Procedura insolvenţei – SRL. Decizia nr. 1479/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1479/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 03-09-2014 în dosarul nr. 3961/2/2014
Dosar nr._ (Număr în format vechi 1470/2014)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VI-A CIVILĂ
…..
DECIZIA CIVILĂ Nr.1479
Ședința publică de la data de 03 Septembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE - I. C.
JUDECĂTOR - A. P.
JUDECĂTOR - I. G.
GREFIER - M. I.
Pe rol fiind soluționarea contestației în anulare formulată de contestatorul C. I. DE INSOLVENȚĂ G. V., administrator judiciar al S.C. „Biolact” SRL împotriva Deciziei civile nr.59/09.01.2014 pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a V-a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata AGENȚIA D EPLĂȚI PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ ȘI PESCUIT.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns contestatorul prin reprezentant G. V. cu delegație la fila 75 din dosar, lipsind intimata.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care se învederează instanței că intimata a depus la dosar concluzii scrise.
Contestatoarea prin reprezentant, arată că nu are alte cereri de formulat.
Curtea acordă contestatorului cuvântul pe contestația în anulare.
Contestatorul prin reprezentant, solicită admiterea contestației în anulare astfel cum a fost formulată; în susținerea cererii arată că problema derivă din contractul de finanțare, potrivit art.11 din contract, la deschiderea procedurii insolvenței intimata putea să reziliere acest contract dar aceasta nu a dorit să denunțe acest contract, condiția de creditor îi permitea denunțarea contractului de finanțare.
Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra contestației în anulare de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 16 iunie 2014 pe rolul Curții de Apel București – Secția a VI-a Civilă, sub nr._, contestatorul C. I. de Insolvență „G. V.”, administrator judiciar al S.C. „Biolact” SRL a formulat contestație în anulare împotriva Deciziei civile nr.59/09.01.2014 pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a V-a Civilă în dosarul nr._ apreciind că soluția dată de Curtea de Apel în soluționarea recursului este rezultatul unei erori materiale, dat fiind că intimata Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit nu era în măsură să promoveze recurs, dată fiind calitatea procesuală a acesteia, care nu-i permitea să promoveze o astfel de cale ordinară de atac.
În dezvoltarea motivelor de contestație, contestatorul arată că prin Decizia nr.59/2014 Curtea de Apel București – Secția a V-a a admis recursul declarat de intimata Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, a casat sentința civilă nr.2262/2013 a Tribunalului Ialomița și a trimis cauza judecătorului sindic pentru deschiderea procedurii generale a falimentului.
Se mai arată că urmare a deschiderii procedurii de insolvență Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit a formulat cerere de creanță în cuantum de 1.085.794,61 lei, cu titlu de plăți efectuate în baza Contractului de finanțare nr. C_/04.12.2008, însă ca urmare a deschiderii procedurii de insolvență contractul de finanțare nu a fost reziliat, creditoarea protejându-și interesul pentru eventualitatea deschiderii unei proceduri de faliment.
Susține contestatorul că denunțarea contractului putea fi făcută de creditoare, în temeiul art.11 alin.3 din Contract, și atunci creanța înscrisă în tabel o îndreptățea să figureze în programul de plăți și să participe la valoarea planului, respectiv să formuleze contestații, creându-i calitate procesuală în cadrul procedurii. În lipsa acestui demers, cererea de creanță a acesteia viza doar o protecție a sumelor achitate fără a da posibilitatea de a participa și de a lua decizii în cursul perioadei de observație, și pe durata planului de reorganizare.
Se menționează că datorită nerezilierii contractului, administratorul judiciar a solicitat intimatei efectuarea plății ultimei tranșe asumată prin convenție, sumă avută în vedere la data formulării planului de reorganizare și care ar fi acoperit obligațiile asumate față de creditorii îndreptățiți să primească sume asumate prin programul de plăți.
În consecință, contestatorul susține că intimata, la data validării planului de reorganizare nu avea o poziție de creditoare în spiritul legii insolvenței, ci o poziție de debitoare.
În drept, contestatorul a invocat dispozițiile art.318 C.pr.civ.
