Acţiune în anulare. Decizia nr. 297/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 297/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 22-04-2015 în dosarul nr. 40991/3/2012*
Dosar nr._ (Număr în format vechi 151/2015)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A V-A CIVILĂ
DECIZIE Nr. 297/2015
Ședința publică de la 22 Aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. H.
Judecător D. A.
Judecător G. VINȚANU
Grefier L. V. V.
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurentul reclamant I. M. SPRL LICHIDATOR JUDICIAR AL ., împotriva sentinței civile nr.9496/11.11.2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția a VII-a Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatele pârâte . PRIN CURATOR SPECIAL L. G. și S. A. P..
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 01.04.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când Curtea, din lipsă de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 08.04.2015, 15.04.2015 și la 22.04.2015 și a hotărât următoarele:
CURTEA
Deliberand asupra recursului:
Prin sentința civilă nr.4153/03.04.2012 a Tribunalului București- Secția a VII-a civilă, s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței față de debitoarea . în calitate de administrator judiciar a fost desemnat practicianul în insolvență I. M. SPRL, iar prin sentința comercială nr._/23.10.2012, pronunțată în același dosar, s-a dispus ., în procedura generală, fiind desemnat în calitate de lichidator același practician în insolvență.
La data de 23.10.2012 administratorul judiciar al debitoarei a depus o cerere, formulată în temeiul art.79-80 din Legea nr.85/2006 prin care a solicitat anularea antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat între debitoare și pârâta S. A. P. și autentificat sub nr.5339 din 02.04.2009 de SCN „N. LEX” din Cluj-N..
La data de 29.01.2013, reclamantul a modificat obiectul cererii, solicitând anularea contractului de vânzare-cumpărare încheiat între debitoare și pârâta S. A. P. și autentificat sub nr.1404 din 10.04.2009 de SCN „N. LEX” din Cluj-N., jud.Cluj, contract privind același bunuri imobile ca și antecontractul contestat inițial de reclamant.
Prin sentinta civila nr. 4536 din 30 Aprilie 2013, Tribunalul a admis cererea în anulare acte frauduloase promovată de reclamantul I. MANGEMENT SPRL, în calitate de lichidator al debitoarei ., în contradictoriu cu debitoarea, prin curator special L. G. și pârâta S. A. P., și în consecință: a anulat contractul de vânzare-cumpărare încheiat între debitoare și pârâtă și autentificat sub nr.1404 din 10.04.2009 de SCN „N. LEX” din Cluj-N., jud.Cluj; a repus părțile în situația anterioară încheierii contractului anulat, în sensul că obligă pârâta să restituie averii debitoarei bunurile ce au făcut obiectul contractului, și anume întregul drept de proprietate asupra apartamentului nr.2 și cota de ¾ din dreptul de proprietate asupra apartamentului nr.6, ambele apartamente fiind situate în imobilul din Cluj-N., ..27, parter, având suprafețe totale de 29,01 mp și, respectiv, 41,70 mp și înscrise în C.F. Cluj-N. nr._ A+1 (devenită în prezent, prin conversie de pe hârtie, C.F. nr._-C1-U22) cu nr.top.3825/1/II și, respectiv, C.F. Cluj-N. nr._ A+1 (devenită în prezent, prin conversie de pe hârtie, C.F. nr._-C1-U21) cu nr.top.3825/1/VI; a dispus radierea drepturilor de proprietate ale pârâtei înscrise în cele două cărți funciare menționate ținute de OCPI Cluj și efectuarea înregistrării în aceleași cărți funciare a efectelor prezentei sentințe, respectiv înscrierea dreptului de proprietate al debitoarei asupra celor două bunuri imobile ce au făcut obiectul contractului anulat.
Prin Decizia civila nr. 1363/R/18.06.2014, Curtea de Apel Bucuresti Sectia a V a civila a respins excepția tardivității, a admis recursul declarat de recurenta pârâtă împotriva Sentinței civile nr. 4536/30.04.2013 pronunțată de Tribunalul București – Secția a VII-a Civilă în dosarul nr._, a casat sentința atacată și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
S-a retinut in considerentele deciziei ca la solutionarea actiunii in anulare, parata S. A. P. nu a fost citata la domiciliul sau,
incalcandu-se astfel dispozitiile art. 85 Cod procedura civila si 7 alin.31 din Legea nr. 85/2006 si intrucat aceasta nu a fost prezenta la judecarea cererii in fond, i-a fost incalcat dreptul la aparare, pricinuindui-se o vatamare care nu poate fi reparata decat prin casarea hotararii si trimiterea dosarului spre rejudecare la aceeasi instanta.
