Acţiune în anulare. Decizia nr. 192/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Decizia nr. 192/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 16-03-2015 în dosarul nr. 1867/122/2013

Dosar nr._ (Număr în format vechi 489/2015)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A V-A CIVILĂ

DECIZIE Nr. 192/2015

Ședința publică de la 16 Martie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE M.-SPERANȚA C.

JUDECĂTOR G. G.

JUDECĂTOR I. P.

GREFIER C. L.

Pe rol judecarea recursului formulat de recurenta reclamantă S. I. SPRL ȘI RVA I. SPECIALISTS SPRL CONSORTIU DE ADMINISTRATORI JUDICIARI AI . împotriva Sentinței Civile nr. 702/22.11.2013 pronunțată de Tribunalul G., Secția Civilă, în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații pârâți ORAȘUL V. PRIN PRIMAR, . PRIN ADMINISTRATOR SPECIAL N. I. și . SRL.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta reclamantă, prin avocat E. B. S. care depune la dosar împuternicire avocațială și intimatul pârât ORAȘUL V. PRIN PRIMAR, prin consilier juridic S. M. care depune la dosar delegație, lipsă fiind celelalte părți.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței lipsa de procedură cu intimata pârâtă . SRL, dovada de citare întorcându-se la dosar cu mențiunea destinatar mutat.

Curtea, față de lipsa de procedură cu intimata pârâtă . SRL face aplicarea dispozițiilor art. 98 Cod de procedură civilă și constată procedura de citare legal îndeplinită.

Intimatul pârât ORAȘUL V. PRIN PRIMAR, prin consilier juridic depune la dosar întâmpinare.

La interpelarea instanței, recurenta reclamantă, prin avocat arată că nu solicită acordarea unui termen pentru a lua cunoștință de întâmpinare, precum și faptul că nu mai are alte cereri de formulat.

Curtea, nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților pe cererea de recurs.

Recurenta reclamantă, prin avocat solicită instanței admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței atacate în sensul menținerii soluției anulării contractului de cesiune de creanță și dispunerea repunerii părților în situația anterioară, redobândirea calității de creditor a ORAȘULUI V., fără obligarea . SRL la plata sumei de 2.000.000 lei..

Intimatul pârât ORAȘUL V. PRIN PRIMAR, prin consilier juridic solicită instanței pentru motivele prezentate pe larg, prin întâmpinare respingerea recursului ca nefondat, apreciind că sentința atacată este legală și temeinică.

Curtea constată dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.

CURTEA

Deliberând asupra recursului de față:

Prin sentința civilă nr. 702 din 22.11.2013 Tribunalul G. – Judecător - sindic –a admis acțiunea formulată de Casa de Insolvență Transilvania - Filiala București SPRL - administrator judiciar al ., reprezentată prin administrator special I. N. și în contradictoriu cu . SRL și Orașul V., reprezentat prin Primar.

A anulat contractul de cesiune de creanță nr. 2468/15.10.2012 încheiat între . și . SRL și a obligat pârâta . SRL să restituie suma de 2.000.000 lei pârâtei ..

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că între părți s-a încheiat contractul de cesiune de creanță de 2468/15.10.2012, la acea dată . SRL având față de . o creanță de 6.498.828 lei.

Deoarece . SRL nu a efectuat către . livrările la care s-a angajat au fost stornate facturile nr._/26.10.2012, nr._/26.10.2012 și nr._/26.10.2012, iar la 24.10.2012 . SRL a plătit către R. O. în numele R. SRL suma de 492.000 lei, R. devenind debitor al R. SRL pentru suma de 2.003.871 lei.

Deși era debitor al ., SC R. O. Distribuțion a încasat și suma de 2.000.000 lei conform contractului de cesiune de creanță, acesta fiind încheiat cu mai puțin de două luni înainte de data deschiderii procedurii insolvenței debitoarei ., în perioada în care aceasta ajunsese practic în încetare de plăți, tot mai mulți creditori solicitând deschiderea procedurii insolvenței.

