Obligaţia de a face. Decizia nr. 1627/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1627/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 29-09-2014 în dosarul nr. 3380/3/2013
Dosar nr._ (Număr în format vechi 1461/2014)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A V-A CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1627/2014
Ședința publică de la 29 Septembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M.-SPERANȚA C.
JUDECĂTOR G. G.
JUDECĂTOR I. P.
GREFIER C. L.
Pe rol judecarea recursului formulat de recurentul reclamant B. G. D. împotriva deciziei civile nr._/10.12.2013, pronunțată de Tribunalul București, Secția VII-a Civilă în dosarul nr._ , în contradictoriu cu intimatele pârâte . PRIN LICHIDATOR JUDICIAR ACTIV LICHIDATOR IPURL( în prezent BETA INSOLVENCY IPURL) și N. B. OF GREECE PRIN BANCA ROMANEASCA SA.
La apelul nominal făcut în ședința publică pe lista cauzelor solicitate la amânări fără discuții, a răspuns recurentul reclamant, prin avocat M. N. care depune împuternicire avocațială la dosar și intimata pârâtă N. B. OF GREECE PRIN BANCA ROMANEASCA SA, prin avocat R. R. cu împuternicire avocațială colectivă la fila 19 din dosar, lipsă fiind intimata pârâtă . PRIN LICHIDATOR JUDICIAR ACTIV LICHIDATOR IPURL( în prezent BETA INSOLVENCY IPURL).
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței faptul că recurentul reclamant nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 60 lei și a timbrului judiciar de 0,3 lei stabilit în sarcina sa, prin rezoluția instanței, faptul că intimata pârâtă N. B. OF GREECE PRIN BANCA ROMANEASCA SA a depus, prin serviciul registratură la 23.09.2014 întâmpinare precum și faptul că intimata pârâtă . PRIN LICHIDATOR JUDICIAR ACTIV LICHIDATOR IPURL ( în prezent BETA INSOLVENCY IPURL) a depus la dosar în data de 26.09.2014 note scrise.
Recurentul reclamant, prin avocat depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 60 lei și timbru judiciar de 0,3 lei anulate de instanță. Solicită comunicarea întâmpinării depusă de către intimata pârâtă N. B. OF GREECE PRIN BANCA ROMANEASCA SA și acordarea unui termen pentru a avea posibilitatea să ia cunoștință de întâmpinare.
Curtea comunică un exemplar al întâmpinării recurentului reclamant. Respinge cererea de acordare a unui termen, formulată de recurent, în raport de faptul că prin întâmpinare se invocă doar apărări de fond, nu și excepții.
Lasă cauza la a doua strigare pentru a-i da posibilitatea acestuia să ia cunoștință de întâmpinare.
La a doua strigare se prezintă recurentul reclamant, prin avocat și intimata pârâtă N. B. OF GREECE PRIN BANCA ROMANEASCA SA, lipsă fiind intimata pârâtă . PRIN LICHIDATOR JUDICIAR ACTIV LICHIDATOR IPURL( în prezent BETA INSOLVENCY IPURL) .
Recurentul reclamant, prin avocat solicită instanței, în temeiul dispozițiilor art. 244 aliniatul 1 Cod de procedură civilă să dispună suspendarea cauzei până la soluționarea irevocabilă dosarului nr._ aflat pe rolul Tribunalului București, ce are ca obiect punerea în posesie a bunurilor în starea în care se află.
Intimata N. B. OF GREECE PRIN BANCA ROMANEASCA SA, prin avocat solicită instanței respingerea cererii de suspendare a cauzei, apreciind că până la acest termen recurentul trebuia să depună toate înscrisurile pe care le considera necesare în susținerea recursului.
La interpelarea instanței, recurentul reclamant, prin avocat arată că nu poate depune la dosar, în formă scrisă cererea de suspendare a judecății cauzei și nici înscrisurile doveditoare în susținerea acesteia, astfel încât înțelege să formuleze și să susțină oral cererea de suspendare întemeiată pe dispozițiile 244 aliniatul 1 Cod de procedură civilă.