In fond dupa casare, parata S. A. P. a formulat intampinare, prin care a invocat exceptia lipsei de interes, motivat de faptul că prin precizările depuse la dosar reclamanta a modificat obiectul cererii solicitând doar anularea contractului de vânzare- cumpărare autentificat sub nr. 1404/10.04.2009 și astfel va rămâne valabil antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 02.04.2009, ce nu poate fi suspus cererii în anulare întrucât nu se încadrează în categoria actelor vizate de art.79 și 80 ale Legii nr.85/2006 și a intervenit prescripția conform art.81 alin. 1 din aceeași lege.
Cu privire la fondul cauzei, a solicitat respingerea cererii în anulare ca neîntemeiată, nesubzistând vreo cauză de nulitate a contractului de vânzare-cumpărare.
Prin Sentinta civila nr. 9496/11.11.2014, Tribunalul Bucuresti Sectia a VII a civila a respins exceptia lipsei de interes invocata de parata S. A. P. si a respins actiunea in anulare in anulare promovata de I. M. SPRL ca neintemeiata.
Judecatorul sindic a retinut, in ceea ce priveste exceptia lipsei de interes, că una din condițiile de exercițiu ale unei acțiuni civile (și ale unei cereri de chemare în judecată) îl constituie interesul procesual, în sensul de folos practic, patrimonial ori nepatrimonial, urmărit de cel ce a pus în mișcare acțiunea civilă (sau oricare dintre formele procedurale ce intră în conținutul acesteia).
Interesul trebuie să îndeplinească mai multe cerințe, respectiv să fie legitim, să fie personal și direct și să fie născut și actual.
Reclamanta I. M. SPRL face parte din categoria persoanelor interesate, întrucât este administratorul judiciar al debitoarei și potrivit art.79 din Legea nr.75/2006 acesta poate introduce acțiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor,
Cu privire la actiunea de anulare a contractului de vanzare cumparare, prima instanta a retinut ca deși în cauză nu s-a administrat proba cu expertiza tehnică evaluatoare a imobilului, instanța apreciază că înscrisurile depuse de reclamant, respectiv anunțuri de vânzare extrase de pe site-ul www.cluj-anunțuri–imobiliare.ro specializat în tranzacții imobiliare, nu sunt pertinente și concludente pentru a stabili dacă prețul total de 150 000 lei (echivalentul
sumei de 36 408 euro în raport de cursul de schimb BRN din data de 10.04.2009), plătit de pârâtă, reflectă sau nu valoarea economică a celor două bunuri imobile înstrăinate de debitoare, raportat la condițiile pieței imobiliare din Municipiul Cluj existente la epoca înstrăinării (luna aprilie 2009).
În acest sens, instanța are în vedere și scăderea prețurilor de vânzărilor a imobilelor (inclusiv a apartamentelor) în perioada 2009-2010, astfel încât, instanța reține că prețul plătit de pârâtă nu este inferior față de valoarea reală a bunurilor înstrăinate de debitoare prin contractul contestat.
Totodată, instanța constată că prin înstrăinarea contestată, administratorul statutar al debitoarei nu a urmărit sustragerea bunurilor înstrăinate de la urmărirea creditorilor și prejudicierea drepturilor acestora.
Prin încheierea actului juridic contestat nu s-a micșorat patrimoniul în scopul lezării drepturile creditorilor și sustragerii lor de la valorificare în procedura insolvenței, ci a fost stinsă datoria către pârâta-creditoare și a încasat suma de 150.000 lei.
Instanța mai reține și faptul că încheierea convenției de vânzare-cumpărare a avut loc în data de 02.04.2009, odată cu încheierea antecontractului de vânzare-cumpărare, iar creanțele înscrise la masa credală sunt născute ulterior realizării transferului drepturlui de proprietate.
Impotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta I. M. SPRL, lichidator judiciar al debitoarei, solicitand modificarea in tot a hotararii in sensul admiterii actiunii astfel cum a fost modificata.
Recurenta a invocat că, inițial cele doua bunuri s-au dobândit prin Contractul de vanzare-cumparare autentificat sub numărul 2687/27.06.2008 autentificat de Societatea Civila Notariala "N. Lex" completat de un Act adițional. Prețul stabilit pentru cele doua bunuri a fost de 87.550 euro, echivalentul a 319.925 lei la cursul BNR de 3,6542 lei pentru un euro la data autentificării de 27.06.2008.