Judecătorul - sindic a apreciat că cesiunea de creanță a fost făcută în scopul de a frauda interesele creditoarei BCR - SA deoarece anterior, pe data de 10.07.2008 . cesionase în totalitate creanța sa împotriva Orașului V. către BCR - SA, la data executării contractului de cesiune încheiat cu R. acesta fiind caduc, cesionarul nemaifiind creditorul cedentei.

Tribunalul a constatat îndeplinite condițiile prevăzute de art. 80, alin. 1, lit. b din Legea 85/2006, întrucât debitorul nu mai avea de primit nici un fel de prestație din partea societății cesionare

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs S. I. SPRL și RVA I. SPECIALISTS SPRL, în calitate de consorțiu de administratori judiciari desemnați prin sentința nr. 407 din 10.09.2014, pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._, având ca obiect procedura insolvenței debitoarei ., recursul fiind înregistrat pe rolul Curții de Apel București – Secția a V a Civilă, sub nr._, din 19.02.2015.

Recurenții administratori judiciari au solicitat modificarea parțială a sentinței atacate, în sensul menținerii soluției anulării contractului de cesiune de creanță nr. 2468 din 15.10.2012 încheiat între R. SRL și R. O. Distribution SRL și dispunerii repunerii părților în situația anterioară și redobândirii de către debitoare a calității de creditor al Orașului voluntari, fără obligarea R. O. Distribution SRL la plata către R. SRL a sumei de 2.000.000 lei.

Au apreciat recurenții că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 304 pct. 6 și 9 Cod procedură civilă, în sensul că judecătorul - sindic a acordat ceea ce nu s-a cerut, dispunând obligarea R. O. Dustribution SRL să restituie R. SRL suma de 2.000.000 lei.

Anterior încheierii contractului de cesiune de creanță, au arătat recurenții, suma de 2.000.000 lei nu se afla însă în conturile R. SRL, ci reprezenta o parte din creanța acestei societăți față de orașul V., în patrimoniul R. SRL aflându-se creanță și nu suma de bani menționată.

Hotărârea atacată este nelegală și prin prisma art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, instanța de fond neprecizând care este temeiul legal care a condus la obligarea R. O. Distribution SRL să restituie R. SRL suma de 2.000.000 lei, în condițiile în care aplicarea principiului repunerii în situația anterioară reprezintă doar redobândirea de către R. a calității de creditor al Orașului V., recuperarea creanței putând avea loc amiabil sau prin executarea silită a debitorului, aspecte care nu o implică pe pârâta R..

În drept, art. 8 și 12 din Legea nr.85/2006, art. 304 alin. 1 pct. 6 și 9 Cod procedură civilă.

Intimatul Orașul V. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat, având în vedere că în calitatea sa de debitor cedat intimatul nu a făcut altceva decât să facă o plată valabilă, la momentul efectuării acesteia Orașul Voluntar, fiind un terț față de relațiile existente între cesionar și cedent.

Cât privește recuperarea sumelor plătite, aceasta se va face de la creditorul cesionar și nu de la debitorul cedat – Orașul V..

Nu au fost solicitate probe noi în recurs, în sensul dispozițiilor art. 305 Cod procedură civilă.

Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor art. 3041 Cod procedură civilă (1865), constată recursul nefondat pentru considerentele ce succed:

Prin acțiunea în anulare înregistrată la 20.05.2013 Casa de Insolvență Transilvania Filiala București SPRL, în calitate de administrator judiciar al debitoarei ., a solicitat în contradictoriu cu pârâții R. SRL, prin administrator special I. N., . SRL și Orașul V., în temeiul art. 79 coroborat cu art. 80 alin. 1 lit. b din Legea nr. 85/2006, anularea transferului de creanță realizat prin contractul de cesiune de creanță nr. 2468 din 15.10.2012 și „ca o consecință a anulării, să dispuneți: repunerea părților în situația anterioară și obligarea pârâtei R. O. Ditribution SRL să restituie în patrimoniul R. creanța în cuantum de 1.000.000 lei pentru satisfacerea creanțelor creditorilor (…)” (Fila 3, dos. Nr._, Tr. G.).

