CSJ. Decizia nr. 950/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 950/2003Dosar nr. 6890/200.
Şedinţa publică din 18 februarie 200.
Asupra recursului de faţă.
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele.
Reclamanta S.C. C. S.A. Ploieşti, sucursala Bucureşti, l-a chemat în judecată pe pârâtul Consiliul Local Bolintin Vale, solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 3.318.615.961 lei reprezentând penalităţi de întârziere conform contractului nr. 2-1/1995.
La data de 28 septembrie 2000, Primăria Bolintin Vale a depus la dosar cerere reconvenţională, solicitând obligarea reclamantei la plata sumei de 16.302.705.000 lei reprezentând penalităţi pentru anul 1999.
Prin sentinţa civilă nr. 599 din 20 decembrie 2000, Tribunalul Giurgiu a respins ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamantă şi a anulat ca netimbrată cererea reconvenţională formulată de pârâtă.
Prin Decizia civilă nr. 1068 din 29 iunie 2001, Curtea de Apel Bucureşti, secţia VI-a comercială, a admis apelul declarat de reclamantă, a schimbat în tot sentinţa mai sus menţionată şi, pe fond, a admis acţiunea formulată de reclamantă şi a obligat-o pe pârâtă să-i plătească reclamantei suma de 3.318.615.961 lei penalităţi de întârziere, precum şi suma de 57.881.159 lei cheltuieli de judecată.
A obligat-o pe intimată să-i plătească apelantei şi suma de 28.965.379 lei cheltuieli de judecată în apel.
Pentru a pronunţa această decizie, curtea de apel a reţinut că atât timp cât lucrările executate au fost achitate prin compensare, dar cu întârziere, înseamnă că lucrările au fost acceptate de beneficiar, cu atât mai mult cu cât situaţia de lucrări depusă la dosar a fost semnată de reprezentantul intimatei pârâte.
În aceste condiţii, a apreciat că apelanta reclamantă era îndreptăţită să solicite penalităţi de întârziere conform clauzei stipulate la art. 47 din contract, penalităţi calculate până la data de 30 aprilie 2000, în sumă de 3.318.615.961 lei, cuantumul acestora nefiind contestat de intimata pârâtă.
În contextul celor arătate, a mai reţinut şi că în mod greşit instanţa de fond a respins acţiunea reclamantei, pe considerentul că aceasta nu a făcut dovada unor lucrări complete şi de calitate şi că nu ar fi respectat termenele de execuţie, aceste aspecte vizând însă cererea reconvenţională formulată de pârâtă, care fiind anulată ca netimbrată, nu a mai putut fi examinată.
Împotriva deciziei curţii de apel a declarat recurs pârâtul Consiliul Local Bolintin Vale, întemeindu-se pe dispoziţiile art. 304 C. proc. civ. şi solicitând modificarea în tot a deciziei recurate.
Recurentul pârât susţine astfel că greşit instanţa de apel nu a reţinut reaua credinţă de care a dat dovadă intimata în executarea obligaţiilor ce-i reveneau, precum şi faptul că nu a făcut dovada în nici un fel că ar fi executat lucrări complete şi de calitate.
Pe de altă parte, arată că chiar dacă ar fi existat întârzieri de plată către intimată, acestea nu pot fi reţinute în culpa sa, pentru că banii ce urmau a fi viraţi către Primăria Bolintin Vale în vederea achitării facturilor emise de intimată veneau de la bugetul de stat, prin D.G.F.P.C.F.S. Giurgiu, deoarece Consiliul Local Bolintin Vale nu avea şi nici nu are posibilitatea achitării unor sume de ordinul miliardelor fără resurse de la bugetul de stat şi nici nu ar fi încheiat un contract de o asemenea anvergură şi valoare fără aceste subvenţii, taxele şi impozitele locale neputând asigura necesarul de bani pentru aşa ceva.
Recursul este fondat, potrivit considerentelor ce vor fi arătate în continuare.
Din examinarea actelor dosarului, se constată următoarele.
Curtea de apel examinând apelul reclamantei a reţinut că acesta este întemeiat şi l-a admis în consecinţă, reţinând în esenţă că sentinţa pronunţată de tribunal este greşită, atât timp cât lucrările efectuate de reclamantă au fost acceptate de pârâtul beneficiar.
A mai reţinut astfel şi că soluţia tribunalului a avut în vedere că reclamanta nu a făcut dovada executării unor lucrări complete şi de calitate şi că nu ar fi respectat termenele de execuţie, dar aceste aspecte vizau cererea reconvenţională formulată de pârât, cerere care corect fiind anulată ca netimbrată, nu a mai putut forma obiect de analiză.
În exercitarea dreptului de control asupra hotărârilor pronunţate în cauză, se constată însă că greşit s-a procedat la anularea cererii reconvenţionale formulate de pârât ca netimbrată, tribunalul neobservând aplicabilitatea în speţă a dispoziţiilor art. 17 din Legea nr. 146/1997 potrivit cărora, pe lângă instituţiile expres nominalizate, sunt scutite de plata taxelor de timbru, la introducerea acţiunilor în justiţie, inclusiv a căilor de atac formulate potrivit legii şi alte instituţii publice, atunci când au ca obiect venituri publice, din această categorie făcând parte şi pârâtul.
Aşa fiind, în soluţionarea apelului reclamantei, se impunea ca instanţa de apel să observe că cererea reconvenţională formulată de pârât a fost greşit anulată ca netimbrată, împrejurare în care ar fi trebuit să ia în examinare şi această cerere şi să se pronunţe asupra ei, cu atât mai mult cu cât apărările formulate de pârât pe această cale privesc fondul cauzei, fiind contrare susţinerilor apelantei, susţineri pe care instanţa le-a apreciat ca fiind fondate fără însă a lua în considerare mijloacele de apărare formulate de pârât şi prin cererea reconvenţională, astfel cum s-a arătat mai sus.
Ca atare, reţinându-se că cererea reconvenţională a fost greşit anulată ca netimbrată, iar instanţa de apel, ignorând acest aspect s-a pronunţat în cauză, fără a o lua în considerare, încălcând în acest fel dreptul la apărare al pârâtului Consiliul Local Bolintin Vale, urmează a se admite recursul pârâtului, a se casa Decizia curţii de apel şi a se trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe de apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de pârâtul Consiliul Local Bolintin Vale împotriva deciziei nr. 1068 din 29 iunie 2001 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia VI-a comercială, pe care o casează şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă de apel.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 februarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 95/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 951/2003. Comercial → |
|---|