La data de 02.09.2014, prin Serviciul Registratură, s-a depus la dosarul cauzei întâmpinarea formulată de intimata Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, prin care s-a solicitat respingerea contestației în anulare ca inadmisibilă.
În apărare intimata arată că, contestația în anulare este o cale extraordinară de atac, de retractare, admisibilă numai în cazurile limitativ enunțate de lege, iar susținerile contestatorului exced cadrului legal reglementat de art.317 – 318 C.pr.civ.
Mai arată intimata că din motivele contestației deduse judecății rezultă că, în principal, contestatorul este nemulțumit de soluția pronunțată în recurs, nefiind de acord cu aceasta și cu motivarea instanței, fiind reiterate în fapt apărările invocate în recurs.
În analiza contestației, intimata mai solicită să se constate că instanța de recurs a dispus în cauză măsura care se impunea ca o consecință a neconfirmării planului de reorganizare, măsura dispusă neputându-se încadra în motivul de contestației prevăzut de art.318 alin.2 C.pr.civ.
În drept au fost invocate prevederile art.320 și art.318 C.pr.civ.
A fost atașat dosarul nr._ sl Curții de Apel București – Secția a V-a Civilă.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea, cu observarea prevederilor art.318 C.pr.civ., reține următoarele:
Prin Decizia civilă nr.59/2014 Curtea de Apel București – Secția a V-a Civilă a admis recursul declarat de Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, a casat hotărârea recurată, în sensul că a infirmat planul de reorganizare și a trimis cauza judecătorului sindic pentru deschiderea procedurii generale a falimentului împotriva societății debitoare.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de recurs a reținut că potrivit dispozițiilor art.101 alin.1 din Legea nr.85/2006, judecătorul-sindic va stabili termenul pentru confirmarea planului în termen de 15 zile de la depunerea la tribunal de către administratorul judiciar a procesului verbal al adunării creditorilor prin care acesta a fost aprobat. Judecătorul - sindic poate să ceară unui practician în insolvență să își exprime o opinie privind posibilitatea de realizare a planului înainte de confirmarea lui. Planul va fi confirmat dacă vor fi îndeplinite cumulativ următoarele condiții: E) planul respecta prevederile art.95 din Legea nr.85/2006, iar art.95 alin.5 lit. d dispune că Planul de reorganizare va menționa: ce despăgubiri urmează a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creanțe, în comparație cu valoarea estimativa ce ar putea fi primita prin distribuire în caz de faliment; valoarea estimativa se va calcula la data propunerii planului.
S-a apreciat că potrivit acestor texte legale, atât în planul de reorganizare dar și în planul de distribuire a sumelor, trebuia prevăzută o valoare estimativă ce ar putea fi primita prin distribuire în caz de faliment titularilor de creanțe, și având în vedere că recurenta A P.D.R P. nu a fost inclusă în planul de distribuire a sumelor și nu i-a fost prevăzută o valoare estimativă în situația deschiderii procedurii de faliment a rezultat că administratorul judiciar a încălcat prevederile legale mai sus menționate.
Excluderea recurentei din planul de distribuire și de neestimare a unei valori în situația intrării în faliment a debitoarei s-a considerat că încalcă și prevederile art.101 alin.2 care dispune că un tratament corect și echitabil există atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: lit. a niciuna dintre categoriile care resping planul și nici o creanță care respinge planul nu primesc mai puțin decât ar fi primit în cazul falimentului.
În speță, s-a apreciat că au fost încălcate prevederile art.100 alin.4 coroborate cu dispozițiile art.101 alin.1 lit. A din Legea nr.85/2006 în sensul că planul de reorganizare nu a fost aprobat de cel puțin jumătate plus una din categorii de creanțe menționate în programul de plați, întrucât: art.100 alin.4 „Un plan va fi socotit acceptat de o categorie de creanțe dacă în categoria respectivă planul este acceptat de o majoritate absolută din valoarea creanțelor din acea categorie.