Față de acest petit al cererii de chemare în judecată, Curtea constată că nu este incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 alin. 1 pct. 6 Cod procedură civilă, neputând fi primită susținerea recurenților în sensul că „tribunalul a acordat ceea ce nu s-a cerut”, judecătorul - sindic pronunțându-se în limitele investirii sale, astfel cum au fost stabilite de către administratorul judiciar prin cererea de anulare a contractului de cesiune.

Nici susținerea recurenților administratori judiciari în sensul incidenței motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă nu este fondată, faptul că judecătorul - sindic nu a indicat temeiul legal în baza căruia a dispus repunerea părților în situația anterioară și restituirea de către R. O. Distribution SRL a sumei de 2.000.000 lei către R., neînsemnând că dispoziția instanței de judecată este lipsită de temei legal.

În realitate, fiind în domeniul nulității actelor juridice, în aplicarea adagiilor quod nullum est nullum producit efectum și resoluto iure dantis, resolvitur ius accpientis, art. 83 din Legea nr. 85/2006 prevede, ca principiu, obligația dobânditorilor bunurilor care au format obiectul actelor juridice anulate de ale restitui averii debitorului.

De altfel, Curtea constată că administratorul judiciar nu a indicat, la rândul său, temeiul de drept al solicitării de restituire în patrimoniul R. a sumei de 2.000.000 lei de către R., ci a menționat expres că această obligație de repunere a părților în situația anterioară și obligarea a pârâtei R. la restituirea în patrimoniul R. a sumei de 2.000.000 lei este „ca o consecință a anulării” (F.3, dosar Tribunalul G., nr._ ).

Cât privește susținerea recurenților în sensul modificării sentinței atacate prin dispunerea doar a redobândirii de către R. a calității de creditor al Orașului V., iar recuperarea efectivă a creanței să constituie obiectul unui litigiu anterior între Orașul V. și R. O. Distribution, aceasta nu poate fi primită, fiind nelegală atât prin raportare la dispozițiile art. 83 din Legea nr.85/2006 și la efectele nulității actelor juridice exprimate prin adagiile precitate, cât și prin raportare la dispozițiile art. 316 Cod procedură civilă, care trimit la dispozițiile de procedură privind judecata în apel și care se aplică și în instanța de recurs.

Astfel, dispozițiile art. 294 Cod procedură civilă interzic expres schimbarea cauzei sau obiectului cererii de chemare în judecată în calea de atac, precum și formularea de noi cereri.

Rezultă că solicitarea recurenților, reprezentând o schimbare a obiectului, cât și a cauzei cererii de chemare în judecată formulată în fața judecătorului sindic, este inadmisibilă.

Pentru aceste considerente, Curtea, constatând că în cauză nu sunt incidente motivele de nelegalitate ale art. 304 pct. 6,9 Cod procedură civilă și nici alte motive de nelegalitate care să conducă la reformarea sentinței atacate, față de dispozițiile art. 8 alin. 1 din Legea nr.85/2006, art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta reclamantă S. I. SPRL ȘI RVA I. SPECIALISTS SPRL CONSORTIU DE ADMINISTRATORI JUDICIARI AI . împotriva Sentinței Civile nr. 702/22.11.2013 pronunțată de Tribunalul G., Secția Civilă, în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații pârâți ORAȘUL V. PRIN PRIMAR, . PRIN ADMINISTRATOR SPECIAL N. I. și . SRL.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 16 Martie 2015.

Președinte,

M.-SPERANȚA C.

Judecător,

G. G.

Judecător,

I. P.

Grefier,

C. L.

Red.jud. S.M.C.

6.04.2015

Tehnored: A.A.

2 ex./6.04.2015

Tribunalul G.

Judecător sindic: G. U.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Acţiune în anulare. Decizia nr. 192/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI