Acţiune în anulare. Hotărâre din 19-06-2014, Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 19-06-2014 în dosarul nr. 2255/93/2012/a1
DOSAR NR._
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI–SECȚIA A VI-A CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 1389
Ședința publică de la 19.06.2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE – I. P.
JUDECĂTOR – A. M. G.
JUDECĂTOR – A. A.
GREFIER – L. E. A.
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurentul B. E. A., împotriva sentinței civile nr.3840 din 10.12.2013, pronunțată de Tribunalul Ilfov – Secția Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata . SRL prin administrator judiciar SCP EVRIKA INSOLVENCY IPURL.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul, reprezentat de avocat B. C. cu împuternicire avocațială la dosar și intimata, reprezentată de avocat C. E. Cozmina, cu împuternicire la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că recurentul nu a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru și timbrul judiciar, potrivit rezoluției de primire a dosarului.
Apărătorul recurentei depune la dosar azi, în ședință publică, dovada achitării taxei judiciare de timbru și timbrul judiciar, potrivit rezoluției de primire a dosarului.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Apărătorul recurentului solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, casarea sentinței atacate și pe fondul cauzei respingerea acțiunii în anulare, ca neîntemeiată. În subsidiar, în cazul admiterii acțiunii, solicită restituirea prestației de 5000 lei din contractul anulat. Susține că autoturismul a fost folosit, până la vânzare pentru închiriere, era deteriorat complet in afara de caroserie si directie. Ca urmare a unor defectiuni la sistemul de tractiune masina a fost indisponibilizata timp de 30 zile Printr-o constatare tehnică s-a stabilit starea autoturismului și s-a stabilit că piesele necesare reparării acestuia au un cost de 109.959,95 lei, sumă care nu include valoarea manoperei și consumabilelor. Având in vedere starea tehnică a autoturismului la data cumpărării și costurile necesare repunerii acestuia in stare de folosință, prețul de vânzare de 5000 lei, menționat in factura fiscală nr. 9088/08.02.2012 este in concordanță cu valoarea de circulație a autoturismului la acea dată. Arată că susținerile administratorului judiciar referitoare la intenția recurentului de a înstrăina patrimoniul debitoarei, cu scopul de a-l sustrage urmăririi sunt speculații lipsite de orice suport probator.
Apărătorul intimatei solicită respingerea recursului, ca nefondat și menținerea sentinței atacate, ca temeinică și legală, fără cheltuieli de judecată. Arată că autoturismul a fost vândut în februarie 2012, cu câteva luni înainte de a formula cererea de deschidere a procedurii, de unde concluzia că recurentul avea cunoștință că societatea debitoare era în pragul insolvenței. Susține că recurentul cu rea credință a înstrăinat autoturismul. În ceea ce privește prețul ce ar fi trebuit să fie plătit de către cumpărător și al incidenței art. 80 alin. 1 lit. b din Legea 85/2006, a arătat că prețul stipulat în actul de înstrăinare autentificat prin factura . AIF AROL, nr. 9088, este cu mult mai mic decât valoarea de circulație a bunului la momentul vânzării. Mai arată că ca dl. Banceanu E. A. era asociatul societatii . SRL detinand 30% din capitalul social si tatăl administratorului societății in cauza dl. Banceanu R. S.. Astfel ca, reiese in mod clar intentia de fraudarea a intereselor societatii si a creditorilor atat cat reprezentantul societatii vanzatoare si cumparatorul faceau parte din acelasi cerc de interes economic, fiind si rude de gradul 1. Mai mult decat atat, din analiza documentelor aflate în posesia lichidatorului judiciar nu rezultă dacă acest preț a fost plătit vreodată și dacă banii au fost înregistrați în contabilitatea societății.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.3840/10.12.2013 pronunțată de Tribunalul Ilfov s-a admis acțiunea în anulare formulată de . SRL prin administrator judiciar Evrika Insolvency IPURL și ca urmare, s-a dispus anularea contractului de vânzare cumpărare încheiat între părți prin factura fiscală ..9088/08.02.2012 emisă de . SRL și a fost obligat pârâtul B. E. A. la plata sumei de 6886,2 lei către reclamantă, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea sentinței, s-au reținut următoarele:
Între debitoarea . SRL, în calitate de vânzătoare și pârâtul B. Rmil A., asociat al debitoarei, în calitate de cumpărător s-a încheiat contractul de vânzare cumpărare având ca obiect autoturismul marca Toyota Rav 4 cu nr. de înmatriculare_ . Debitoarea a emis factura fiscală nr.9088/08.02.2012penteru suma de 500 lei TVA inclus, iar pârâtul a achitat factura conform chitanței nr. 9013/08.02.2012.
