbrată sau insuficient timbrată.
Constatând că recursul nu a fost timbrat anticipat, că recurenta nu s-a conformat obligaţiei de timbrare potrivit menţiunii din citaţia pentru termenul de judecată din 14 ianuarie 2004, când procedura de citare a fost legal îndeplinită, că în cauză nu operează scutirea legală – personală sau ca obiect – de obligaţia timbrării, Curtea urmează să dea eficienţă dispoziţiilor art.20, pct.1 şi 3 din Legea nr.146/1997 respectiv ale art.30, pct.1 şi 5 din Normele metodologice de aplicare a legii şi să dispună anularea ca netimbrat a recursului formulat de R.A. A.P.P.S. Bucureşti.
Aşa fiind, Înalta Curte de Casaţie şi JUSTIŢIE
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Anulează recursul declarat de R.A. A.P.P.S. Bucureşti împotriva sentinţei nr.10 din 21 aprilie 2003 a Curţii de Apel Braşov, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţa publică, astăzi14 ianuarie 2004.
← CSJ. Decizia nr. 579/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 581/2003. Comercial → |
---|