Învederează instanței că atât pe cererea de suspendare cât și pe fondul cauzei înțelege să solicite încuviințarea probei cu înscrisuri, prin care să se facă dovada că alți 10 promitenți cumpărători, care într-adevăr, înainte de data deschiderii procedurii insolvenței, au fost puși în posesia unor bunuri nefinalizate. Apreciază că aceste înscrisuri sunt esențiale soluționării cauzei.
La interpelarea instanței recurentul reclamant, prin avocat precizează că acesta nu este în posesia apartamentului.
Curtea, deliberând, respinge cererea de suspendare formulată în temeiul dispozițiilor art. 244 aliniatul 1 Cod de procedură civilă, nefiind făcută vreo dovadă în sensul îndeplinirii condițiilor prevăzute de textul de lege invocat. De asemenea, respinge și cererea de probatorii ca nefiind utilă și pertinentă cauzei, proba nefiind solicitată prin cererea de recurs. Acordă cuvântul părților pe cererea de recurs.
Recurentul reclamant, prin avocat, pentru motivele arătate pe larg, prin cererea de recurs solicită instanței admiterea recursului, modificarea sentinței atacate și ca o consecință, admiterea cererii de chemare în judecată.
Apreciază că atât timp cât au fost cazuri în care s-a derogat de la regulă și anumiți promitenți de bunuri viitoare au fost puși în posesia unor bunuri nefinalizate, se poate deroga de la regulă și în acest caz.
Intimata pârâtă N. B. OF GREECE PRIN BANCA ROMANEASCA SA, prin avocat solicită instanței, pentru motivele arătate pe larg, prin întâmpinare respingerea recursului ca nefondat.
Învederează instanței că doar blocul A a fost finalizat, nu și blocul B.
Curtea constată dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față:
Prin sentința civilă nr._ din 10.12.2013 Tribunalul București – Secția a VII - a Civilă a respins ca neîntemeiata solicitarea de constatare a intervenirii suspendării de drept a cererii formulate de reclamantul B. G. D. în baza art. 931 din Legea nr. 85/2006.
A respins ca neîntemeiată excepția prescripției extinctive.
A respins ca neîntemeiată cererea formulată în baza art. 931 din Legea nr. 85/2006 de B. G. D., în contradictoriu cu P. V. TOWERS SRL și N. B. OF GREECE prin BANCA ROMANESACA SA membra a GRUPULUI N. B. OF GREECE.
Pentru a hotărî astfel, judecătorul - sindic a reținut că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 36 din Legea insolvenței, acțiunea formulată în temeiul art. 931 din lege nefiind nici prescrisă în termenul general de prescripție de 3 ani de la data la care trebuia încheiat contractul de vânzare-cumpărare, termenul de prescripție, în speță, necurgând de la această dată, cererea întemeiată pe dispozițiile art. 931 neputând fi formulată decât în condițiile în care procedura insolvenței debitoarei a fost deschisă
Judecătorul - sindic a apreciat că acțiunea este neîntemeiată întrucât nu sunt îndeplinite condițiile obligatorii și cumulative instituite de legiuitor prin art. 931 din Legea 85/2006.
Art. 931 trebuie aplicat stricto sensu și nu prin extrapolare sau, după cum solicită reclamantul, procedând la o interpretare logică și raționala a legii, a apreciat judecătorul - sindic.
Astfel reclamantul nu îndeplinește condiția deținerii în posesie a bunului ce face obiectul promisiunii de vânzare-cumpărare încheiate cu P., și nici nu putea avea posesia având în vedere că bunul imobil nu este finalizat și nu a intrat în circuitul civil, din Raportul de Evaluare efectuat de Preciss Consulting SRL la data de 7.09.2012, rezultând că proporția în care a fost finalizată construcția subterană la corpul B este finalizată în proporție de 51%.
Și solicitarea reclamantului ca lichidatorul judiciar să procedeze la înscrierea dreptului de proprietate asupra construcției și pe stadii de execuție este, de asemenea, neîntemeiată, a apreciat judecătorul - sindic, reclamantul neprecizând în ce temei și în ce calitate face această solicitare.
