CSJ. Decizia nr. 874/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 874/2003
Dosar nr. 7830/2001
Şedinţa publică din 13 februarie 2003
Deliberând asupra recursului de faţă;
Prin cererea înregistrată sub nr. 2049 din 29 februarie 2000, reclamantul, Consiliul Local al oraşului Plopeni, a solicitat obligarea pârâtei C.D. la plata sumei de 19.600.000 lei pentru lipsa de folosinţă a terenului în suprafaţă de 200 mp, proprietate publică a oraşului Plopeni.
Motivându-şi acţiunea, reclamanta arată că a încheiat cu SC M.S.’93 SNC mai multe contracte de închiriere pe terenul de 200 mp pe care se află o construcţie revendicată de pârâtă şi aceasta foloseşte fără drept terenul.
Tribunalul Prahova, prin Decizia civilă nr. 40 din 12 ianuarie 2001, a admis acţiunea precizată, a obligat pe pârâtă la plata sumei de 22.051.200 lei, reprezentând lipsa de folosinţă a terenului pe perioada noiembrie 1998 - februarie 2000, şi la 5.500.000 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut că pârâta ocupă terenul proprietatea publică de 200 mp, lipsa de folosinţă fiind evoluată prin expertiza dispusă şi stabilită pe baza tarifelor în funcţie de activitate.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta, susţinând că nu datorează nici o sumă de bani, deoarece terenul i-a fost dat în folosinţă pe toată durata existenţei construcţiei proprietatea sa.
Curtea de Apel Ploieşti a respins, ca nefondat, apelul pârâtei, pronunţând Decizia civilă nr. 719 din 29 mai 2001 şi a obligat-o pe aceasta la plata cheltuielilor de judecată de 3.000.000 lei către reclamantă în urma admiterii cererii de îndreptare a erorii materiale strecurate în decizie.
S-a reţinut că, deşi art. 187 alin. (1) din Legea nr. 109/1996, privind constituirea şi funcţionarea Cooperativelor de Consum şi de credit, prevede că terenurile transmise în folosinţă pe durată nedeterminată şi fără plată îşi menţin acest regim juridic pe toată durata construcţiilor respective, pârâta nu a făcut dovada că acest teren i-a fost transmis în folosinţă, aşa cum precizează legea, astfel că este datoare să plătească lipsa de folosinţă, calculată potrivit hotărârilor Consiliului Local al oraşului Plopeni.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta, susţinând că terenul a fost preluat fără a se fi întocmit acte sau că acestea se află la Consiliul Local Plopeni, care nu are interes să le prezinte, astfel că trebuie aplicate dispoziţiile art. 187 alin. (1) din Legea nr. 109/1996.
Un alt motiv de recurs se referă la cuantumul taxelor despre care recurenta susţine că trebuiau să fie cele prevăzute de Legea nr. 69/1993, modificată.
Recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Pentru a invoca beneficiul regimului juridic al terenului transmis în folosinţă pe durata construcţiei, pârâta trebuia să dovedească transmiterea terenului în folosinţa sa. Or, aceasta nu a făcut dovada cerută de Legea nr. 109/1996, astfel încât nu poate solicita aplicarea acestui regim juridic pentru terenul în litigiu şi va trebui să achite reclamantei valoarea lipsei de folosinţă a terenului, astfel cum au stabilit instanţele de fond şi de apel.
În ceea ce priveşte valoarea despăgubirii, aceasta a fost solicitată şi calculată ca lipsa de folosinţă la nivelul preţurilor practicate în baza reglementărilor Consiliului Local, respectiv hotărârea nr. 30 din 30 martie 1998, hotărârea 63 din 21 decembrie 1998 şi hotărârea nr. 63 din 29 noiembrie 1999.
A fost avut în vedere prejudiciul real, adică suma concretă pe care ar fi obţinut-o reclamanta dacă nu ar fi fost lipsită de folosinţa acestui teren.
Constatându-se că, şi sub acest aspect, instanţele au aplicat corect dispoziţiile legale şi că nu există nici un motiv de modificare a deciziei atacate, se va respinge, ca nefondat, recursul pârâtei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta C.D. Băicoi, împotriva deciziei nr. 719 din 29 mai 2001 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 februarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 867/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 875/2003. Comercial → |
|---|