Tribunalul a apreciat că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.80 alin.2 lit.e) din legea nr.85/2006 întrucât transferul patrimonial s-a realizat în perioada celor 3 ani anteriori deschiderii procedurii insolvenței, iar transferul a avut loc între debitoare al cărei asociat era pârâtul către cumpărătorul pârât același B. E. A..
S-a apreciat că pârâtul a condus societatea în calitatea sa de asociat și a profitat de poziția deținută și de informațiile la care avea acces deplin pentru a obține pentru sine un folos injust în prejudiciul creditorilor.
S-a mai reținut că prin raportul de expertiză depus la dosar valoarea autoturismului vândut a fost calculată la suma de 6882,2 lei, reținându-se existența unor defecțiuni tehnice în raport de comanda de diagnosticare din 25.01.2012. Având în vedere diferența vădită dintre valoarea cu care pârâtul a cumpărat autoturismul și valoarea cu care l-a vândut ulterior (25.000 lei) tribunalul a reținut că transferul patrimonial are caracter fraudulos în sensul că a fost efectuat cu rea credință în dublu scop, acela de a leza drepturile creditorilor și pentru obținerea unui profit personal, motiv pentru care a admis acțiunea în anulare așa cum a fost formulată.
B. E. A. a declarat recurs împotriva acestei sentințe solicitând casarea hotărârii atacate și în principal, respingerea acțiunii în anulare ca neîntemeiată, iar în subsidiar, restituirea sumei de 5000 lei.
În motivarea recursului, se arată că soluția instanței de fond este nelegală întrucât în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 80 alin. 2 lit. e din legea nr. 85/2006.
Se susține că nu a fost administrată nici o probă din care să rezulte că pârâtul a condus debitoarea în mod injust, prejudiciind creditorii acesteia.
Recurentul arată că în mod greșit s-a reținut că există o diferență vădită între valoarea cu care pârâtul a cumpărat mașina și cea cu care l-a vândut ulterior, deoarece autoturismul a fost cumpărat cu suma de 5000 lei iar raportul de expertiză a concluzionat că valoarea acestuia la data înstrăinării era de 6882 lei.
Recurentul învederează că înstrăinarea autoturismului a fost o operațiune necesară având în vedere starea tehnică a acestuia rezultată din înscrisurile de la dosar și confirmată de raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză, stare care îl făcea inutilizabil. Se arată că înstrăinarea s-a făcut către recurent, asociat al debitoarei întrucât nu s-a găsit nici o altă persoană dispusă să-l achiziționeze în starea tehnică în care era, iar repararea pe cheltuiala debitoarei nu era posibilă și nici avantajoasă.
Recurentul consideră că în mod greșit s-a reținut reaua credință la înstrăinarea autoturismului.
Nu s-au administrat alte probe noi.
Analizând sentința atacată în raport de criticile formulate și având în vedere actele dosarului, Curtea reține următoarele:
Prima instanță a fost învestită de către lichidatorul judiciar al debitoarei . SRL cu o acțiune îndreptată împotriva pârâtului B. E. A., fost asociat al societății aflată în procedura falimentului, acțiune prin care s-a solicitat anularea facturii fiscale din data de 08.02.2012 având ca obiect transferul dreptului de proprietate asupra autovehiculului Toyota în temeiul art.80 alin. 2 lit. e) din legea nr. 85/2006.
Instanța a considerat întemeiată acțiunea în anulare și a admis-o, obligând pârâtul la plata sumei de 6882,2 lei către reclamantă, reținându-se că acesta nu are dreptul la restituirea prestației sale conform art.83 alin. 2 din legea nr. 85/2006.
Potrivit dispozițiilor art.80 alin.2 lit.e) din legea nr.85/2006, următoarele operațiuni, încheiate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii cu persoane aflate în raporturi juridice cu debitoarea, vor putea, de asemenea, să fie anulate și prestațiile recuperate, dacă sunt în dauna creditorilor, cu orice persoană fizică ori juridică, deținând o poziție dominantă asupra debitoarei sau activității sale.
