Angajare raspundere organe de conducere. Art.138 din Legea 85/2006. Decizia nr. 1835/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1835/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 28-10-2014 în dosarul nr. 12369/3/2010/a1
Dosar nr._ (Număr intern 1693/2014)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A V-A CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1835
Ședința publică de la 28 octombrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. G. I.
Judecător M. P.
Judecător P. P.
Grefier E.-R. L.
***********
Pe rol judecarea recursului formulat de reclamanta DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI în reprezentarea ADMINISTRAȚIEI SECTORULUI 1 A FINANȚELOR PUBLICE împotriva sentinței civile nr. 4136/14.04.2014, pronunțată de Secția a VII-a Civilă a Tribunalului București în dosarul nr._ având ca obiect angajarea răspunderii conform art.138 din Legea 85/2006, în contradictoriu cu intimatul pârât P. A. G..
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul pârât prin avocat C. Pămăzan, cu împuternicire avocațială aflată la fila 24 din dosar, lipsind recurenta.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței obiectul cauzei, stadiul procesual, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, precum și faptul că s-a repus pe rol cauza pentru a fi pusă în discuția contradictorie a părților înscrisurile transmise în susținerea solicitării de cheltuieli de judecată formulate de pârât.
Având cuvântul pe alte cereri, apărătorul intimatului pârât susține că nu are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părții prezente în recurs.
Intimatul pârât, prin avocat, precizează că își menține concluziile puse la termenul anterior, respectiv solicită respingerea recursului ca nefondat conform motivelor prezentate pe larg în întâmpinare, cu menținerea sentinței de fond ca fiind legală și temeinică. Solicită cheltuieli de judecată atât pentru fond cât și în recurs, conform înscrisurilor depuse la dosar.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a VII-a Comercială la data de 17.01.2014 creditoarea DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI în reprezentarea ADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1 a solicitat, în temeiul art. 138 alin. 1 lit. c din Legea nr. 85/2006, atragerea răspunderii patrimoniale a organelor de conducere ale ., respectiv a pârâtului P. A. G. și obligarea acestuia la plata pasivului societății debitoare.
Tribunalul București – Secția a VII a Civilă prin sentința civilă nr. 4136/14.04.2014 a admis excepția inadmisibilității și a respins ca inadmisibilă cererea de chemare in judecată formulată de reclamantă.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că prin sentința civilă nr. 6698/02.09.2013 judecătorul sindic a închis procedura insolvenței față de debitoare conform art. 131 din legea 85/2006 și a dispus radierea acesteia din registrul comerțului.
Din analizarea actelor dosarului de faliment s-a reținut că nici un creditor nu a formulat cerere având ca obiect atragerea răspunderii patrimoniale a organelor de conducere ale societății debitoare, deși le-a fost comunicat punctul de vedere al lichidatorului judiciar în sensul că nu formulează cerere întemeiată pe disp.art.138 din lege și a fost convocată pentru data de 14.08.2013 adunarea creditorilor cu ordinea de zi: ”oportunitatea formulării cererii de atragere a răspunderii membrilor organelor de conducere din cadrul societății”, la care s-a hotărât ca cererea să fie promovată de Direcția G. a Finanțelor Publice a Municipiului București în reprezentarea Administrației Finanțelor Publice Sector 1, ceea ce nu s-a întâmplat.
În aceste împrejurări, instanța a reținut că închiderea unei proceduri de lichidare judiciară are efectul descărcării de obligații a debitorului, dar și de îndatoriri a lichidatorului judiciar, cu privire la procedură.
Tribunalul a fost sesizat de către creditoarea Direcția G. a Finanțelor Publice a Municipiului București în reprezentarea Administrației Finanțelor Publice Sector 1 cu cerere pentru angajarea răspunderii administratorilor, ulterior închiderii procedurii de faliment, respectiv după data de 02.09.2013, împrejurare ce rezultă din cererea înregistrată la dosar.
Față de dispozițiile art.140 din Legea nr.85/2006 instanța a apreciat că acțiunea având ca obiect răspunderea patrimonială a administratorilor societății debitoare trebuie formulată în cadrul procedurii prevăzute de legea insolvenței pentru realizarea scopului acestei proceduri și având în vedere destinația sumelor de bani ce ar fi obținute prin exercitarea acestei acțiuni.