Scopul art. 931 este unul precis și are o sferă strictă de aplicare care nu poate fi extinsă la astfel de cereri, a arătat prima instanță, promitentul cumpărător care îndeplinește cumulativ condițiile prevăzute, putând obține doar executarea obligației de a încheia cu debitorul insolvent, promitent vânzător, prin lichidator judiciar, actul translativ de proprietate având ca obiect dreptul de proprietate asupra imobilului, nu și la executarea obligației de a edifica, sau eventual de a finisa imobilul, o atare obligație urmând regula de drept comun a declarării de către promitentul cumpărător a unei creanțe reprezentând echivalentul pecuniar al prejudiciului suferit ca urmare a neexecutării de către debitorul insolvent a acestei obligații contractuale.
Instanța nu poate dispune stingerea ipotecilor și a interdicțiilor de înstrăinare, grevare, închiriere, demolare, dezmembrare, comasare etc. și radierea acestora din cărțile funciare pe motivul că nu există consimțământul reclamantului la constituirea acestora, a arătat instanța de fond, neexistând temei legal pentru o astfel de solicitare, atât prevederile art. 931 cât și cele ale art. 53 din Legea nr.85/2006 nefiind aplicabile în speță.
A arătat tribunalul că nu era necesar acordul reclamantului pentru încheierea contractelor de ipotecĂ între bancă și P., reclamantul neavând calitate în cadrul raportului juridic stabilit între BANCA ROMANEASCA S.A. și P. prin perfectarea ipotecilor asupra terenului și amelorațiunilor acestuia, inclusiv asupra bunurilor ce fac obiectul promisiunii de vânzare-cumpărare încheiate între reclamant și P., și nu există normă legală care să impună necesitatea unui astfel de pretins consimțământ din partea unei persoane aflate în postura reclamanților, pentru validitatea actului juridic respectiv (ipoteca).
În plus, a mai reținut judecătorul - sindic, ipoteca în favoarea băncii a fost perfectată și înregistrată la cartea funciară înainte de încheierea de către reclamant a promisiunii de vânzare-cumpărare, iar reclamantul aveau cunoștință despre aceasta.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul B. G. D., recursul fiind înregistrat pe rolul Curții de Apel București – Secția a V a Civilă, sub nr._, din 16.06.2014.
În motivarea recursului reclamantul a susținut că hotărârea atacată a fost dată cu încălcarea dispozițiilor art. 36 alin. 3 din Legea nr.7/1996, art. 969 cod civil coroborat cu art. 931 și art. 53 din Legea nr. 85/2006, motiv de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
De asemenea, hotărârea este fără temei legal, motiv de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Astfel, au susținut recurenții reclamanți, motivarea instanței de fond în sensul că prin includerea condiției existenței posesiei printre condițiile prevăzute de art. 931 din Legea nr.85/2006 legiuitorul a exclus din ipoteza de reglementare antecontractele de vânzare-cumpărare ce au ca obiect bunuri viitoare și în special imobilele needificate întrucât asupra acestora nu s-ar putea transfera posesia, este în mod fundamental greșită, deoarece constituie o adăugare la lege, care nu face această distincție ori limitare.
În baza art. 36 alin. 3 din Legea nr.7/1996 un imobil nefinalizat poate fi introdus în circuitul civil prin recepția și intabularea pe stadii de execuție și prin urmare poate fi transferată posesia asupra acestuia în stadiul respectiv, a mai susținut recurentul.
Din această perspectivă, a arătat recurentul, motivarea judecătorului sindic în sensul că nefiind finalizate, asupra imobilelor nu poate fi exercitată posesia și că cererea de obligare la efectuarea recepției și la intabulare nu este motivată și nici justificată din punctul de vedere al calității procesuale active, demonstrează o lipsă totală de înțelegere a problematicii de drept, atât timp cât în cuprinsul cererii de chemare în judecată este indicat art. 36 alin. 3 din Legea nr.7/1996 ca temei legal al recepției la stadii intermediare și al intabulării aferente.
În nici un caz, a mai susținut recurentul, nu poate fi vorba despre o obligație a debitoarei de a edifica și finaliza construcția, așa cum motivează judecătorul - sindic, nefiind învestit cu o astfel de cerere, care să reclame o astfel de motivare.
