CSJ. Decizia nr. 862/2003. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 862/2003
Dosar nr. 3671/2001
Şedinţa publică din 13 februarie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 567 din 5 octombrie 2000 a Tribunalului Brăila, a fost anulată, ca insuficient timbrată, acţiunea SC I. SA Bucureşti, prin care solicitase obligarea pârâtei SC O.I.E. SRL Brăila la plata sumei de 440.447.984 lei cu titlu de preţ şi daune interese.
Apelul declarat de reclamantă împotriva acestei sentinţe a fost respins, ca nefondat, prin Decizia civilă nr. 84 din 6 februarie 2001 a Curţii de Apel Galaţi, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Instanţa de apel a reţinut că soluţia de fond este corectă în raport cu dispoziţiile art. 3 din Legea nr. 146/1997 şi de împrejurarea că, la 31 august 2000, instanţa a pus în vedere reclamantei să completeze taxa de timbru şi a acordat un nou termen, dar aceasta nu şi-a îndeplinit obligaţia.
Chiar dacă jurista reclamantei era bolnavă, această împrejurare n-o scutea pe reclamantă de obligaţia achitării taxelor de timbru, iar adresa sa nr. 163 din 3 octombrie 2000 a ajuns la dosar după pronunţare, nefăcându-se dovada celor invocate.
Nemulţumită de această decizie, reclamanta a declarat recurs, solicitând casarea ei şi trimiterea cauzei spre rejudecare.
În dezvoltarea motivelor de recurs se invocă înlăturarea de către instanţă a cererii sale din 3 octombrie 2000, pentru lipsă de apărare, pe motiv că jurista era bolnavă, aceasta fiind singura persoană din societate care cunoştea actele dosarului şi putea asigura apărarea în cauză.
Recursul este nefondat pentru considerentele ce se vor arăta:
Odată cu introducerea acţiunii, la 27 iunie 2000, reclamantei i s-a pus în vedere să completeze taxa de timbru cu 6.428.959 lei, obligaţie neîndeplinită la termenul din 31 august 2000, când instanţa a pus în vedere reprezentantului reclamantei să-şi îndeplinească această obligaţie până la termenul din 5 octombrie 2000, termen la care aceasta nu s-a mai prezentat.
Este adevărat, aşa cum au reţinut şi instanţele, că, prin adresa nr. 156 din 3 octombrie 2000, reclamanta solicita un termen pentru lipsă de apărare, pentru că jurista era în concediu medical, dar această cerere nu a fost primită câtă vreme reclamanta nu-şi îndeplinise obligaţia timbrării, iar reclamanta nici nu dovedise cele susţinute.
Chiar dacă în apel s-au depus actele medicale pentru jurista societăţii reclamante, instanţa de apel corect a reţinut că reclamanta avea obligaţia achitării taxelor de timbru, conform art. 20 din Legea nr. 146/1997, anticipat, cel mai târziu până la prima zi de înfăţişare, termen nerespectat nici de această dată de către reclamantă, aşa încât, la 5 octombrie 2000, pentru când a formulat cerere de amânare, nu era îndreptăţită a formula cereri, în condiţiile în care acţiunea sa era anulabilă.
În consecinţă, Curtea apreciază că instanţa de apel a pronunţat o decizie temeinică şi legală, făcând o corectă aplicare a dispoziţiilor Legii nr. 146/1997, motiv pentru care recursul reclamantei va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta SC I. SA împotriva deciziei nr. 84 din 6 februarie 2001 a Curţii de Apel Galaţi, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 februarie 2003.
← CSJ. Decizia nr. 861/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 863/2003. Comercial → |
---|