Angajare raspundere organe de conducere. Art.138 din Legea 85/2006. Decizia nr. 1550/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1550/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 17-09-2014 în dosarul nr. 53416/3/2010*/a1
Dosar nr._ (Număr în format vechi 1863/2014)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A V-A CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1550
Ședința publică de la 17 Septembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. VINȚANU
Judecător M. H.
Judecător C. M. N.
Grefier C. M.
****************
Pe rol judecarea cererii de recurs, formulată de recurenta DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI ÎN REPREZENTAREA ADMINISTRAȚIEI SECTOR 5 A FINANȚELOR PUBLICE împotriva sentinței civile nr.5314/26.05.2014 pronunțată de Tribunalul București Secția a VII-a Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul pârât M. N..
La apelul nominal făcut în ședință publică, nu se prezintă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință, după care:Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat și având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului, constată că:
Prin cererea, legal timbrată, înregistrată la data de 5 noiembrie 2010 pe rolul Tribunalului București, Secția a VII-a comercială sub nr._ 0, creditorul Administrația Finanțelor Publice Sector 5 a solicitat, în baza Legii 85/2006, deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitorului . SRL, care se află în stare de insolvență și față de care deține o creanță certă, lichidă și exigibilă în sumă de 3.790.788 lei.
În motivare, în fapt, a arătat că, în baza declaratiilor privind obligatiile la bugetul de stat consolidat depuse de societatea debitoare, s-au intocmit acte de executare silita, respectiv somatii cu titlurile executorii aferente, comunicate debitorului conform prevederilor art 44 alin 2 și 3 din Cod pr.fiscala.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 31, alin. 1, art. 41 coroborat cu art. 3 pct. 11, din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.
Conform art. 33 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, cererea creditorului a fost comunicată debitorului, acesta contestând starea de insolvență mentionând că se afla în litigiu cu creditorul pentru plata creantei solicitate. Astfel, debitul invocat de către AFP sector 5 în valoare de 3.790.788 lei, este format din 1.088.663 lei plus dobânzi TVA în cuantum de 2.635.145 lei Aceste sume au fost stabilite în sarcina debitorului prin decizia nr. 58/17.02.2010 emisa de Directia Generala de Solutionare a Contestatiilor din cadrul ANAF, decizie ce a fost atacata de către debitor la Curtea de Apel Bucuresti, cauza aflându-se pe rolul acestei instante.
La data de 18.04.2011 creditorul AFP sector 5 a formulat întâmpinare la contestația debitoarei, solicitând respingerea acesteia, și pe cale de consecința deschiderea procedurii insolventei. Creditorul a precizat ca formularea contestației împotriva titlurilor de creanța și a actelor administrative fiscale nu suspenda executarea actului administrativ fiscal.
Prin cererea, înregistrată la data de 11 ianuarie 2011 pe rolul Tribunalului București, Secția a VII-a comercială, sub nr._ creditorul M. I. a solicitat, în baza Legii 85/2006, deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitorului . SRL, care se află în stare de insolvență și față de care deține o creanță certă, lichidă și exigibilă în sumă de 445.697,10 lei.
În motivarea în fapt creditorul arată că a împrumutat debitoarei, prin patru contracte de împrumut, suma de 445.697,10 lei, ce nu i-a fost achitată.
Debitorul a formulat contestatie și impotriva cererii de deschidere a procedurii insolventei depusa de creditorul M. I., solicitand respingerea cererii, aratand ca pretinsele contracte de imprumut prezentate de creditor nu corespund realitatii, fiind contestate de către debitor, creditorul fiind fostul director general al debitorului, care a cauzat mai multe prejudicii societatii, formulandu-se în acest sens impotriva sa plangere penala, aflata în curs de solutionare la P. de pe langa Judecatoria sector 5 Bucuresti.
La termenul din data de 20 aprilie 2011 cauza cu nr._ a fost conexată la cauza_/3/2010.
La data de 18 aprilie 2012 s-a pronunțat Sentința civilă nr. 4680, prin care s-au admis contestațiile formulate de debitorul . SRL, cererile de deschidere a procedurii formulate de creditorii Administrația Finanțelor Publice Sector 5 și M. I. fiind respinse ca neîntemeiate.
Împotriva acestei sentința s-a declarat recurs de către cei doi creditori; prin Decizia civilă nr. 181 pronunțată la data de 23 ianuarie 2013 de către Curtea de Apel București Secția a V-a Civilă, cauza a fost trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe.
Cauza a fost înregistrată pentru cel de-al doilea ciclu procesual sub nr._ 0* la data de 8 martie 2013.
Prin cererea înregistrată la data de 27 iulie 2012 pe rolul Tribunalului București, Secția a VII-a comercială, sub nr._/3/2012 creditorul . a solicitat, în baza Legii 85/2006, deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitorului . SRL, care se află în stare de insolvență și față de care deține o creanță certă, lichidă și exigibilă în sumă de 882.705,19 lei.
În motivarea în fapt a cererii creditorul arată că are calitatea de fidejusor ca urmare a încheierii unui contract de leasing între . IFN SA și debitor, și că întrucât acesta nu și-a respectat planul de plăți a ratelor de leasing au fost executate biletele la ordin constituite garanție de către .. În total fidejusorul susține că a achitat rate, penalități și alte taxe în sumă totală de 882.705,19 lei.
La termenul din data de 8 martie 2013 creditorul și-a precizat cererea în sensul că solicită și rata inflației și dobânda legală, ce a curs până la data introducerii cererii.
La data de 4 martie 2013, după al doilea termen de judecată, debitorul a depus contestație la cererea formulată de creditorul ..
La data de 29 aprilie 2013 judecătorul sindic a dispus conexarea cauzei_/3/2012 la cauza_ 0*.
La data de 17.06.2013 s-a pronunțat Sentința civilă nr. 6120 prin care s-a admis excepția tardivității depunerii contestației, s-au respins, ca tardive, contestațiile debitorului . SRL formulate la cererile de deschidere a procedurii insolvenței promovate de către creditorii M. I. și ., s-a admis contestația debitorului . SRL formulată la cererea de deschidere a procedurii insolvenței promovată de creditorul Direcția G. a Finanțelor Publice a Municipiului București s-a respinge, ca neîntemeiată, cererea de deschidere a procedurii insolvenței promovată de creditorul Direcția G. a Finanțelor Publice a Municipiului București în contradictoriu cu debitorul . SRL, s-au admis cererile creditorilor M. I. și . împotriva debitorului . SRL și s-a deschis procedura simplificată a falimentului împotriva debitoarei . SRL și a fost numit ca lichidator judiciar AA Total Insolvency IPURL.
Pe parcursul desfășurării procedurii colective s-au mai formulat și alte declarații de creanță, care au fost incluse în tabelul obligațiilor debitorului.
În cauză, lichidatorul judiciar a arătat că nu a identificat faptic în patrimoniul debitorului bunuri mobile sau imobile care să fie valorificabile.
Prin urmare, la data de 28.04.2014 prin Sentința comercială nr. 4385, Tribunalul București Secția a VII-a comercială, prin judecătorul-sindic, a închis procedura insolvenței și a dispus radierea debitoarei din Registrul Comerțului.
La data de 12 martie 2014 creditorul Direcția G. Regională a Finanțelor Publice București, ca urmare a modificării Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței prin Legea nr. 167/2010, a înregistrat sub nr._, cererea privind atragerea răspunderii patrimoniale a administratorului M. N. întemeiată pe art. 138 lit. c și d din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței în susținerea căreia a solicitat administrarea probei cu înscrisurile de la dosarul de fond nr._ 0*.
Cererea de chemare în judecată a pârâtului M. N. ce a avut calitatea de administrator al debitoarei este formulată în termeni generali, teoretici, fără a indica, în concret, ce fapte au fost săvârșite de administrator. Reclamantul se rezumă doar la a indica o parte din elementele răspunderii civile delictuale, respectiv prejudiciul (reprezentat desigur de creanțele neachitate), vinovăția pârâtului, fără însă a arăta ce faptă ilicită a săvârșit pârâtul care a produs prejudiciul respectiv, iar legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu este demonstrată nu prin relația simplă cauză-efect, ci prin analogii și supoziții. În cerere sunt citate normele legale aplicabile în cauză, prezentându-se doar considerente teoretice pe marginea acestor norme, neindicându-se însă și faptele săvârșite de pârât prin care acesta a încălcat normele înscrise în art. 138 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.
Pârâtul deși legal citat nu a depus întâmpinare și nu s-a prezentat în instanță.
În ceea ce privește obligația pârâtului de a ține registrele contabile, condiția impusă de legiuitor este că neîndeplinirea acesteia, adică neținerea unei contabilități în conformitate cu legea, să fi contribuit la ajungerea societății în stare de insolvență. Așadar, simplul fapt că pârâtul nu ar fi ținut contabilitatea potrivit legii române nu este de natură să ducă la angajarea răspunderii lor în lipsa dovedirii raportului de cauzalitate între această faptă și ajungerea societății în stare de insolvență. Or, în speță, creditorul Direcția G. Regională a Finanțelor Publice București nu a făcut dovada acestui raport de cauzalitate.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termenul legal prevăzut de art. 8 alin. (2) din Legea nr.85/2006 creditoarea DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI ÎN REPREZENTAREA ADMINISTRAȚIEI SECTOR 5 A FINANȚELOR PUBLICE, înregistrat pe rolul Curții de Apel București – Secția a V a Civilă, prin care a solicitat modificarea hotărârii recurate, în sensul de a admite cererea formulată și de a obliga pârâtul la plata datoriilor restante către creditorii debitoarei . SRL.
Recurenta susține că hotărârea atacată este pronunțată cu aplicarea greșită a legii (art.304 pct. 9 Cod procedură civilă).
Cu toate cestea, nu se aduce nicio critică de nelegalitate a sentinței, ci reia toată „motivarea” cererii introductive de instanță.
În drept:art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, Legea nr. 85/2006 privind Legea insolvenței cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr.82/1991 și OUG nr. 92/2003.
Deși legal citat, intimatul nu s-a prezentat în instanță și nu a formulat întâmpinare.
Analizând sentința atacată, în raport de susținerile recurentei și temeiul de drept invocat, Curtea apreciază că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Din interpretarea sistematică a dispozițiilor art. 138 alin. (1) și (3) din Legea nr.85/2006 rezultă aspectele esențiale privind cererea în atragerea răspunderii patrimoniale a organelor de conducere/supraveghere ale debitorului în insolvență, și anume aspectele referitoare la noțiunea și natura juridică a acestei cereri, subiecții de drept ce dețin calitatea procesuală activă și cea pasivă, precum și cerințele legale pentru admiterea cererii. Potrivit dispozițiilor art.998-999 din fostul cod civil ( aplicabil situației din speță), orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara, autorul faptei fiind responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar și de acela ce a cauzat prin neglijența sau prin imprudența sa.
Condițiile cumulative ale angajării răspunderii persoanelor care au cauzat insolventa, sunt: existența unui prejudiciu constând în imposibilitatea creditorilor de a recupera integral creanțele, ca urmare a lipsei ori insuficienței din averea debitorului insolvent a disponibilităților bănești; acest prejudiciu este egal cu pasivul debitorului insolvent (valoarea totală a masei credale, așa cum rezultă din tabelul definitiv consolidat al creanțelor); săvârșirea de către persoanele arătate, a uneia sau mai multor fapte ilicite dintre cele enumerate limitativ de la lit.a) la lit.g) ale art.138 alin.(1) din Legea nr.85/2006; existența unei legături de cauzalitate între fapta/faptele ilicite săvârșite și starea de insolvență; dovada acestui element înseamnă implicit și dovada raportului cauzal între aceste fapte ilicite și prejudiciul creat creditorilor; - fapta ilicită să fi fost săvârșită cu intenție, ca forma de vinovăție. Consecința antrenării răspunderii persoanelor vinovate de cauzarea insolvenței, ca urmare a îndeplinirii condițiilor prezentate, este aceea că ele vor putea fi obligate să suporte o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență.
Reclamantul creditor DGFP a susținut că starea de insolvență a debitoarei a fost cauzată de către pârât, în calitate de administrator, prin săvârșirea faptelor prevăzute de art.138 alin.1 lit. c și d) din Legea nr.85/2006, și anume a dispus, în interes personal, continuarea unei activități care ducea, în mod vădit, persoana juridică la încetarea de plăți și respectiv a ținut o contabilitate fictivă, a făcut să dispară unele documente contabile nu a ținut contabilitatea în conformitate cu legea.,
Reclamantul nu și-a îndeplinit obligația procesuală de a dovedi actele și operațiunile materiale ce ar fi fost săvârșite de pârât și care s-ar încadra în conținutul fapte ilicite a ținerii unei contabilități fictive și nici actele materiale prin care ar fi distrus ori ascuns contabilitatea societății debitoare.
În ce privește fapta de a continua o activitate care ducea în mod vădit la încetare de plăți invocată de creditor nu se indică în ce a constat această continuare de activitate astfel că susținerea este neîntemeiată.
Față de cele expuse în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) Cod procedură civilă Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI ÎN REPREZENTAREA ADMINISTRAȚIEI SECTOR 5 A FINANȚELOR PUBLICE împotriva sentinței civile nr.5314/26.05.2014 pronunțată de Tribunalul București Secția a VII-a Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul pârât M. N..
Irevocabilă.
Pron în ședință publică, azi 17.09.2014
Președinte, G. VINȚANU | Președinte, M. H. | Judecător, C. M. N. |
Grefier, C. M. |
Red.Jud.G.V.
Tehnored.A.A.
Ex.2/27.11.2014
Tribunalul București – Secția a VII - a Civilă
Judecător sindic: P. N.
| ← Contestaţie. Decizia nr. 1875/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Procedura insolvenţei – SRL. Decizia nr. 1724/2014. Curtea de... → |
|---|