Ulterior acest bun a fost vândut de către debitoare la data de 10.04.2009 contra sumei de 150.000 lei. Reține așadar ca cele doua bunuri in discuție au fost instrainate la mai puțin de un an dupa data dobândirii de către debitoare la mai puțin de jumatate din valoarea de achiziție, aceasta chiar si singura putând constitui dovada disproporției vădite a contraprestatiei cumparatoarei-intimate S. A. P..
A fost depus de pe site-ul www.cluj-anunturi-imobiliare.ro extrase cu privire la bunuri similare aflate in zona in care se aflau si bunurile instrainate. De altfel, aceasta proba era pertinenta, concludenta si utila pentru ca instanta sa se poata edifica.
Chiar daca a retinut parata in intampinare ca in privința spatiilor achiziționate au fost necesare numeroase reparații si investitii realizate de aceasta, proba cu privire la acestea nu au fost facuta, nefiind depus niciun inscris justificativ cu privire la acest aspect (de ex. chitante, facturi).
Instanta retine faptul ca prin incheierea actului juridic contestat a fost stinsa datoria către parata-creditoare S. A. P.. De altfel, întreaga intampinare a acestei parti este construita de acest aspect. Insa, in primul rand aceasta nu a mentionat niciun moment in ce a constat aceasta datorie, cuantumul acesteia, pentru a se putea aprecia asupra temeiniciei renunțării la garanțiile constituite. Aceasta atitudine a paratei consemnata in Convenția contestata de a renunța la o datorie de 90.000 euro prin încasarea sumei de 150.000 lei este cel puțin dubioasa, prin faptul ca suma remisa este la mai puțin din jumatatea datoriei.
Chiar daca aceasta renunțare ar fi fost temeinica nu are relevanta in combaterea faptului ca disproporția dintre cele doua prestatii este vadita, practic in loc sa arate de ce prețul stabilit nu a fost unul derizoriu se arata ca s-a stins o datorie pe care o avea debitoarea.
Un aspect foarte important este acela ca Legea 85/2006 sanctioneaza cu nulitatea achitarea unor creanțe prioritare, ori putem considera ca este vorbea despre o astfel de situatie intrucat la momentul transferului debitoarea avea datorii către bugetul de stat, aceasta creanța avand prioritate fata de creanța intimatei-cumparatoare.
Judecatorul-sindic in mod eronat a retinut doar susținerea paratei conform careia datoriile debitoarei sunt ulterioare incheierii contractului. Acest aspect este combătut de înscrisurile depuse, astfel din analiza bilanțurilor pe anii 2008, 2009 si 2010 asa cum au fost depuse la Ministerul Finanțelor reiese fara echivoc reaua-credinta a acesteia prin administrator statutar D. D. de a sustrage aceste bunuri de la o justa evaluare si valorificare in vederea achitarii creanțelor detinute avand in vedere faptul ca fondurile pecuniare obtinute in urma înstrăinării imobilelor nu au fost folosite in scopul acoperirii datoriilor.
In drept au fost invocate dispozitiile art. 299 si urm. Cod procedura civila.
Intimata S. A. P. a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea recursului declarat de lichidatorul judiciar ca neintemeiat.
A invocat intimata că datoria stinsă aparținea debitoarei, iar nu pârâta, care avea la acel moment calitatea de creditoare garantată prin ipotecă imobiliară de rang I, în cuantum de 90.000 Euro. Așadar, pârâta este cea care a renunțat la datorie și la garanțiile constituite (prin cumularea calității de
proprietar cu cea de beneficiar al ipotecii) si tot pârâta este cea care a achitat prețul de 150.000 lei.
După cum a arătat și prin întâmpinare, pârâta a ținut cont la negocierea prețului de faptul că existența ipotecii si a interdicției de înstrăinare, sarcini care micșorau, în mod evident, valoarea imobilelor.
Încheierea convenției de vânzare-cumpărare a avut loc în data de 02.04.2009, data încheierii antecontractului de vânzare-cumpărare.
Față de data deschiderii procedurii insolvenței față de vânzătoarea de atunci - debitoarea de azi, și anume data de 03.04.2012, operațiunea comercială a cărei anulare se solicită se situează în afara intervalului de timp «suspect».
Creanțele înscrise la masa credală sunt născute ulterior realizării transferului dreptului de proprietate.
