Radiere. Decizia nr. 235/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 235/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 27-03-2014 în dosarul nr. 27348/3/2013
Dosar nr._ (Număr în format vechi 3490/2013)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A V-A CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 235/2014
Ședința publică de la 27 Martie 2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: G. F. I.
JUDECĂTOR: L. C. S.
GREFIER: C. G. MIGLEȘ
********************
Pe rol soluționarea apelului formulat de apelanta-creditoare DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI ÎN REPREZENTAREA ADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1 în contradictoriu cu intimatul-reclamant O. NAȚIONAL AL REGISTRULUI COMERȚULUI prin O. REGISTRULUI COMERTULUI de pe lângă TRIBUNALUL BUCURESTI și cu intimata-pârâtă . SRL împotriva sentinței civile nr.5886/27.09.2013 pronunțate de Tribunalul București Secția a VI-a Civilă în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile. Curtea dispune lăsarea dosarului la a doua strigare. S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
La a doua strigare a cauzei nu se prezintă părțile.
Curtea constată că dosarul este la a doua strigare, procedura de citare este legal îndeplinită, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, motiv pentru care procedează la judecată în lipsa părților legal citate și nefiind probe de administrat, reține cauza în pronunțare .
CURTEA
Deliberând asupra apelului de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București la data de 06.08.2013 sub nr. _ reclamanta ONRC a solicitat să se dispună radierea pârâtei . SRL.
În motivare a arătat că pârâta a fost dizolvată pentru nedepunerea bilanțurilor anuale aferente anilor 2007-2008 prin sentința nr. 2911/07.03.2012 a Tribunalului București secția a VI-a. D. fiind că de la rămânerea irevocabilă a hotărârii de dizolvare au trecut mai mult de 6 luni fără a se desemna lichidator judiciar rezultă că sunt aplicabile prevederile art. 237 al. 8 din Legea nr. 31/1990.
Pârâta nu a formulat întâmpinare.
Prin sentința nr. 5886/27.09.2013 Tribunalul București secția a VI-a a admis cererea și a dispus radierea pârâtei din registrul comerțului. Pentru a ajunge la această soluție instanța a reținut în esență că sunt îndeplinite cerințele art. 237 al. 8 din Legea nr. 31/1990 trecând mai mult de 6 luni de la rămânerea irevocabilă a hotărârii de dizolvare fără a se desemna un lichidator al pârâtei.
Împotriva acestei sentințe la data de 21.11.2013 a formulat apel creditoarea DGRFP București, apelul fiind înregistrat pe rolul Curții de Apel București la data de 25.11.2013.
În motivarea recursului a arătat că hotărârea este netemeinică și nelegală pentru că pârâta îi datorează suma de 16.303 lei, hotărârea de dizolvare nu i-a fost comunicată și prin urmare nu a putut solicita numirea unui lichidator, conform art. 5 alin. 4 din Legea nr. 314/2001 radierea este nulă dacă societatea comercială are datorii față de bugetul de stat, radierea ar duce la imposibilitatea recuperării debitului, i s-ar crea debitoarei avantaje indubitabile.
Intimata-reclamantă a formulat întâmpinare prin care a arătat că lasă la aprecierea instanței însă a reiterat prevederile art. 237 al. 7,8 din Legea nr. 31/1990.
Intimata-pârâtă nu a depus întâmpinare.
În apel nu au fost încuviințate și administrate alte probe.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța de apel reține următoarele:
Radierea unei societăți nu poate avea însemnătatea creării unei situații favorabile sau dobândirii de avantaje indubitabile tocmai acelei societăți, așa cum pretinde apelanta (fără să argumenteze în concret ce înțelege prin avantaje indubitabile), pentru că radierea înseamnă încetarea deplină (inclusiv deci pentru actele de lichidare) a existenței respectivei societăți. Or favorizarea unei persoane (fizice sau juridice) presupune prin ipoteză și cu necesitate existența acelei persoane.
Art. 237 al. 8 din Legea nr. 31/1990 nu face nicio distincție vizavi de societățile dizolvate care înregistrează datorii și cele fără datorii. Privită prin prisma acestei prevederi legale, radierea pentru ne-desemnarea unui lichidator în 6 luni (3 luni de la termenul prevăzut de al. 7 plus încă 3 luni prevăzute de al. 8) nu este împiedicată de existența unor datorii ale societății dizolvate. Singura cerință este însă existența unei hotărâri judecătorești care să pronunțe sau să constate dizolvarea societății (așa cum rezultă din prevederile al. 7 care se referă la rămânerea irevocabilă a hotărârii de dizolvare).
Norma edictată de legiuitor în art. 237 arătat mai sus are deci drept scop prezervarea securității juridice a circuitului economic prin eliminarea situațiilor de incertitudine (cum sunt cele specifice societăților comerciale dizolvate). În aceeași măsură această normă sancționează lipsa de diligență din partea creditorilor unei societăți dizolvate care nu acționează în sensul desemnării unui lichidator (culpă ce se regăsește în cazul de față inclusiv în ceea ce o privește pe apelanta-creditoare).
Pe de altă parte domeniul de aplicare al textului invocat de apelantă (art. 5 al. 4 din Legea nr. 314/2001) este cel specific Legii nr.314/2001 (care privește doar societățile care nu au respectat obligația impusă de această lege de majorare a capitalului social) și nu reprezintă o derogare generală de la prevederile art. 237 din Legea nr.31/1990 pentru orice societate dizolvată și care are datorii către bugetul de stat. În atare condiții acest text nu este aplicabil cazului de față.
Nici argumentul privind necomunicarea hotărârii de dizolvare nu poate fi primit pentru că, pe de o parte, verificarea legalei sau nelegalei comunicări a unei hotărâri se poate obține doar într-o cale de atac permisă de lege a fi formulată contra acelei hotărâri, iar pe de altă parte niciun text de lege nu prevede ca această hotărâre să fie necesar a fi comunicată apelantei (nici apelanta nu a invocat de altfel vreun text de lege în acest sens).
Mai mult, dizolvarea societății a fost menționată în ORC (așa cum rezultă de altfel din certificatul de la f. 5 dosar fond), deci apelanta trebuia și putea să cunoască starea de dizolvare a societății și în consecință, trebuia și putea să solicite numirea unui lichidator în termenul legal.
În concluzie soluția primei instanțe este legală și temeinică motiv pentru care apelul va fi respins ca neîntemeiat (nefondat).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul formulat de apelanta-creditoare DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI (în reprezentarea ADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1) cu sediul în București, ., nr. 13, sector 2, prin reprezentant legal C. M., în contradictoriu cu intimatul-reclamant O. NAȚIONAL AL REGISTRULUI COMERȚULUI prin O. REGISTRULUI COMERTULUI de pe lângă TRIBUNALUL BUCURESTI cu sediul în București, .. 1, sector 3, și cu intimata-pârâtă . SRL cu sediul în București, ., ., etaj 2, ., CUI_, nr. ORC J40/_/2006 împotriva sentinței civile nr.5886/27.09.2013 pronunțate de Tribunalul București Secția a VI-a Civilă în dosarul nr._ .
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 27.03.2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
I. G. S. L.
F. C.
GREFIER MIGLEȘ C. G.
Red. GFI
2 ex./24.06.2014
Jud. fond. B. M.
| ← Acţiune în anularea hotărârilor arbitrale. Sentința nr.... | Reziliere contract. Sentința nr. 4801/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