Potrivit art.101 alin.1 „Judecătorul-sindic va stabili termenul pentru confirmarea planului în termen de 15 zile de la depunerea la tribunal de către administratorul judiciar a procesului-verbal al adunării creditorilor prin care acesta a fost aprobat. Judecătorul-sindic poate să ceară unui practician în insolventa să își exprime o opinie privind posibilitatea de realizare a planului, înainte de confirmarea lui. Planul va fi confirmat dacă vor fi îndeplinite cumulativ următoarele condiții: A) cel puțin jumătate plus una dintre categoriile de creanțe menționate în programul de plați, dintre cele menționate la art.100 alin.3, acceptă sau sunt socotite că acceptă planul, cu condiția ca minimum una dintre categoriile defavorizate să accepte planul.
Potrivit planului de distribuire propus, există trei tipuri de categorii de creanțe, iar pentru categoria de creanțe bugetare - creditorii majoritari - respectiv recurenta creditoare care are creanța majoritară - au votat împotriva planului de reorganizare.
Față de dispozițiile art.101 alin.1 lit. A s-a arătat că planul poate fi confirmat doar dacă cel puțin jumătate plus una dintre categoriile de creanțe menționate în programul de plați acceptă sau sunt socotite că acceptă planul, însă în speță categoria creanțelor bugetare nu poate fi considerată categorie care a acceptat acest plan, întrucât creditorul bugetar majoritar a respins acest plan, nefiind astfel îndeplinit procentul de jumătate plus unu din categoria creanțelor menționate în planul de distribuire.
Astfel, întrucât planul nu a fost aprobat în conformitate cu prevederile legale, nefiind îndeplinită nici condiția obligatorie impusă de prevederile art.101 alin.1 lit. A, în speță, instanța nu putea confirma planul de reorganizare propus.
Această soluție a fost criticată de contestatorul C. I. de Insolvență „G. V.”, administrator judiciar al S.C. „Biolact” SRL, care apreciază că soluția Curții de Apel este rezultatul unei erori materiale, deoarece intimata Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit nu era în măsură să promoveze recurs, dată fiind calitatea procesuală a acesteia, care nu-i permitea să promoveze o astfel de cale ordinară de atac.
Potrivit art.318 C.pr.civ. „hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare”.
Plecând de la dispozițiile legale amintite Curtea notează că dispozițiile art.318 C.pr.civ. teza întâi au în vedere greșelile materiale cu caracter procedural săvârșite de instanța de recurs în legătură cu aspectele formale ale judecății, greșeli ce sunt esențiale.
Or, greșeala invocată de contestator – lipsa calității procesuale a recurentei Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit în dosarul nr._ al C. – Secția a V-a Civilă - nu are caracter procedural și nici nu este în legătură cu aspectele formale ale judecății, ci vizează un aspect dezlegat de instanța de recurs în soluționarea căii de atac cu care a fost investită.
Astfel faptul că instanța de recurs a apreciat că recurenta Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit avea calitate procesuală în recurs este un aspect asupra căruia Curtea, în recurs, a statuat în mod irevocabil și nu o eroare materială cu caracter procedural (cum ar fi anularea recursului ca netimbrat deși dovada achitării taxei de timbru se afla la dosar ori respingerea recursului ca tardiv deși din dovada predării la poștă rezulta că acesta a fost depus în termen).
Calitatea procesuală a intimatei Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit în dosarul nr._ nu mai poate fi analizată în prezenta contestație deoarece s-ar ajunge la judecarea din nou a aceluiași recurs aspect de natură să încalce puterea de lucru judecat de care se bucură hotărârile irevocabile.
Având în vedere considerentele de drept arătate mai sus, cu observarea art.318 alin.1 C.pr.civ., Curtea, urmează să respingă contestația în anulare ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestația în anulare declarată de contestatorul C. I. DE INSOLVENȚĂ G. V., administrator judiciar al S.C. „Biolact” SRL împotriva Deciziei civile nr.59/09.01.2014 pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a V-a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata AGENȚIA DE PLĂȚI PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ ȘI PESCUIT, ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 03 Septembrie 2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
I. C. A. P. I. G.
GREFIER
M. I.
Red. Jud. I.C./ Tehnored. I.C./M.I.
2 ex./
| ← Acţiune în anulare. Decizia nr. 1862/2014. Curtea de Apel... | Contestaţie. Decizia nr. 1935/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