În schimb, judecătorul - sindic nu arată cum este posibil ca printr-o licitație să fie vândut imobilul în stadiul de execuție existent, în logica hotărârii acest lucru nefiind cu putință pentru că doar o construcție finalizată 100% poate fi introdusă în circuitul civil, poate exista juridic, ceea ce este total contrar oricărei logici economice și juridice.
Promitenții cumpărători nu dețin posesia în acest moment pentru că le este refuzată în mod abuziv de către debitoare care, împreună cu Banca Românească, conduc absolut arbitrar procedura insolvenței.
Aplicarea art. 931 din Legea nr.85/2006, a mai susținut recurentul, trebuie făcută în raport de clauzele și natura juridică a unui antecontract de vânzare-cumpărare de bunuri viitoare, executat cu bună credință de către promitenții cumpărători, în care condiția posesiei nu trebuie îndeplinită, fiind o condiție imposibilă, spre deosebire de antecontract de vânzare-cumpărare de bunuri prezente în care condiția posesiei este posibilă.
Judecătorul - sindic refuză dreptul cumpărătorului de a primi doar o parte a contraprestației la care avea dreptul, adică un bun nefinalizat, dar plătit integral, cu justificarea că doar dacă este finalizat poate fi în posesia lor.
În ceea ce privește cererea de stingere a radierii a ipotecilor, conform art. 53 din Legea nr. 85/2006, în executarea dispozițiilor art. 931 din aceeași lege, bunurile înstrăinate de administratorul/lichidatorul judiciar în cursul procedurii sunt dobândite libere de sarcini, art. 53 nerealizând distincții, ci referindu-se în mod expres la bunurile înstrăinate de practicianul în insolvență în exercițiul atribuțiunilor legale.
Intimata pârâtă Național B. of Grecee prin Sucursala Londra a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca neîntemeiat și menținerea sentinței civile nr._ din 19.03.2014, ca fiind legală și temeinică, în speță nefiind îndeplinită condiția impusă de art. 931 din Legea nr.85/2006, recurentul nedeținând posesia asupra bunurilor ce fac obiectul promisiunii de vânzare-cumpărare încheiate cu P..
Beta Insolvency IPURL (fost Activ Lichidator IPURL), în calitate de lichidator judiciar al . SRL, a depus note scrise, solicitând respingerea recursului ca neîntemeiat și nefondat și menținerea sentinței civile nr._ din 10.12.2013, ca legală și temeinică.
Cererea de probatorii formulată de recurent în ședința publică de la 29.09.2014 a fost respinsă de către Curte, probele nefiind utile și pertinente cauzei, și nici nu au fost solicitate prin cererea de recurs.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor art. 3041 Cod procedură civilă, constată recursul nefondat pentru următoarele considerente:
Recurentul B. G. D. a încheiat cu intimata debitoare P. o promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare atestată sub nr. 14 din 22.01.2007 de către S.C.P.A. C. & Asociații, prin care părțile au convenit vânzarea unui bun viitor, respectiv a apartamentului nr. B35 situat la etajul 5 al Corpului B, împreună cu cotele părți aferente, precum și cu locul subteran nr. 21, categoria 1, situat la subsolul nr.1 al Blocului și cota indiviză 1 și C. indiviză 2.
În caz de neexecutare a obligației, beneficiarul promisiunii are dreptul la daune interese, această promisiune de vânzare dând naștere unui drept de creanță.
Legea nr. 85/2006, prin art. 931, dă dreptul beneficiarului promisiunii să opteze pentru executarea obligației de a face, în sensul încheierii contractului de vânzare-cumpărare pentru bunul viitor, dar numai cu condiția îndeplinirii condițiilor cumulative a dispozițiilor textului de lege menționat și care presupun, fără echivoc, obligativitatea ca bunul să se afle în posesia promitentului cumpărător.
Recurentul nu îndeplinește această condiție sine qua non, aspect reținut corect de către judecătorul – sindic, întrucât bunul nu există în materialitatea sa, nefiind construit decât în proporție de 51%, aspect necontestat de către părți.
