CSJ. Decizia nr. 968/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 968/2003
Dosar nr. 528/2002
Şedinţa publică din 18 februarie 2003
Asupra recursului de faţă.
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele.
Prin sentinţa nr. 1440 din 23 februarie 2001, Tribunalul Bucureşti, secţia comercială, a respins, ca neîntemeiată, acţiunea formulată de reclamanta Autoritatea pentru Privatizarea şi Administrarea Participaţiilor Statului, în contradictoriu cu pârâta S.C. T.M.P. SA Bucureşti, prin care se solicita obligarea la plata sumei de 15.783.629 lei, reprezentând daune interese moratorii pentru plata cu întârziere a dividendelor cuvenite pentru exerciţiul financiar al anului 1996, calculate la nivelul dobânzilor bonificate de B.R.D. la depozitele constituite de persoanele juridice pe termen de un an.
În considerentele sentinţei, se reţine că pârâta a plătit cu întârziere dividendele datorate, la 29 aprilie 1998, dar cererea reclamantei nu se justifică în raport cu prevederile art. 67 alin. (3) şi art. 68 din Legea nr. 31/1990, privind societăţile comerciale, întrucât s-ar depăşi cuantumul beneficiilor reale.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, prin Decizia nr. 1428 din 30 noiembrie 2001, a respins, ca neîntemeiată, excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, invocată de intimata pârâtă şi, ca nefondat, apelul declarat de reclamantă.
Se reţine că solicitarea de daune interese moratorii sub forma dobânzii comerciale, conform art. 43 C. com. apare, ca nefondată, faţă de prevederile art. 68 din Legea nr. 31/1990, conform cărora aportul la capital nu este purtător de dobânzi.
În contra deciziei a declarat recurs reclamanta pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., solicitând modificarea acesteia şi admiterea acţiunii formulate.
Critica formulată vizează greşita interpretare a prevederilor art. 43 C. com., deoarece obligaţia de plată a dividendelor este o obligaţie comercială, greşit făcându-se aplicarea art. 67 din Legea nr. 31/1990.
Intimata pârâtă a depus întâmpinare prin care solicită respingerea recursului, întrucât, cu O.P. 1362 din 15 noiembrie 2000, a plătit suma solicitată de recurenta reclamantă, cu titlu de daune interese moratorii şi anume 15.338.025 lei.
La cererea recurentului, Curtea a acordat un termen pentru ca aceasta să verifice afirmaţia intimatei, susţinută de ordinul de plată şi extrasul de cont depus în copie la dosar.
Cum, la termenul acordat, recurenta nu s-a mai prezentat, în lipsa oricărei comunicări, se prezumă confirmarea de către aceasta a susţinerii intimatei pârâte cu privire la stingerea prin plată a obligaţiei.
Prin urmare, Curtea, reţinând plata cu O.P. nr. 136 din 15 noiembrie 2000 a sumei de 15.338.025 lei, cu titlul de „penalităţi" dividende pe anul 1996, depus în copie la dosar, va respinge, ca nefondat, recursul declarat pentru acest considerent.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de reclamanta Autoritatea pentru Privatizarea şi Administrarea Participaţiilor Statului Bucureşti împotriva deciziei nr. 1428 din 30 noiembrie 2001 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia VI comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 februarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 96/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 969/2003. Comercial → |
|---|