Așadar, pentru admisibilitatea unei acțiuni în anularea unui transfer patrimonial în temeiul art.80 alin.2 lit. e) din legea nr.85/2006 se impunea verificarea îndeplinirii mai multor condiții și anume: operațiunea să fi fost încheiată în perioada suspectă, adică în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii insolvenței, actul să fi fost încheiat cu persoane, fizice sau juridice care dețin o poziție dominantă asupra societății debitoare și ultima condiție - operațiunea să fi fost făcută în dauna creditorilor societății debitoare.
În speța de față, transferul dreptului de proprietate asupra autovehiculului marca Toyota de la debitoare către cumpărătorul B. Emul s-a efectuat la data de 08.02.2012 în cei 3 ani anterior deschiderii procedurii insolvenței (sentința civilă nr. 1326/04.12.2012).
B. E. era asociat al societății debitoare dar această împrejurare nu presupune și existența unei poziții dominate asupra activității debitoarei atât timp cât acesta nu era singurul asociat. Prin urmare, instanța de fond a concluzionat că pârâtul B. E. a deținut o poziție dominată asupra debitoarei din simplul fapt că acesta avea calitatea de asociat al societății, ceea ce, în lipsa unor dovezi certe în acest sens și care nu au fost administrate reprezintă un raționament care nu poate fi luat în considerare cu deplin temei.
În al doilea rând, reținerile instanței referitoare la reaua credință a pârâtului B. E. care a urmărit prin achiziționarea autovehiculului un folos injust în dauna creditorilor, toate acestea bazându-se pe faptul că autovehiculul a fost înstrăinat pentru suma de 5000 lei, iar valoarea reală a acestuia stabilită de către raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat în cauză a fost de 6882,2 lei, precum și pe împrejurarea că ulterior achiziționării mașina a fost vândută de către pârât pentru suma de 25.000 lei urmează a fi înlăturate, fiind contrazise de probele dosarului. Astfel, raportul de expertiză tehnică judiciară a concluzionat că valoarea reală a autovehiculului era de 6882,2 lei, întrucât mașina avea, potrivit comenzii de diagnosticare nr._/25.01.2012 (f.52 dosar) defecțiuni și un grad mare de uzură. Or, înstrăinarea bunului în schimbul sumei de 5000 lei înseamnă că acesta a fost vândut la prețul corect pe piață având în vedere valoarea reală a acestuia, neexistând o diferență semnificativă între valoarea reală a bunului și cea la care a fost vândut pentru a se putea considera că s-a intenționat obținerea de foloase injuste în dauna creditorilor.
Or, având în vedere starea tehnică a mașinii așa cum a reieșit din înscrisurile și proba cu expertiză, Curtea apreciază că înstrăinarea bunului care nu mai putea fi utilizat în scopul desfășurării activității de închiriere iar repararea sa pe cheltuiala societății debitoare ar fi fost dezavantajoasă s-a efectuat cu bună credință pentru că era necesară.
În concluzie, Curtea consideră că instanța de fond a pronunțat hotărârea cu aplicarea greșită a dispozițiilor art.80 alin.2 lit.e) din legea nr.85/2006 și ca urmare, în conformitate cu dispozițiile art.304 pct.9 c.p.c și art.312 alin.1 c.p.c. va admite recursul și va dispune respingerea acțiunii în anulare formulată de lichidatorul debitoarei împotriva pârâtului B. E., ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurentul B. E. A., împotriva sentinței civile nr.3840 din 10.12.2013, pronunțată de Tribunalul Ilfov – Secția Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata . SRL prin administrator judiciar SCP EVRIKA INSOLVENCY IPURL.
Modifică în tot sentința atacată în sensul că: respinge acțiunea, ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19.06.2014.
Președinte, Judecător, Judecător,
I. P. A. M. G. A. A.
Grefier,
L. E. A.
Red.Jud.I.P.
Nr.ex.: 2/07.07.2014
Fond: Tribunalul Ilfov – Secția Civilă
Președinte: R. N.
| ← Contestaţie. Decizia nr. 471/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Acţiune în anulare. Decizia nr. 1338/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