De altfel, cum obiectul promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare îl constituie un bun viitor, bunul este considerat realizat doar la data la care acesta devine apt de a fi folosit potrivit destinației în vederea căreia a fost încheiat antecontractul, în speță bunul fiind inapt pentru a fi folosit ca locuință.
Părțile au stipulat în antecontractul de vânzare-cumpărare clauze care reglementează situația în care bunul nu este edificat și predat beneficiarului în termenul prevăzut, după cum au stipulat și o clauză de dezicere în favoarea ambelor părți, chiar și în situația în care bunul ar fi fost construit în termenul contractual, astfel încât neprezentarea la biroul notarial în vederea încheierii contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică nu dă dreptul celeilalte părți decât la daune interese, fără ca aceasta să fie obligată să facă dovada existenței unui prejudiciu.
În condițiile existenței acestei clauze de dezicere care permite revocarea unilaterală a consimțământului, nici în condițiile dreptului comun beneficiarul promisiunii nu ar fi avut altă opțiune decât solicitarea daunelor interese convenite de părți, neputând solicita, prin instanță darea unei hotărâri care să țină loc de contract (C.S.J., s. civ., dec. nr. 2199/1992, dec. nr. 179/1993, ș.a.).
Cu atât mai puțin, în situația dată, în care beneficiarul promitent cumpărător, nu îndeplinește condițiile cumulative imperative ale art. 931 din legea specială, ar putea fi îndreptățit să solicite altceva decât daune interese care i se cuvin, conform convențiilor părților, tocmai pentru nerespectarea întocmai de către debitoarea promitent vânzător a obligațiilor contractuale asumate.
Interpretarea dată de către recurent textului de lege al art. 931 nu poate fi primită, reprezentând o adăugire la lege, o extrapolare, așa cum în mod judicios a reținut instanța de fond.
Judecătorul - sindic nu a sancționat în nici un mod pe promitentul cumpărător, acesta având în continuare dreptul la daune interese, deținând un drept de creanță împotriva debitoarei, ci a aplicat în mod corect dispozițiile art. 931 din Legea nr. 85/2006, care sunt de strictă interpretare.
De asemenea, în mod corect prima instanță a respins cererea de stingere și radiere a ipotecilor încheiate în favoarea băncii intimate, anterior încheierii antecontractelor de vânzare-cumpărare, respectiv în anul 2006, întrucât dispozițiile art. 53 din Legea nr.85/2006, compatibile cu cele ale art. 518 alin. 3 Cod procedură civilă, nu sunt incidente în cauză, doar adjudecatarii bunurilor vândute de către lichidatorul judiciar în cadrul procedurii putând beneficia de o atare dispozițiile legală, sens în care instanța de fond a apreciat că nu există temei legal pentru ca recurentul să formuleze o astfel de cerere, aceasta neavând calitatea prevăzută de lege.
Aceeași lipsă de calitate și de temei juridic a reținut, în mod corect, judecătorul - sindic și în ceea ce privește solicitarea reclamantului recurent ca lichidatorul judiciar să procedeze la înscrierea dreptului de proprietate asupra construcțiilor, pe stadii de execuție.
Curtea constată că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică, nefiind incident motivul de nelegalitate invocat de recurent, art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Pentru aceste considerente, Curtea, văzând și dispozițiile art. 8 alin. 1 din Legea nr.85/2006, art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul reclamant B. G. D. împotriva deciziei civile nr._/10.12.2013, pronunțată de Tribunalul București, Secția VII-a Civilă în dosarul nr._ , în contradictoriu cu intimatele pârâte . PRIN LICHIDATOR JUDICIAR ACTIV LICHIDATOR IPURL și N. B. OF GREECE PRIN BANCA ROMANEASCA SA.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 29 Septembrie 2014.
Președinte, M.-SPERANȚA C. | Judecător, G. G. | Judecător, I. P. |
Grefier, C. L. |
Red.Jud. M.S.C.
17.10.2014
Tehnored.A.A.
Ex.2/20.10.2014
Tribunalul București – Secția a VII - a Civilă
Judecător Sindic: I. S.
| ← Angajare raspundere organe de conducere. Art.138 din Legea... | Angajare raspundere organe de conducere. Art.138 din Legea... → |
|---|