Conform uzanțelor notariale, la dată achiziției imobilelor, s-a verificat ca vânzătoarea să nu aibă datorii bugetare aferente acelor bunuri. Datele financiare preluate de lichidator (de pe internet, desigur) nu sunt elocvente, neputând fi poziționate în timp, pe parcursul unui an calendaristic. Cât privește susținerea recurentei conform căreia prețul încasat de debitoare nu ar fi fost folosit pentru stingerea datoriilor este în primul rând o simplă susținere, complet lipsită de suport probatoriu, iar, în al doilea rând, este un aspect care nu este opozabil.
Chiar dacă, trecând peste toate apărările pârâtei, s-ar ajunge la o anulare a contractului autentic de vânzare-cumpărare, ar rămâne pe deplin valabile dispozițiile Antecontractului de vânzare-cumpărare nr.5339/02.04.2009, iar debitoarea, în conformitate cu dispozițiile art. 93 ind 1 al Legii 85/2006, îndeplinite integral, are obligația să îl onoreze, transferând proprietatea.
În ipoteza, puțin probabilă, în care instanța ar dispune anularea Contractului de vânzare-cumpărare nr.1404/10.04.2009, conform principiului Quod nullum est, nullum producit effectum, toate efectele acestui act ar fi anulate, inclusiv cel al radierii ipotecii.
Analizand sentinta atacata, in raport de criticile invocate de recurenta, Curtea retine urmatoarele:
Articolul 80 alin.1 lit.b) din Legea nr. 85/2006 prevede anularea operatiunilor comerciale in care prestatia debitorului depaseste vadit pe cea primita, efectuate in cei trei ani anteriori deschiderii procedurii.
Pentru a stabili daca norma legala este incidenta in cauza si contractul de vanzare cumparare este anulabil, instanta de judecata trebuie sa analizeze daca actul este incheiat in perioada suspecta, iar intre prestatiile partilor
exista o disproportie vadita, avandu-se in vedere valoarea acestora la data incheierii acordului de vointa.
In cauza, niciunul din criteriile prevazute de lege nu au fost analizate de catre instanta de fond, care a constatat ca incheierea conventiei de vanzare cumparare ar fi avut loc la data de 02.04.2009, odata cu incheierea antecontractului de vanzare cumparare, fara a indica motivele de fapt si de drept care sustin aceasta ipoteza, ce ar presupune oricum ca actul juridic nu a fost incheiat in perioada suspecta, aspect ignorat in considerente.
De asemenea, nu au fost analizate prestatiile partilor in raport de valoare de piata de la data executarii acestora, pentru a se verifica daca echilibrul contractual a fost rupt. In acest sens, in sentinta s-a retinut ca pretul platit de parata nu este inferior fata de valoarea reala a bunurilor instrainate, fara a se expune rationamentul financiar avut in vedere si probele ce au format convingerea instantei, mentionandu-se numai probele ce nu au fost considerate concludente (expertiza tehnica de evaluare si inscrisuri - anunturi imobiliare).
Singurul argument al instantei ce se refera la contextul economic din anii 2009 – 2010, ce a dus la scaderea investitiilor imobiliare nu poate duce la dezlegarea pricinii, in conditiile in care nu este sutinut de date concrete, care sa vizeze caracteristicile imobilului si sa permita stabilirea valorii de piata a acestuia la data incheierii contractului de vanzare cumparare .
In consecinta, Curtea retine ca instanta de fond nu a cercetat fondul pricinii,
Pentru aceste considerente, Curtea, conform art. 312 alin.1-4 Cod procedura civila va admite recursul declarat de reclamanta I. M. SPRL, va casa sentinta atacata si va retine cauza spre rejudecare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de recurentul reclamant I. M. SPRL LICHIDATOR JUDICIAR AL ., împotriva sentinței civile nr.9496/11.11.2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția a VII-a Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatele pârâte . PRIN CURATOR SPECIAL L. G. și S. A. P..
Casează sentința civila nr. 9496/11.11.2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția a VII-a Civilă și reține cauza pentru rejudecare.
Acordă termen 27.05.2015, cu citarea părților.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 22 aprilie 2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
M. H. D. A. G. VINȚANU
GREFIER
L. V. V.
Red. Jud. M.H.
Tehnored. I.N.
2 ex.
26.05.2015
……………
Tribunalul București Secția a VII-a Civilă,
Judecător - sindic: C. C.
| ← Angajare raspundere organe de conducere. Art.138 din Legea... | Angajare raspundere organe de conducere. Art.138 din Legea... → |
|---|