Prevederile art.138 alin.5 din lege stabilesc că această cerere se judecă separat, într-un dosar asociat, iar disp.art.142 alin.2 din lege se referă numai la executarea hotărârilor judecătorești pronunțate în cadrul acțiunilor având ca obiect antrenarea răspunderii administratorilor societății debitoare, însă nu trebuie interpretate în sensul că acțiunea prevăzută la art.138 din lege poate fi formulată și după închiderea procedurii.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta Direcția G. Regionala a Finanțelor Publice București, în reprezentarea Adninistrației Sector 1 a Finanțelor Publice, prin care a arătat că hotărârea instanței de fond este netemeinică și nelegală fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii (art. 304 pct. 9 Cod Procedura Civila), instanța de recurs urmând a examina cauza sub toate aspectele, nefiind limitată la motivele de casare prevăzute la art. 304 Cod Procedură Civila, deoarece privesc hotărâri care potrivit legii nu pot fi atacate cu apel (art. 304 ind. 1 Cod Procedura Civila).
Astfel s-a învederat că în motivarea hotărârii instanța de fond a considerat că acțiunea având ca obiect răspunderea patrimonială a administratorilor societății debitoare trebuie formulata în cadrul procedurii prevăzute de legea insolvenței.
În mod greșit judecătorul - sindic a admis excepția inadmisibilității cererii formulate după închiderea procedurii falimentului, întrucât închiderea unei proceduri de lichidare judiciara are efectul descărcării de obligații a debitorului și de îndatoriri a lichidatorului judiciar, cu privire la procedura, ci nu cu privire la acțiunea prevăzută de art. 138 din Legea 85/2006.
Potrivit dispozițiilor prevăzute de art. 139 din L85/2006 "acțiunea prevăzută la art. 138 se prescrie în termen de 3 ani. Prescripția începe să curgă de le data la care a fost cunoscuta sau trebuia cunoscuta persoana care a cauzat apariția stării de insolventa, dar nu mai târziu de 2 ani de la data pronunțării deschiderii procedurii", or, în cauză, acțiunea a fost formulată înlăuntrul acestui termen.
Față de susținerile judecătorului sindic potrivit cărora acțiunea de atragere a răspunderii personale patrimoniale trebuie exercitată în cadrul procedurii insolventei pentru că sumele obținute prin exercitarea acestei acțiuni să fie aduse la masa credală și supuse împărțelii între creditori, potrivit procedurii executării silite colective, era o prevedere expresa a art. 124 din Legea nr. 64/1995, prezenta lege 85/2006 nu face vorbire de formularea acestei acțiuni înainte de închiderea procedurii, scopul acesteia poate fi atins și după închiderea procedurii mai ales că cererile întemeiate pe aceste dispoziții se judeca separat de dosarul de fond conform art. 138 alin 5 din aceeași lege.
Pe considerentele expuse anterior, recurenta solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și casarea sentinței civile nr. 4136/14.04.2014 în sensul respingerii excepției inadmisibilității invocate din oficiu de către instanța de fond și trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului București.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 299 și următoarele din Codul de Procedura Civila, art. 138 lit. c) din Legea 85/2006, Legea 31/1990, republicata.
La data de 30.09.2014 intimatul pârât P. A.-G. a depus întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului ca nefondat și pe cale de consecință menținerea sentinței civile nr. 4136/14.04.2014 pronunțate de Tribunalul București, Secția a VII a Civilă în dosarul nr._ ca legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată.
Intimatul a arătat că aprecierea instanței de fond care a dispus respingerea cererii de chemare de atragere a răspunderii patrimoniale formulată de DGFP în reprezentarea Administrației Finanțelor Publice Sector 1 ca inadmisibilă este întemeiată pentru considerentele de mai jos:
Art. 136 din Legea 85 prevede că "prin închiderea procedurii, judecătorul sindic, administratorul/lichidatorul și toate persoanele care i-au asistat sunt descărcați de orice îndatorire sau responsabilități cu privire la procedură, debitor și averea lui, creditori, titulari de garanții, acționari, asociați".
Așadar, câtă vreme cererea de antrenare a răspunderii membrilor organelor de conducere intră în atribuțiile judecătorului-sindic conform art. 11 lit.g din Legea nr.85/2006, rezultă implicit că investirea judecătorului-sindic precum și soluționarea unei atare cereri se pot efectua numai înainte de închiderea procedurii și nu după închiderea procedurii cum se întâmplă în prezenta cauză.
Față de prevederile textelor de lege citate mai sus, introducerea cererii de atragere a răspunderii patrimoniale întemeiate pe art. 138 devine inadmisibilă, deoarece această cerere a intervenit când procedura nu se mai afla pe rolul instanței și judecătorul sindic era descărcat de orice îndatorire sau responsabilități.
Deliberând asupra cererii de recurs în condițiile art. 3041 C.proc.civ., față de motivele invocate de recurentă, de apărările intimatului și prin raportare la actele și lucrările dosarului, Curtea apreciază recursul ca nefondat și în temeiul art. 312 alin. 1 C.proc.civ. îl va respinge.
Se are în vedere că prin sentința civilă nr. 6698/02.09.2013 pronunțată de Tribunalul București – Secția a VII-a Civilă în dosarul nr._ 10 s-a dispus, în baza art. 132 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, închiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei ., cu consecința radierii debitoarei din registrul comerțului.
Se mai reține că, cererea reclamantei creditoare Direcția G. Regională a Finanțelor Publice București în reprezentarea Administrației Finanțelor Publice Sector 1 împotriva pârâtului P. A. G., având ca obiect angajarea răspunderii patrimoniale în baza art. 138 lit. c) din Legea nr. 85/2006, care face obiectul prezentei cauze, a fost formulată la data de 17.01.2014, deci ulterior închiderii procedurii insolvenței.
Deși Legea nr. 85/2006 nu conține prevederi exprese în acest sens, din întreaga reglementare a acestui act normativ și în special a Cap. IV – Răspunderea membrilor organelor de conducere, reiese că cererea de atragere a răspunderii membrilor organelor de conducere reglementată de art. 138 este o cerere aferentă procedurii insolvenței și care poate fi formulată atât timp cât societatea debitoare este supusă acestei proceduri, iar nu și după închiderea acesteia și radierea debitoarei, cum este cazul în speță.
Se are în vedere, în acest sens, că art. 138 conține prevederi referitoare la atribuții și obligații ale administratorului judiciar și ale lichidatorului, ceea ce presupune, implicit, faptul că societatea debitoare este supusă procedurii prevăzute de Legea nr. 85, câtă vreme, potrivit art. 136, prin închiderea procedurii administratorul judiciar / lichidatorul este descărcat de orice îndatoriri sau responsabilități cu privire la procedură.
La fel, art. 141 prevede posibilitatea ca odată cu formularea cererii de atragere a răspunderii, administratorul judiciar / lichidatorul sau, după caz, comitetul creditorilor, să ceară judecătorului sindic să instituie măsuri asiguratorii, fiind astfel din nou cât se poate de evident că legiuitorul privește această cerere ca fiind una aferentă procedurii insolvenței.
Mai departe, potrivit art. 142 alin. 2, „după închiderea procedurii falimentului, sumele rezultate din executarea silită vor fi repartizate de către executorul judecătoresc, în conformitate cu prevederile prezentei legi, în temeiul tabelului definitiv consolidat de creanțe pus la dispoziția sa de către lichidator”. Din interpretarea per a contrario a acestei dispoziții legale reiese că după închiderea procedurii se poate realiza doar operațiunea repartizării sumelor rezultate din executarea silită a hotărârii prin care s-a admis cererea de atragere a răspunderii, nu și formularea cererii.
Cât privește criticile formulate de recurentă prin care se face referire la faptul că în cauză nu s-ar fi împlinit termenul de prescripție pentru formularea acțiunii în atragerea răspunderii, Curtea apreciază că acestea nu sunt relevante, deoarece problema prescripției are caracter subsidiar admisibilității; cu alte cuvinte, excepția inadmisibilității se soluționează cu prioritate și doar în situația în care acțiunea este admisibilă se pășește mai departe la verificarea faptului dacă aceasta s-a formulat sau nu înăuntrul termenului de prescripție.
Față de soluția de respingere a recursului, în temeiul art. 274 C.proc.civ., Curtea va obliga recurenta la plata către intimat a sumei de 2.400 lei cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de reclamanta DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI în reprezentarea ADMINISTRAȚIEI SECTORULUI 1 A FINANȚELOR PUBLICE împotriva sentinței civile nr. 4136/14.04.2014, pronunțată de Secția a VII-a Civilă a Tribunalului București în dosarul nr._ având ca obiect angajarea răspunderii conform art.138 din Legea 85/2006, în contradictoriu cu intimatul pârât P. A. G., ca nefondat.
Obligă recurenta la plata către intimat a sumei de 2.400 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 28 octombrie 2014.
Președinte, C. G. I. | Judecător, M. P. | Judecător, P. P. |
Grefier, E.-R. L. |
Red. Jud. C.G.I.
Tehnoredactat: C.G.I.
2 ex./.15.12.2014
Tribunalul București - Secția a VII-a Civilă
Jud. sindic: A. E. B.
| ← Angajare raspundere organe de conducere. Art.138 din Legea... | Angajare raspundere organe de conducere. Art.138 din Legea... → |
|---|
